Magnifica și disperata noastră planetă

„Our Planet” (2019). Producători: Alastair Fothergill, Keith Scholey; imagine: Roger Horrocks, Ignacio Walker; muzică: Steven Price; narator: David Attenborough.

*

Produsă de Netflix, seria „Planeta noastră” (Our Planet) este o odă adusă tuturor formelor de viață de pe Pământ.

Inflexiunile vocii lui David Attenborough − probabil cel mai cunoscut nume în lumea documentarelor despre natură − ghidează spectatorul cu atenție, entuziasm și umor, dar și cu asumarea unei observații necruțătoare:

„Acum, în doar o viață de om, numărul animalelor sălbatice a scăzut, în medie, cu 60%”.

Oricât de generic ar suna, omul despre care vorbește Attenborough poate fi chiar el, cel care şi-a dedicat peste 60 de ani popularizării biodiversității prin emisiunile sale de la BBC, și nu numai.

Filmată timp de 4 ani în 50 de ţări ale lumii, seria „Planeta noastră” începe prin a explica modul în care se interconectează toate ecosistemele Pământului, drept pentru care orice eveniment, chiar şi bătaia unei aripi de fluture, poate produce efecte la mii de kilometri distanță sau la ani de zile după ce a avut loc.

Apoi, fiecare episod se concentrează pe direcții distincte (lumea ghețurilor, jungla, deșertul, viața acvatică, pădurile), pentru a desfășura o gigantică frescă a lumii naturale, așa cum o făcea în urmă cu un deceniu seria BBC intitulată „Planeta Pământ” (Planet Earth).

Într-un peisaj înnegurat de contemplarea pasivă a extincțiilor, acest documentar propune, totuși, și un dram de optimism.

Pornind de la exemplul florei și faunei din jurul fostei centrale nucleare de Cernobîl, ni se reaminteşte că natura are incredibila capacitate de a se regenera, atâta vreme cât i se creează condițiile necesare.

Nota dramatică se citește în subtext: reînvierea se produce în zone protejate, şi depinde de limitarea pescuitului haotic, de reducerea emisiilor poluante, de oprirea defrișărilor. Adică de retragerea omului.

Scepticii vor spune că toţi oamenii conştienţi de efectele pe care consumul şi confortul le-au produs asupra planetei nu vor afla noutăţi din cele opt ore ale seriei Netflix.

Argumentul lor are însă un defect.

Acești „toți” nu formează o majoritate, cu atât mai puțin o majoritate zdrobitoare. Nu ei sunt cei care au dus, conștienți sau indiferenți, la dispariția a 95% dintre tigrii care trăiesc în sălbăticie, a 90% dintre rechini, a sute de kilometri de recif sau a sute de mii de balene.

De aceea, faptul că autorii au ales o abordare accesibilă chiar și copiilor, cu riscul ca demonstraţia să fie repetitivă, este de salutat.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

Cu toate accentele sale decepționate, această prezentare enciclopedică a naturii este deseori fermecătoare, atât prin subiectele alese, cât și prin tratamentul lor vizual.

Pasionații de film sau de fotografie de natură sunt și ei recompensați cu o explozie de imagini în cele mai bune standarde artistice ale momentului, chiar și atunci când situațiile explorate sunt înfiorătoare – cum ar fi distrugerea ghețarilor, moartea coralilor sau căderea în gol a morselor împinse de noile condiții climatice spre înălțimi nefirești.

De altfel, această ultimă tragedie, care are loc în estul Rusiei, este imaginea cea mai dură și cea mai contestată a întregii serii.

Aproape 80.000 de animale mari se înghesuie pe ce le-a mai rămas accesibil din zona de coastă, se caţără pe faleze ca să nu se sufoce sub presiunea celorlalte corpuri și, de acolo, de sus, ca şi cum această planetă nu le mai încape, cad şi se zdrobesc de stânci, transformând plaja într-un cimitir descoperit.

E o tentativă de supraviețuire care duce la moarte sigură. Iar povestea nu este doar a lor, ci este a noastră.

On/Off-screen

În 2016, regizorul Kirill Serebrennikov era aplaudat la Cannes pentru (M)ucenicul − care adapta şi muta în Rusia de azi tema extraordinarei piese germane „Martiri” (de Marius von Mayenburg).

În „Leto” (O vară rock’n’roll), el face un pas în spate, spre începutul anilor ’80, pentru a descrie scena rock din Leningrad la finalul epocii lui Brejnev.

Serebrennikov apelează la registrele filmului muzical pentru a contura vieţile unor tineri pasionați de cultura rock – care era tolerată, dar limitată de regim, la fel ca în alte ţări ale blocului estic.

Subiectul filmului, atmosfera punk-rock și propunerile îndrăznețe ale lui Serebrennikov, care pornesc de la investigarea enigmaticului Viktor Tsoi (solistul trupei Kino), fac din „Leto” o adevărată descoperire nu doar pentru iubitorii genului muzical.

Succesul primului sezon din „Obsesia Evei” (Killing Eve) promite să continue și în al doilea, lansat săptămâna aceasta de HBO. Mai mult, a fost anunțată și cea de-a treia parte a seriei, care ar urma să fie difuzată anul viitor.

Primul episod al sezonului doi reia legăturile periculoase dintre agenta MI5 Eve Polastri (Sandra Oh, care a primit Globul de Aur pentru acest rol) și seducătoarea asasină Vilanelle (Jodie Comer), pe care o urmărește prin toată Europa.

Gomez, Morticia, Wednesday, Pugsley și ceilalți membri ai familiei Addams vor concura pentru încasările de Halloween într-o animaţie semnată de cuplul de regizori Conrad Vernon – Greg Tiernan, care s-au asociat pentru prima dată în 2016, la comedia pentru adulţi „Petrecerea cârnaţilor” (Sausage Party).

Deși rolurile memorabile ale universului Addams vor fi mult timp asociate cu Anjelica Huston, Raul Julia, Christopher Lloyd și Christina Ricci, noua producție încearcă să compenseze prin vocile altor vedete: Charlize Theron, Oscar Isaac, Chloë Grace Moretz și, în rolul bunicii, chiar Bette Midler.

Dacă privim spre trecutul acestei serii, putem spune că va fi o bătălie grea, chiar aproape imposibilă.

via GIPHY

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...