Foto: Raul Ștef

EXCLUSIV. Ai nimănui: lista localităților din România care nu au depus cereri de finanțare prin PNDL 3. Ce spun primarii 

81 de comune, orașe și municipii din România nu au depus nicio cerere de finanțare prin programul „Anghel Saligny”, așa-numitul PNDL 3. PressOne a vrut să afle de ce. 

Pentru Ministerul Dezvoltării, faptul că 97,5% dintre localitățile din România au depus solicitări de finanțare este un succes în sine, mai ales că modalitatea era, admite statul român, necunoscută pentru aleșii locali, până la acest moment. Este vorba de o platformă online specială, „care a fost bine primită”, după cum se arată în răspunsul furnizat redacției PressOne. 

Ministerul se limitează însă la a arăta că platforma digitală a funcționat și nu răspunde la o întrebare cheie: Care sunt obstacolele de care se lovesc localitățile din România, atunci când trebuie să depună astfel de proiecte?

Nu a fost făcută o evaluare referitoare la cauzele pentru care există unele UAT-uri care nu au depus cereri și proiecte”, se limitează la a transmite ministerul Dezvoltării. 

Iar în teritoriu primarii sunt la rândul lor evazivi. Mai ales că programe precum „Anghel Saligny” redeschid dezbaterile despre nevoia de reorganizare teritorială a României. 

„Nimeni nu știe să scrie un proiect de finanțare”

La momentul când s-au depus, nu aveam nimic. Ne trebuiau niște devize generale. Cererea avea multe probleme de depus și n-am avut devize. Era multă birocrație”, justifică acum primarul comunei Mălușteni, din județul Vaslui.  

În marea lor majoritate, cererile de finanțare au vizat racordarea localităților la rețeaua națională de gaze, canalizare sau asfaltarea drumurilor. Despre planurile aleșilor locali, de dinainte de adoptarea proiectului de dezvoltare locală, PressOne a relatat AICI

Toate satele din comună au nevoie de investiții”, continuă primarul Gherghescu Aurel. La Mălușteni spune că „aveam un program, dar trebuia actualizat, era mai lungă treaba. Aveam nevoie de asfaltare. De gaze nu poate fi vorba, nu știu dacă mai prind eu gaze, pe parcursul vieții mele. Nu cred eu că ajung vreodată gazele pe-aici.

Primarul invocă și lipsa de personal. Din 22 de locuri, câte sunt în organigrama de acolo, la Mălușteni sunt ocupate doar 18 poziții. PressOne l-a mai întrebat pe alesul local dacă ezită să vină lumea la țară, să lucreze la Primărie. „Ei, nu vine?! Vine, dar nu la salariile care sunt cum sunt. Nu poți să chemi un specialist la țară și să îi dai 2 mii de lei. Cum să îi dai doar 2 mii unui specialist într-un domeniu?

Între timp, nimeni din primăria Mălușteni nu se pricepe și nu poate scrie un proiect de finanțare. „Nu avem așa ceva.” 

Trebuie să contractăm o firmă de consultanță ca să ne ajute. Bani pentru asta sunt, dar nu prea sunt. Trebuie mereu să luăm dintr-o parte și să punem în alta. Altă variantă nu avem.”

Despre reorganizarea teritorială primarul se declară rezervat. „N-ar fi o idee rea, la urma urmei. Pentru că localitățile și comunitățile au rămas foarte mici. Dar având în vedere distanțele, dacă s-ar reorganiza pe teritorii, apar probleme de mobilitate cu cetățenii. Dacă populația îmbătrânită se deplasează mult, iar nu e bine. Nici nu știi cum s-o dai, să fie treaba bună.”

Domnișoara Adriana din Tichilești

Printre localitățile care nu au depus nicio cerere de finanțare la PNDL 3 este și comuna Tichilești, din județul Brăila. Primarul e la Bacău, la un curs de perfecționare, așa că îndrumă PressOne către domnișoara Adriana, „care se ocupă de achiziții.” 

Domnișoara Adriana spune că îi place mult ce face și că n-ar da job-ul de la Tichilești pe un serviciu la oraș. E sigură că localitatea sa a depus totuși cereri de finanțare la PNDL 3, „Anghel Saligny”, așa cum se numește oficial programul guvernamental. 

Sunteți sigură”? e întrebarea care o determină pe responsabila de achiziții să verifice, ad-hoc, cum stau lucrurile. „Păi ia stați puțin, ce-a fost ăla? Aaa… la PNDL 2. Cred.”

Situația se lămurește relativ repede: „Deci am avut pe PNDL 1 și 2.”

Străzile din Tichilești și școala au fost reabilitate prin primele două programe, iar lucrările s-au terminat. Domnișoara Adriana spune că primăria nu a apelat niciodată la o firmă de consultanță, „pentru că nu a fost nevoie”. 

 „Localitatea ar mai avea nevoie de canalizare, că în rest le avem pe toate.

Canalizarea ar urma să se facă însă prin master plan-ul județului și nu prin PNDL 3. „Nu am depus. Nici nu am intrat să văd ce e acolo, la PNDL 3, pentru că în momentul de față avem trei proiecte, să spunem. Cu tot cu canalizarea, care se face cu județul. Și mai avem un cămin cultural, prin Compania Națională de Investiții.”

Nu am depus și nici nu depunem

O situație asemănătoare este și la Lupac, în județul Caraș-Severin. „Avem deja alte proiecte, de aceea n-am depus și nici nu depunem. C-avem deja vreo șase proiecte”, justifică primarul Marian Vlasici. 

Sunt și aici proiecte încă în implementare, din PNDL 1 și 2. Situație în care primăria nu mai are capacitate administrativă, chiar dacă localitatea are și alte nevoi. „Nu le pot suporta pe toate, știți? Am prea multe.

Avem canalizare, stația de epurare a apei, care e acum în lucru. Avem două cămine. Stația de apă e făcută acum undeva la 70%, cred. Asfaltarea e undeva la 80%.”

La primăria Lupac sunt 12 angajați, cu totul. „Ne descurcăm așa, la aproape 3 mii de oameni, câți au mai rămas în comunitate.”  Când persoana care scrie proiecte nu face față, atunci primăria apelează la o firmă de consultanță. 

O soluție, crede primarul din Lupac, ar putea fi oricând reorganizarea teritorială. „Ar fi foarte bine. Cu cât e comuna mai mare, cu atât poți să faci și proiecte mai mari. După părerea mea, reorganizarea ar fi ok. Primarilor care se opun le e frică că își pierd postul. Dar tu nu ești primar pe viață. Uită că sunt aleși de oameni”, e de părere Marian Vlasici. 

La alte primării din județ, tot de pe lista celor care nu au depus proiecte de finanțare prin „Anghel Saligny” fie bate vântul, fie circuitele birocratice s-au blocat. „Domnul administrator” trimite către „domnul director”. Cel din urmă „n-are tangență” și trimite către „domn primar”. Domn primar e în concediu. 

PNDL 3 „Anghel Saligny” – bani promiși de guvern, fără surse clare de finanțare

Procentul localităților care nu au depus cereri de finanțare este, totuși, mic. În România sunt peste 3 mii de unități administrativ teritoriale (UAT-uri) și pe dinafară au rămas deocamdată doar puțin peste 80. Nu garantează însă nimeni că cei care s-au mișcat și au depus solicitări pentru proiecte vor vedea, propriu-zis și banii. 

PNDL 3 permite de exemplu, în premieră și finanțarea rețelelor de gaze. „La gaze cererile însumează de vreo 10 ori mai mulți bani decât sunt disponibili”, atrage atenția la PressOne Septimius Pârvu, de la Expert Forum. Îl completează expertul în politici publice Sorin Ioniță, de la același think tank: 

Sistemul e atât de prost construit încât nu înseamnă nimic că 97% au depus proiecte, pentru că unii nici nu vor primi bani. Banii nu există. Se vinde pielea ursului din pădure.

Programul de investiții locale Anghel Saligny prevedea un buget inițial de 50 de miliarde de lei până în anul 2028, pentru primării și consilii județene. Ulterior, bugetul a fost suplimentat și a ajuns la 65 de miliarde de lei. 

Finanțarea rămâne însă o problemă structurală a programului, mai ales că promisiunile către aleșii locali au fost făcute, din nou, într-un context politic, în preajma deja celebrului Congres PNL, câștigat în toamna anului trecut de premierul de atunci, Florin Cîțu. 

A fost cumva asul din mâneca lui Florin Cîțu. Realist vorbind, nu a existat o justificare foarte clară de unde vor veni banii ăștia. Nici în celelalte PNDL-uri nu a existat vreodată o justificare clară. Hrănim PNDL-ul din Fondul de Rezervă. Ceea ce e o strategie complet nefuncțională. Tu nu ai bani să plătești, pentru că ai promis mai mult. Trebuie să dai la toată lumea, să mulțumești PSD, PNL și UDMR. Promiți mai mult decât ai, de fapt. Sunt proiecte multianuale. S-ar putea să nu mai ai bani, să nu ai cum să decontezi.”

„S-ar putea să ne dăm seama la un moment dat că noi nu avem cele 65 de miliarde. Tot timpul a fost o cârpeală pe plăți și s-a promis tot timpul mai mult decât s-a putut plăti. Nu cred că lucrurile vor sta diferit de data asta”, evaluează pentru PressOne Septimius Pârvu, de la Expert Forum. 

Bogdănești, jud. Bacău: „Cele trei minute au expirat”

Nu sunt la birou, încercați să trimiteți scris”, spune, la telefon, primarul din Bogdănești, județul Bacău. PressOne insistă pentru un dialog scurt, 3-4 minute, nu mai mult. „Păi unde sunt nu prea vă aud bine. Deci despre ce ar fi vorba?”, cedează primarul Nicolae Andrușcă. 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Și la Bogdănești sunt în lucru, de câțiva ani, proiecte finanțate tot de guvern, dar care avansează greu. Lipsa de funcționari și birocrația deja existentă au determinat autoritățile locale să spună „pas” finanțărilor din PNDL 3. 

Depinde de priorități, de oportunități, de condiționarea programului. La Bogdănești am un proiect de apă-canalizare, care e prioritar. Să spunem că e trei sferturi realizat. Nu am om la urbanism.”

„Și nu am om nici la investiții. Am încercat să angajăm. Nu se prezintă nimeni, pentru că condițiile privind studiile sunt așa cum sunt. Nu vine nimeni cu studii superioare la Bogdănești, la urbanism. Cine vine cu studii de arhitectură la comună, pe 2 mii de lei?

Trăim într-o realitate, domnule”, concluzionează primarul din Bogdănești, care adaugă: „v-au trecut cele trei minute”. Închide telefonul și ulterior nu mai răspunde.

E adevărat, cele trei minute intens negociate au expirat. 

Reformă pe hârtie: „Ca filosofie de bază, proiectul continuă primele două PNDL-uri”

Expert Forum a monitorizat în permanență felul în care se derulează programul de investiții locale și compară accesibilitatea PNDL-ului cu birocrația impusă de fondurile europene. Concluzia? „E o lipsă de capacitate a primăriilor mici. Să fim serioși, comparativ cu fondurile europene, cererea pentru PNDL este foarte simplă. Nici măcar nu trebuie să faci ceva foarte complex, sunt căsuțe care trebuie bifate. Dacă n-au capacitate să depună la PNDL nici nu vreau să mă întreb ce înseamnă alt gen de proiecte”, afirmă Septimius Pârvu, care vorbește despre disfuncționalitățile deja cronice ale programului guvernamental, altele decât alocările făcute pe criterii politice. 

Programul propune patru criterii majore după care se fac punctajele. Primul e legat de numărul de localități dintr-un județ. Apoi se ia în considerare capacitatea financiară a lor. Urmează numărul de locuitori care ar fi deserviți de lucrarea respectivă și infrastructura deja existentă. 

Practic 50% din sumele alocate pe județe s-au bazat pe primul criteriu, numărul de comune. Ceea ce arată că există deja o deformare a modului în care s-au alocat banii. Suceava are de exemplu undeva la 111 comune, Brașovul are 40. Nevoia comunității respective contează mai puțin”, crede Septimius Pârvu, pentru care „ca filosofie de bază, proiectul continuă primele două PNDL-uri.

Pir, Satu-Mare: „Noi ne-am trezit prin noiembrie, când deja se închisese sesiunea”

În comuna Pir, din județul Satu Mare sunt reabilitate o farmacie și un dispensar, însă cu bani din PNDL1. Lucrările au început în 2017, durează așadar de cinci ani dar, susține primarul Ioan Burlacu, „anul ăsta se termină.

PNDL 3, adaugă primarul, nu ar fi fost foarte bine comunicat de ministerul Dezvoltării, așa că oamenii s-ar fi trezit târziu și n-ar fi știut exact ce să facă. 

Noi ne-am trezit să facem ceva anul trecut, prin noiembrie, când deja se închisese sesiunea. Tot am zis că depunem, depunem, o să depunem. Până s-a închis sesiunea. Și după n-am mai putut depune. Dar în principiu, pe ce doream noi, am înțeles că oricum nu se putea. Pe asfaltare drumuri intravilane nu se putea, pentru că nu deținem canalizare”, e resemnat Ioan Burlacu. 

Despre reorganizarea teritorială primarul din Pir are sentimente amestecate. Despre comasarea unor localități spune că are o părere „așa și-așa”. Care ar fi atunci argumentele pro și care sunt cele contra, întreabă PressOne. „Acuma, nah. Ce să zic. Mai bine mă abțin”, răspunde abscons primarul. Ioan Burlacu propune însă, într-un final și o soluție: reducerea birocrației. 

Știți și dvs. cum stăm la nivel de România. Chiar dacă e sat, comună sau oraș. Suntem jos peste tot. N-avem drumuri, canalizări, apă. Iar cea mai mare problemă este birocrația. Ne cer atâtea acte, atâtea avize. Am stat după un aviz de la Cultură mai bine de trei luni.

În Ungaria sau Austria procedurile sunt mult mai simple, reclamă alesul local. Primarul din Pir e nemulțumit că încearcă, deocamdată degeaba, să repare acoperișul unui cămin cultural care se învecinează cu o biserică. 

Foto: Raul Ștef

Îmi cere aviz de la Cultură, că am biserică care e monument istoric. Ei zic că e căminul mai înalt ca biserica, dar nu e, fiindcă biserica e sus, pe un deal. Se face ședință o dată pe lună: ba aprobă, ba nu-l bagă în discuție. Cum se poate tolera așa ceva? Eu am aviz pentru depunerea proiectului. Am de la ISU, am de la toți. Numai de la Cultură se obține așa de greu.”

Birocrație vs reorganizare teritorială 

Sintetizate, problemele localităților mici, așa cum le identifică primarii lor, fac referire la lipsa de personal calificat, birocrație, lipsa de capacitate administrativă și politizarea banilor, atunci când se fac alocările de la centru. 

Peste o mie de localități din România sunt însă în faliment tehnic și nu se pot susține singure, din taxele și veniturile de la bugetul local. În pandemie guvernul a plătit 1,3 miliarde de lei pentru facturile și salariile din 2.800 de localități care nu își pot acoperi cheltuielile, iar situația se repetă, în fiecare an. 

Aș fi folosit banii de proiecte condiționați de fuziuni teritoriale, dar pentru asta trebuia să te decizi în primul rând ce vrei. Întâi să ai un plan de reformă și apoi să primească bani din PNDL cine face reforma mai repede. Ar fi trebuit condiționați banii, ca să încurajezi reforme. Așa s-a făcut prin alte țări”, spune, în context, Sorin Ioniță, de la Expert Forum. 

Pentru expertul în politici publice, primarii din România sunt grupul de lobby care se opune cel mai tare oricărei reorganizări.

Primarii vor fi mereu contra, asta e clar. Primarii de comune, pentru că pe ei îi vizează cel mai mult. Și chiar și lumea e contra, în general. Oamenii nu vor să le dispară primăria de comună, oficiul poștal, școala.”

Sorin Ioniță

PNDL 3 „Anghel Saligny” aduce și unele schimbări în bine. Enunțate, par mai degrabă măsuri firești, ce ar fi trebuit implementate deja de ani buni. Raportările se fac de data aceasta tot prin platforma electronică, așa că primarii nu vor mai trimite documente printate sau prin fax. 

Termenele s-au scurtat, după ce la primele două PNDL-uri perioadele de implementare s-au extins cu anii. „Am găsit un proiect de câteva sute de mii de lei care fusese implementat în șase ani. Acum un proiect trebuie finalizat în cel mult patru ani. Trebuie să plătești proiectul, dacă nu-l faci”, explică Septimius Pârvu. 

Problema capacității administrative putea fi rezolvată, măcar parțial, dacă statul român ar fi făcut o analiză mai coerentă a problemelor din trecut, crede Expert Forum. 

Noi am întrebat dacă vor fi bani alocați pentru dezvoltarea capacității comunităților. Măcar un fel de asistență tehnică, dacă vreți. Să pui niște bani de-o parte și să-i ajuți pe cei care n-au capacitate să scrie și să implementeze proiectele respective. Care, repet, comparativ cu proiectele din fonduri europene, sunt floare la ureche. Acești bani n-au existat”, adaugă Septimius Pârvu. 

Potrivit statisticilor Expert Forum, în luna martie, în jur de 570 de proiecte semnate cu câțiva ani în urmă erau pe stadiu zero de implementare. Altele sunt implementate 1%, 2, 5 sau 10%. „Ceea ce arată că există o lipsă de capacitate. Întrebarea e acum ce facem? Dăm încă 65 de miliarde acelorași beneficiari? Dăm bani unor localități care nici măcar n-ar trebui să mai existe ca UAT-uri separate. Ar trebui să avem o discuție despre reorganizarea administrativ-teritorială”, cere Septimius Pârvu. 

De nu o avem? Pentru că e un cartof fierbinte. Nimeni nu vrea să deschidă subiectul ăsta. Politic vorbind, este sinucidere. Pierzi primari, bani, pierzi voturi, practic. Scopul oricărui partid este să aibă cât mai multă infrastructură locală și să poată controla resursele.” 

În general una din catastrofele discuției publice din România este că nimeni nu are nici cea mai mică intenție să vadă ce au făcut alții, ca să învețe din experiența lor”, concluzionează și Sorin Ioniță.  „Dacă iei un parlamentar sau un primar român și îi întrebi, habar nu au care e ultima țară care a făcut reorganizarea teritorială, chiar dacă sunt în jurul nostru. Albania a făcut o reorganizare radicală și Ucraina a făcut una deșteaptă, înainte de război. Pe ai noștri nu-i doare nici măcar în cot.”

Foto: Raul Ştef

Banii europeni, „pokerul” unor primari și patriotismul local 

La Odobești, în județul Dâmbovița, PNDL 3 ar fi putut finanța terminarea rețelei de apă și canal. Aproape o jumătate de comună e racordată, iar restul lucrării de extindere ar urma să se facă prin Consiliul Județean, unde există deja un proiect depus. „Am și dat niște bani pentru mărirea capitalului social și acum așteptăm”, explică primarul Niculae Alecu. 

O grădiniță se modernizează prin AJOFM, iar trotuare și borduri nu se reabilitează, „pentru că dacă vin gazele trebuie apoi să le distrugem și e păcat”. Pentru gaze proiectul ar urma să fie depus în perioada următoare. Susține că experiența de primar l-a făcut să fie mai pragmatic.

Ca la poker, joc la două capete. Vreau acum pe Mediu, pe astea, să fac și acolo un proiect. Să vedem care iese primul.

Asfaltarea și iluminatul public ar fi terminate la Odobești, Dâmbovița, mai ales că, susține primarul de acolo, au fost accesate și fonduri europene. „90% din ce am făcut în comuna asta a mea, am făcut prin fonduri europene.

Fondurile europene sunt așa, mai stufoase, dar eu am ajuns la concluzia că banii europeni sunt mai siguri. Poate la anul se schimbă guvernul, nu sunt bani. Fondurile europene sunt mai sigure. E mai mult de alergat și sunt mai mult monitorizați. Dar asta te apără să nu se întâmple alte prostii.

Proiectele nu sunt scrise de angajații primăriei, pentru că de asta se ocupă o firmă de consultanță. „Încă nu am salariați care să poată fi performanți în domeniul ăsta”, admite alesul local din Odobești. 

Pentru lipsa de capacitate administrativă, primarul are o soluție simplă: „să te întinzi cât e plapuma.” Și la Odobești organigrama este incompletă. PressOne l-a întrebat pe primarul din Dâmbovița dacă ar susține o reorganizare teritorială în România. 

O văd ca o treabă bună. După părerea mea o reorganizare teritorială este o soluție bună pentru atragerea mai multor fonduri și a unor lucrări mai mari și mai complexe. E ca la terenurile agricole, n-ați văzut? Se face treabă unde fermele sunt întinse. Când ai un pogon sau o jumătate de pogon, aia nu mai e treabă. Așa și cu regionalizarea. Sunt localități care nu-și pot plăti nici măcar angajații din fonduri proprii. Eu zic că acolo trebuie făcut ceva.

Și primarul din Odobești se plânge de birocrație. Supărarea lui vizează însă o companie de distribuție a energiei electrice. „Sunt câteva instituții care ne țin mereu pe loc. E nenorocire cât durează să iei câte un aviz de acolo. Acum am furat un pic startul cu niște panouri fotovoltaice. Și văd acum o reticență în a da avize, nu prea le convine.

L-am mai întrebat pe primar de ce crede că se opun mulți dintre colegii săi din țară oricărei dezbateri despre reorganizarea teritorială. 

E simplu. Își pierd serviciul și nu le convine, vă dați seama. E și patriotismul ăsta local. Nu mai suntem noi comună, venim de la Cutărescu la Odobești sau invers.”

Lista completă a localităților din România care nu au depus cereri de finanțare prin programul „Anghel Saligny” poate fi consultată AICI. 

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...