Neam îmbogățit. Ghidul primarului hotărât să își finanțeze familia și rudele pe spatele unei comunități sărace din munți

Potrivit Inspectoratului Școlar Județean Alba, în anul școlar 2022-2023, la Școala Generală Ponor – o comună formată din șase sate care adună la un loc 540 de locuitori, conform recensământului din 2011 – învață opt copii. 

Trei la nivel primar – doi în clasa pregătitoare și unul în clasa întâi – și cinci la ciclul gimnazial, unul în clasa a VI-a și câte doi în clasele a VII-a și a VIII-a. 

Deși numărul de copii care urmează vreo formă de învățământ s-a împuținat în ultimii ani și învață în clase simultane, în acte Școala Ponor are patru clădiri administrate de forul local. Una e clădirea Școlii Generale Ponor, alta e clădirea Școlii După Deal, alta e Școala Vale în Jos și ultima e Școala Geogel. 

Clădirile școlii Ponor și școlii După Deal au fost reabilitate energetic cu bani din bugetul local. O parte dintre ei au mers către cumnatul primarului Bujor Petruț. 

În aceeași comună, în ianuarie 2023, PressOne arăta cum oamenii nevoiași sunt luați în grijă de membrii familiei primarului Petruț Bujor pe hârtie. În schimb, ei îi cedează din proprietățile lor. Din terenurile arendate, toți cei cinci copii ai primarului și soția acestuia, încasează sume considerabile din subvențiile APIA.

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.Redacția PressOne

Citește și prima parte a acestui material: Săraci din grija primarului. Afaceri cu oameni și terenuri într-un loc uitat de lume din România

La Primăria Ponor nu se organizează licitații publice. Forța majoră și urgența par să fie singurele criterii după care sunt contractate lucrări de investiții sau servicii. Banii se dau prin alocare directă către diversele firme care ajung în siajul Primăriei fie prin recomandări de la județ – dacă e vorba de contracte cumulative mai mari, fie prin recomandări personale, de la apropiați ai conducerii. 

În 2022, spre exemplu, indiferent de suma avută la dispoziție, banii s-au dat pur și simplu, la limita legalității, fără ca Primăria să se mai complice în proceduri birocratice -, indiferent că a fost vorba de articole de papetărie pentru Primărie, de combustibil, de închirierea unui microbuz, a unui excavator, de măsurători topo-cadastrale sau de reabilitarea unor clădiri și asfaltarea unor drumuri. 

Dintr-un răspuns la solicitarea PressOne, aflăm, astfel, că pentru Școala Generală Ponor, Primăria a plătit următoarele: o expertiză tehnică, un audit energetic și reabilitarea propriu-zisă a două clădiri, dintre care una nu mai este folosită de ani de zile, din lipsă de elevi. 

Banii pentru expertiza tehnică au mers către firma unui profesor universitar de la UTCN Cluj-Napoca. Firma se numește Expert Kiss SRL, după numele administratorului, Zoltan Kiss. El a semnat două expertize, atât pentru școală, cât și pentru clădirea Căminului Cultural, renovat anul trecut și el. Valoarea contractelor nu e mare, cifrează fiecare în jur de 1.000 de euro. 

Potrivit informațiilor disponibile în SICAP, Expert Kiss a primit în iunie 2022 circa 40.000 lei pentru contracte similare în zona rurală din mai multe județe. Comunele Bala, Praid și orașul Ungheni (jud. Mureș), Nuseni și Runcu Salvei (jud. Bistrița Năsăud), Valea Lungă, Rîmeț (jud. Alba) și altele au plătit expertize către Expert Kiss în cursul anului trecut. 

De auditul energetic s-a ocupat tot o firmă de casă, Valeverde International SRL, firma fostului vicepreședinte al Camerei de Comerț și Industrie Alba, Radu Matei Todoran. Suma încasată de la Ponor nu a fost, din nou, mare, însă banii au fost dați pe filieră. Valeverde Internațional a avut în derulare, începând cu 2018, mai multe contracte simultane pentru etapa întâi a documentației de avizare a lucrărilor de intervenții (DALI) în mai multe județe, Alba, Hunedoara, Brașov, Argeș, Sibiu, Mureș.

E vorba de o inițiativă guvernamentală care prevede obligativitatea realizării unui soi de studiu de fezabilitate pentru reducerea consumului de energie înaintea contractării lucrărilor de construcție la diverse obiective. De la Ponor, Valeverde a luat 8.000 de lei pentru auditul școlii și 4.000 de lei pentru auditul Căminului Cultural. 

Matei Todoran e unul din puternicii județului Alba, e membru în secretariatul Tehnic Permanent al Agenției de Dezvoltare Regională Centru, e membru în Uniunea Scriitorilor, a condus ziare locale și inițiativa (eșuată) pentru Alba Capitală Culturală 2021. 

De reabilitarea propriu-zisă a celor două clădiri ale școlii s-au ocupat două PFA-uri din zonă. Irimie Medan Nicolae din Aiud și Marius Iulius Toma din Bogdănești, un sat din comuna Vidra, județul Alba. 

Marius Iulius Toma e fratele soției primarului, al Feliciei Petruț. El a renovat clădirea școlii nefolosite din După Deal (sat component al comunei Ponor) pentru aproape 82.000 lei și a împrejmuit-o cu 18.000 lei. Conform informațiilor publice, codul CAEN al PFA-ului este cultivarea plantelor combinată cu creșterea animalelor, fără o specializare a producției. 

„Cum să vă spun io dumneavoastră ce lucrări am făcut la școală? Puteți fi oricine la telefon, că sunt nu știu cine! Nu pot să vă spun io nimica dumneavoastră ziarist! Nu am fost niciun favorizat ca să primesc contractul, dacă sunteți interesați mergeți la primărie, nu mă sunați pe mine!”, mi-a răspuns Marius Toma. 

Irimie Medan Nicolae a luat 131.000 lei pentru renovarea Școlii Generale din Ponor. Pe lângă cei opt copii care învață aici, școala are doi profesori titulari, și un suplinitor. Titularii sunt un profesor de română și engleză, care e și învățător pentru ciclul primar și un profesor pensionar, angajat la plata cu ora. 

Afacerea Mănăstirea 

La începutul lunii ianuarie 2023, PressOne a publicat articolul „Săraci din grija primarului. Afaceri cu oameni și terenuri într-un loc uitat de lume din România”. În el arătam în ce fel oamenii nevoiași din comuna Ponor sunt, pe hârtie, luați în grijă de membrii familiei primarului Bujor, iar în schimb, ei îi cedează din proprietățile lor. Din terenurile arendate, toți cei cinci copii ai primarului și soția acestuia, încasează sume considerabile din subvențiile APIA. 

După ce PressOne s-a adresat și Prefecturii Alba pentru a primi acces la arhiva Hotărârilor de Consiliu Local (HCl) din comuna Ponor, indisponibile online în ciuda prevederilor legale în acest sens, Prefectura a somat Primăria să se conformeze. Astfel, peste noapte, zeci de Hotărâri de Consiliu au fost aruncate de-a valma pe site-ul Primăriei, începând cu 2011. 

Am identificat astfel o nouă afacere inițiată de primarul Bujor Petruț din Ponor: cedarea, fără plată, către un complex de mănăstiri din zonă a unei suprafețe de 24 de hectare din proprietatea privată a comunei. Inițial, Primarul a prezentat proiectul ca pe o oportunitate de dezvoltare în zona energiei regenerabile, dar în final terenul s-a dat fără să existe nicio garanție că oamenii din Ponor vor avea vreodată un beneficiu din această înstrăinare a bunului obștesc. 

În ședința de Consiliu local care a avut loc în 8 martie 2022, primarul Bujor le-a prezentat consilierilor proiectul său de dezvoltare: să se concesioneze pe 49 de ani o suprafață de 237.033 mp din domeniul privat al comunei Ponor. Scopul concesiunii ar fi trebuit să fie construirea unui parc eolian. În HCl nr. 9, votată în acea zi, se mai stabilea prețul concesiunii, la 350 de euro/an/hectar înainte de edificarea parcului și încă 3.000 euro/an/turbină instalată, prețul redevenței după ce parcul eolian va fi ridicat. 

Proiectul adoptat are și un așa-zis studiu de oportunitate atașat. Conținutul lui este, cel mai probabil, copiat din alte surse, pentru că exprimarea este stângace și sună ca un referat de clasa a cincea.

„În contextul globalizării problemelor și a orientării către un viitor energetic durabil, începutul de mileniu a determinat importante reevaluări în ceea ce privește dezvoltarea sectorului energetic la nivel european și mondial. (…) În contextul actual însă sub influența trecerii la societatea informațională și mai recent la cea bazată pe cunoștințe (ce implică cerințe energetice specifice), oferă posibilitatea unei revizuiri fundamentale a acestui sector atât de sensibil al economiei – cel energetic”.„Studiul” de la Ponor

Concesiunea ar fi trebuit să fie dată prin licitație de oferte.

În aprilie, însă, Consiliul revine asupra Hotărârii adoptate o lună mai devreme. HCl nr. 9/8 martie 2022 este revocată și se adoptă alt normativ, prin care se transmite fără plată în proprietatea Mănăstirii Sf. Ierarh Nectarie a aceluiași teren de 237.033 mp, tot la inițiativa primarului Bujor Petruț.

Acest al doilea HCl va fi, din nou modificat, câteva luni mai târziu, după ce Prefectura Alba constată nelegalitatea demersului. 

La schimb pentru cele aproape 24 de hectare de teren, în aceeași ședință de Consiliu, reprezentanții acceptă o donație din partea Mănăstirii Sfântul Spiridon și Sfântul Mucenic Eustatie, Auxentie, Evghenie, Mardarie și Orest: un autoturism rulat, Ford FDF6 Transit, fabricat în 2012. 

În iunie, august și noiembrie 2022, Consiliul Ponor adoptă și revocă succesiv mai multe hotărâri de înstrăinare către complexul monahal din Ponor a terenului. Prefectura cere de două ori revocarea hotărârilor. Din HCl nr. 29/30 august 2022 aflăm că valoarea de inventar contabilă a terenului este 196.000 lei (aprox. 40.000 euro). 

Trebuie spus că Ponor este situat într-o zonă de munte extrem de pitorească. Munții Trascăului sunt o destinație pentru iubitorii de peisaje carstice spectaculoase și pentru traseele de hiking. E și regiunea prin care urmează să treacă așa-zisa Transalpina de Apuseni, un drum turistic pe o distanță de circa 70 de km, care ar urma să accesibilizeze comunitățile din acest colț de Apuseni. Altfel spus, este de așteptat ca cererea și prețurile pentru terenurile din zonă să crească în următoarea perioadă. 

În sfârșit, în 28 noiembrie 2022, Consiliul Local Ponor a decis definitiv transmiterea fără plată către Mănăstire a terenului de 24 de hectare. 

Cele două mănăstiri edificate în Ponor sunt cunoscute pelerinilor ortodocși. Starețul Irineu Curtescu a început construcția mănăstirii în 2002, sub forma unei cetăți medievale, care ocupă o suprafață generoasă pe o culme cu vedere înspre Cheile Geogelului. În apropiere, starețul Curtescu a ridicat și o mănăstire de măicuțe. În comunitate, călugării și călugărițele sunt privite cu mult respect și umilință, fiindcă oamenii sunt sărmani și credincioși. Reprezentanții Bisericii sunt conștienți de situația materială precară a multor familii din această zonă şi de posibilitățile lor reduse. 

Anual, Primăria Ponor aprobă furnizarea cu titlu gratuit de lemn pentru cele două mănăstiri, de maici și de călugări, Sf. Spiridon și Sf. Nectarie. Spre exemplu, în 2021, starețul a depus o cerere în care solicita 100 de mc de lemn, iar în 2022, 150 de mc de lemn pentru fiecare dintre cele două locașuri. De fiecare dată, Consiliul aprobă câte 50 mc de lemn cu titlu gratuit din suprafața de pășune împădurită proprietate privată a Comunei (circa 7 camioane de lemn, a câte 15 mc/an). 

Ne-am adresat Arhiepiscopiei Alba Iulia, care coordonează viața monastică și inițiativele civile ale bisericilor și mănăstirilor din Alba și Mureș. Am cerut informații cu privire la parcul eolian aprobat inițial de Consiliul local Ponor. În răspunsul formulat către PressOne, inspectorul eparhial Petrișor Muntean spune că Mănăstirea este preocupată să construiască un astfel de proiect într-o zonă muntoasă retrasă și care nu beneficiază de rețea publică de electricitate. 

„În dorința de a rezolva problema energetică a mănăstirilor de la Ponor, atât problema iluminatului, cât și cea a încălzirii, au fost consultaţi specialiști în domeniu care au oferit optima soluție a utilizării energiei verzi prin amenajarea unui parc eolian, având în vedere particularitățile climatice și geografice ale zonei, şi s-a găsit înţelegere din partea Primăriei Ponor, care a acordat terenul în folosinţă gratuită. Totodată, prin aceasta se reduce total consumul de lemne, fapt ce contribuie la scăderea tăierii de arbori din pădurile României”, se arată în răspunsul primit de PressOne. 

Preotul Muntean spune și că, dacă Mănăstirea va ridica acest parc eolian, ar „ajuta comunitatea locală prin posibilitatea furnizării energiei eoliene în cazul întreruperilor de curent, neprogramate”. El mai precizează că avantajul colaborării dintre Mănăstire și Primărie este reciproc, fiindcă prin implicarea obştii monahale „au fost amenajate și reparate mai multe drumuri de pe teritoriul comunei”. 

Primăria nu a semnat cu Mănăstirea niciun protocol din care să reiasă obligativitatea beneficiarului de a furniza, către comunitate, la nevoie, o parte din energia electrică produsă, o dată parcul eolian constituit. În plus, actul normativ prin care erau stabilite redevențele a fost, așa cum am arătat, revocat. 

„Mănăstirea a oferit, în repetate rânduri, în mod gratuit, utilaje profesionale (excavatoare, buldozere) administrației locale pentru diferite intervenții în folos obștesc. Locuitorii comunei Ponor sunt mereu aproape de mănăstire, motiv pentru care şi aceasta a fost alături de ei atunci când au trecut prin diferite probleme (incendii la case și gospodării, inundații şi alte calamități), ajutându-i financiar cu cât le-a stat în putință.”Fragment din răspunsul inspectorului eparhial Petrișor Muntean, Arhiepiscopia Alba Iulia