Fragmentul de mai sus apare într-o monografie a satului Limba, comuna Ciugud, din 1928, scrisă de Simion Mihălțianu.

Aproape 100 de ani mai târziu, mii de români încă sunt deschiși spre aceste metode și fac parte din zeci de grupuri nișate de pe Facebook, unde promovează și urmează „rețete străvechi” sau „leacuri din bătrâni.” 

Cu o încredere nemărginită în plante și în puterile miraculoase ale acestora, chiar dacă știința a evoluat și un tratament medicamentos corect salvează vieți, România este un exemplu concret de societate unde relația dintre pacienți și doctori a fost mereu problematică și erodată de neîncredere.

De fapt, conform datelor Barometrului de Sănătate Publică, publicate în decembrie 2021, 25% dintre români se informează prioritar de pe internet și nu de la medici, în timp ce 55% dintre ei cred că autoritățile/medicii/industria farmaceutică ne ascund cu bună știință lucruri importante despre medicamente, boli, vaccinuri.


Ce părere au medicii despre faptul că românii preferă să se diagnosticheze și trateze după sfaturile din online? Săptămâna trecută, am făcut un experiment: am căutat pe internet diferite tratamente recomandate pe grupuri de Facebook și forumuri online, pe care patru medici le-au comentat. 

Niciunul dintre medici nu știa ce tratamente vom alege. Cu toții au descurajat automedicația. 


„Soluția minune” la un click distanță

De câte ori nu te-a durut capul sau ți-a apărut o iritație pe piele și, în loc să suni doctorul, l-ai întrebat pe Google?

Să facem un simplu exercițiu și să spunem că într-o zi te-ai trezit cu o durere de oase. Tastezi pe Google și în câteva secunde poți să afli că ai ori un deficit de vitamine, ori o infecție, la fel de bine cum poți să ai cancer osos, cancer metastatic, leucemie sau boli care afectează irigarea sangvină a oaselor. 

Intervin anxietatea și panica, poate chiar frica confirmării unui diagnostic nefericit. Și, deși cel mai simplu ar să mergi la doctor, începi să cauți soluții pe cont propriu, poate chiar să urmezi un sfat citit pe un grup de Facebook, „testat” deja de altcineva care pare să aibă aceeași problemă ca tine. 

Căutarea tratamentului minune în mediul online poate fi o soluție pentru absolut orice simptom, însă, așa cum explică specialiștii, chiar dacă simptomele par asemănătoare, nu înseamnă că afecțiunile sunt aceleași sau că aceeași soluție se aplică la toată lumea.

Un autodiagnostic și un autotratament pot agrava o anumită afecțiune sau o pot prelungi inutil.

Am încercat să explorăm un răspuns la întrebarea: de ce își caută românii simptomele pe internet?


„Corpul nostru este foarte complex, iar boala nu ni se produce doar într-un anumit loc”

La o simplă căutare pe Google, aflăm că usturoiul este „excelent” pentru tot felul de probleme de la „vindecarea rănilor și creșterea nivelului de antioxidanți”, la faptul că este un „antibiotic natural sau o plantă care ajută la eliminarea toxinelor din organism.” 

Este recomandat în nenumărate locuri ca tratament pentru infecțiile urechilor: 

Poți fierbe câțiva căței de usturoi proaspeți, timp de aproximativ cinci minute, după care zdrobește-i sau adaugă puțină sare. Pune amestecul într-o cârpă curată și așaz-o pe urechea afectată. Sau un cățel de usturoi curățat, pus pe plită și prăjit, îl puneți cu vată și îl lăsați până dimineața”, recomandă cineva pe unul dintre grupurile de Facebook care promovează leacuri din străbuni. 

Din păcate, tratamentul de pe internet s-ar putea să te lase cu dureri și mai mari, explică dr. Ana Maria Apostol, medic primar ORL, pentru că usturoiul arde tegumentul.

Același medic vorbește despre cum nenumărați pacienți încep să se trateze singuri mai ales odată cu venirea frigului, pentru răceli, dureri de gât sau ganglioni umflați. 

După o săptămână de la aceste simptome, vin la mine și-mi spun: «Am supt o grămadă de pastile, am luat o grămadă de siropuri de tuse, și nu mi-a trecut, nu înțeleg de ce.»” În acel moment eu examinez, văd dacă are o infecție și îi explic atât că are nevoie de un tratament mai complex, cât și ce a greșit cu modul în care a abordat situația acasă. 

Oamenii trebuie să înțeleagă cum trupul nostru este foarte complex și boala nu ni se produce doar într-un anumit loc, nu este doar un mecanism. Într-o boală sau într-o răceală se produc mai multe mecanisme și nu va fi un singur medicament pe care-l dăm omului, ci vor fi mai multe care-și fac efectul împreună, care merg pe mai multe sisteme”, adaugă Dr. Ana Maria Apostol.

Medicii vorbesc despre cum au avut foarte multe cazuri de pacienți care s-au tratat singuri acasă și care, în cele din urmă, au ajuns în cabinetele lor ori cu problema nerezolvată, ori cu ea agravată. 

Am avut și pacienți care s-au tratat în exces, ceea ce e nefiresc, sau cu medicamente pe care și le-au luat singuri din farmacii. Am avut pacienți care se dădeau cu lămâie pe față și veneau cu dermatite de contact, inflamați, descompuși. Nu știu de unde aveau tot felul de astfel de recomandări, dar da, tratamentele fără să fie secondate de recomandarea unui profesionist pot avea efecte bumerang”, explică Dr. Mihaela Vidan, medic primar dermatolog.

Din păcate, fac același lucru și în cazul unor afecțiuni mai grave, cum sunt afecțiunile cardiologice, unde pacienții caută tratamente pentru o circulație bună a sângelui.

Una dintre cele mai populare soluții, recomandată în grupurile care susțin automedicația, este „o aspirină tamponată pe zi și un Vitamax”. 

Dr. Lăcrămioara Petrescu, medic primar cardiolog, explică pentru PressOne că, dimpotrivă, aspirina poate să dea complicații și poate avea efecte adverse de sângerare, mai ales dacă este consumată zilnic, fără recomandarea doctorului.

Boala cardiacă ischemică a fost principala cauză de mortalitate în România în 2018, reprezentând peste 19% din totalul deceselor, conform unui raport de țară pe 2021, în ceea ce privește sănătatea.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

De ce le e frică românilor să meargă la medic: „În primul rând ține de educație, iar noi nu avem prevenție

Vorbind despre reticența pacienților de a merge la medic atunci când au o problemă, Dr. Ana Maria Apostol amintește de o vorbă din copilărie, când părinții ne speriau, uneori, cu expresii precum „uite, te duc la doctor dacă nu ești cuminte” sau „te duc și-ți face injecție un doctor dacă nu ești cuminte”. 

Mi s-a întâmplat și în cabinet, recent, când părintele îi spune copilului, «dacă nu ești cuminte, doamna doctor îți va face injecție». În loc ca părinții să-l învețe pe copil că doctorul este cel bun, care-i salvează viața, ei preferă să-l sperie”, explică ea.

Dr. Mihaela Vidan, medic primar dermatolog, adaugă pe listă și lipsa de educație preventivă în societatea noastră, lucru pe care-l consideră foarte grav, și aduce în discuție faptul că suntem una dintre țările aflate pe primele locuri la mortalitatea de cancer uterin, după cum scria și PressOne la începutul anului.

Nu e vorba că în altă țară nu se moare de asta, dar pentru că există educație, oamenii se duc la timp la medic, și pot depista problema într-un stadiu incipient, care poate fi tratat.

Nu cred că românilor le este frică să meargă la doctori, cred că pur și simplu vorbim de sărăcie, iar adresabilitatea față de sistemul medical din România este relativă pentru oamenii săraci, săraci și ca bani și ca timp. Omul care pleacă dimineața și ajunge noaptea acasă, nu mai are timp să ajungă și la medic. Însă, în primul rând ține de educație, iar noi nu avem prevenție”, adaugă medicul.

De altfel, în România, rata mortalității evitabile prin prevenție a fost a treia cea mai ridicată din UE în 2018, ceea ce indică necesitatea de a îmbunătăți promovarea sănătății și prevenția bolilor”, notează și profilul de țară pe 2021 privind sănătatea.

De educație vorbește și Dr. Apostol și adaugă faptul că mulți oameni nu au încredere în medici, deoarece se gândesc că aceștia nu știu cu adevărat ce tratament li s-ar potrivi. „Atunci poate au mai multă încredere în farmaciști sau informațiile oferite pe net și au impresia că se descurcă mai bine acasă”, zice ea.

Sistemul medical românesc nu este nici pe departe perfect

Lipsa de prevenție, educația, anxietatea sau speranța că pe internet se găsesc mai rapid și mai ieftin „soluții” la probleme de sănătate sunt doar elemente ale rădăcinilor putrede ale sistemului medical românesc. 

Așa cum arată datele Barometrului de Sănătate Publică, cele mai mari nemulțumiri ale oamenilor sunt generate de probleme concrete: lipsa echipamentelor, finanțarea sistemului, costul tratamentelor. 

Mai mult, 80% dintre români consideră că nu beneficiem de medicamente inovatoare în aceeași măsură ca alți europeni, în timp ce un sfert dintre ei nu sunt interesați de ideea de screening pentru că sunt de părere că nu are rost să mergi la medic dacă nu te doare nimic. 

Toate acestea sădesc în pacienți neîncredere și frică, iar medicii dedicați, cei care își doresc să salveze vieți și să ajute pacienții, au și mai mult de lucru, deoarece sunt nevoiți să-i încurajeze și să-i securizeze, în timp ce la rândul lor se luptă cu sistemul. 

Tot conform datelor datele Barometrului de Sănătate Publică, peste 60% dintre români își iau informațiile medicale de la medicul de familie. Dar ce ne facem cu o țară care se confruntă cu un deficit și aici? 

Conform declarațiilor Ministerului Sănătății, la nivel național, există „sute de localități care nu au asistență medicală primară, iar corpul medical este îmbătrânit, cu o medie de vârstă de peste 55 de ani.” 

Așa cum apare în datele pe 2021, România formează un număr mare de practicieni din domeniul sănătății, însă emigrația personalului medical a contribuit la un deficit de forță de muncă în domeniul sănătății la nivel național, iar numărul de medici și asistenți medicali pe cap de locuitor este cu mult sub media UE.

Acest aspect afectează în mod negativ accesul pacienților la asistență medicală.

Diete, suplimente alimentare și cure de slăbire. „Parcă nicăieri nu se caută minuni ca în lupta cu kilogramele”

Dr. Alin Popescu, medic primar medicină sportivă, specialist și în nutriție, aduce în discuție un alt subiect preferat al românilor care caută tratamente acasă: dietele de slăbire. Oamenii preferă să apeleze la tot felul de „ingrediente minune”, precum turmericul, decât să meargă la un nutriționist.

Asta e o temă cu care mă confrunt foarte des”, explică dr. Alin Popescu. „Noi suntem lideri la obezitate, în top trei, și infantilă și în rândul adulților, dar în loc să vedem un program regulat de mese, controlul pe conținutul meselor, controlul pe aportul caloric, și, poate cu asta trebuia să încep, cât și cum ne mișcăm, că ne omoară sedentarismul în România lui 2022, căutăm minuni. 

Parcă nicăieri nu se caută minuni ca în lupta cu kilogramele. Un condiment minune, un supliment minune, un medicament minune, orice minune, doar să nu fim noi disciplinați.”

Obiceiurile proaste ne ucid la propriu: în profilul de țară pe 2021 privind sănătatea, întocmit la nivelul UE, se arată cum aproape jumătate din totalul deceselor din România în 2019 pot fi atribuite factorilor de risc comportamentali, care includ consumul de tutun, alimentația nesănătoasă, consumul de alcool și activitatea fizică scăzută. 

Accesul rapid la informații de sănătate online este potențat și de înclinația românilor de a se trata acasă, cu tot felul de tratamente sau pastile naturiste, în speranța că se vor face mai bine, în parte și din cauza recomandărilor de pe internet, care le sunt mai la îndemână. 

În ceea ce priveşte suplimentele alimentare cumpărătorii sunt, însă, influențați și de experiența împărtășită de alți consumatori pe site-urile de comercializare a acestor produse”, susținea în ianuarie 2022 Consiliul Concurenței într-un comunicat de presă. 

Mai mult, conform autorității, vânzările de medicamente eliberate fără prescripție medicală şi de suplimente alimentare au crescut foarte mult în ultimii ani. 

Chiar anul trecut, Recorder public o investigație în care arăta escrocheriile din piața suplimentelor alimentare, pe care oamenii ajung să creadă că le pot folosi în tratamentul anumitor boli, privindu-le ca pe medicamente.  

Doctorul Alin Popescu aduce în vedere și pacienții care vin la medic, „dar selectează”:  „Dom’le, mă simt bine după cinci zile, mă uit eu, s-a făcut seară, nu mai iau eu antibioticul și azi. Deja mă simt bine, mă înfundă aștia cu antibiotice. Dacă medicul a zis că iei șapte zile sau zece zile, în funcție de tipul de antibiotic și de afecțiunea tratată cu el, n-a spus-o degeaba. Pentru că altfel e tot o formă prin care noi conducem la dezvoltarea rezistenței la antibiotice”, explică el. 

Conform datelor oferite de Societatea Română de Microbiologie, în România, pe parcursul ultimului deceniu, inclusiv în ultimul an, s-a înregistrat o creștere a consumului de antibiotice cu spectru larg, antibiotice cu un risc mai mare de rezistență bacteriană. Țara noastră, alături de țări precum Bulgaria și Grecia, se situează în top 3 atât în privința consumului de antibiotice cu spectru larg, cât și al rezistenței la antimicrobiene (AMR).

Ce pot face doctorii: „Este foarte important să-i explici omului ce are”

Într-o realitate românească, unde 25% din populație are încredere în informațiile furnizate în mediul online, specialiștii vorbesc despre cum relația dintre medic și pacient are două sensuri, iar primul are o contribuție importantă în dezvoltarea încrederii celui din urmă

De multe ori, neîncrederea românilor e alimentată și de o fractură în comunicarea dintre cei doi – nu din vina pacientului sau a medicului, ci a unui sistem național de sănătate subfinanțat cronic, care nu oferă suficiente resurse – nici materiale, nici umane – și care, de multe ori, pune omul, indiferent că e vorba de pacient sau de profesionistul care îl tratează, pe ultimul loc.

Este foarte important să-i explici pacientului ce are, să-i explici cauza bolii, cum ar fi putut să prevină apariția acelei boli și cum se tratează. De multe ori facem psihologie cu pacientul, nu trebuie să fim agresivi cu ei, nu trebuie să-i certăm pentru ceva ce au făcut deja. Trebuie să înțelegem că a fost prost informat sau că n-a vrut inițial să vină la doctor și să-i explicăm frumos că ceea ce a făcut nu e bine. Însă trebuie mult și pe prevenție”, susține Dr. Ana Maria Apostol, medic primar ORL.

Mai mult, dezinformarea din mediul online ar putea fi contracarată mai eficient și de mai multe intervenții ale medicilor, argumentează Dr. Lăcrămioara Petrescu, medic primar cardiologie:

Medicii poate nu se implică atât de mult în informare cum se implică publicul larg în a răspândi diverse zvonuri”. Asta înseamnă ca doctorii să fie prezenți și în media și să le răspundă oamenilor la întrebări. 

Pandemia a potențat, într-o oarecare măsură, prezența medicilor în media. Din păcate, în acest context, cei mai vocali medici au fost personaje controversate, care mai degrabă încurajau oamenii să se trateze după ureche și să refuze tratamentele medicale și vaccinurile. 

Oamenii trebuie să înțeleagă că este de fapt în avantajul lor să vină la o consultație și să afle riscurile la care se expun. Uneori vin pacienți anxioși, care au citit diferite informații online și au trecut prin toate bolile. E foarte greu să-i explici că nu are o anumită afecțiune cardiacă. Poate uneori sunt și dezamăgiți că nu au nimerit diagnosticul. Trebuie să le explicăm că e foarte grea medicina, mult mai grea decât își pot imagina, și dacă am făcut efortul ăsta atâția ani, merită să ne asculte”, adaugă dr. Petrescu.

Cu toate astea, în lupta cu informațiile online și tratamentele de acasă, prevenția, comunicarea directă și explicațiile medicale pot fi soluții pentru a îndemna oamenii să asculte profesioniștii. 

E important să-i zâmbești pacientului, să fii empatic, să fii apropiat cu el. Dacă te vei comporta cât de cât prietenește cu el, atunci cu mare drag va reveni la tine și va avea mult mai multă încredere în tine”, concluzionează Dr. Ana Maria Apostol.


Material sprijinit de partenerii noștri de la Medlife, ca parte a campaniei de informare Când știi ce ai, știi ce ai de făcut, care își propune să pună umărul la combaterea riscurilor asociate autodiagnosticului și automedicației, prin sprijinirea încrederii în știință și medici.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.