Tazlău. Fălciu. Micăsasa sau Ojdula: Cum văd primarii din România cearta pe bani de la București

50 de miliarde de lei ar urma să mai scoată țara din noroi și să finanțeze în anii următori infrastructura de apă-canal, gaze sau drumuri din localitățile mici ale României.

Programul Anghel Saligny, continuatorul celebrelor PNDL-uri, a fost însă aprobat pe repede înainte, prin ordonanță de urgență și asumat direct de premierul Cîțu, aflat în plin război politic, atât în PNL, cât și în coaliția de guvernare. Doar zece zile, din 11 august și până în 21, a stat programul în dezbatere publică. 

Departe de zgomotul de la București, primarii din România profundă așteaptă banii, despre care spun că sunt singura șansă a comunităților pe care le reprezintă să se dezvolte. În funcție de culoarea politică însă, primarii au propriile idei despre ce fac mai-marii din Capitală, dar și despre urmările pe care criza politică le-ar putea avea asupra electoratului. 

PressOne a stat de vorbă cu edilii din șapte comune, de la Fălciu, Vaslui, până la Fântânele, Arad. 

George Gîngu – Bujoreni, Vâlcea / PNL: „Ei sunt acolo, la București, rupți de realitate. Mai mult pentru a-și arăta mușchii unii la alții”

Acum un an George Gîngu obținea al doilea mandat de primar la Bujoreni și, purtat de flacăra entuziasmului, promitea o comună „cu care să ne mândrim”. Fost membru PSD, acum liberal, George Gîngu vede în banii de la centru o șansă la un trai civilizat și european. Destinația banilor e oricum deja stabilită la Bujoreni, Vâlcea:  

„Doresc continuarea rețelei de apă și canal pentru că sunt zone unde nu am reușit să avem dusă apa. Și în același timp modernizarea rețelei de apă. Extinderea rețelei de canal, pentru că e o localitate în plină dezvoltare și avem nevoie de aceste utilități normale și decente pentru acest moment al secolului în care trăim. Și-apoi drumuri”, spune primarul pentru PressOne. 

Programul de investiții Saligny prioritizează rețelele de utilități, înaintea asfaltării drumurilor comunale. Despre săli de sport sau terenuri de joacă nu mai poate fi vorba, chiar dacă nepoții lui Anghel Saligny, respectiv programele PNDL 1 și 2, permiteau, fie și pe hârtie, astfel de finanțări. 

„Mi se pare foarte bună această condiție prin care să se finanțeze drumuri după ce se finalizează rețelele de apă-canal. Pentru că da, trebuie să fie integrate. Nu e normal să se finanțeze alte lucruri, înaintea celor care sunt esențiale traiului”, crede edilul. 

Ca orice primar din România, George Gîngu are și el un wishlist, o listă de dorințe care ar mai da mai mult sens existenței de administrator de suflete și bani. Spune așadar că i-ar plăcea ca cineva să meargă totuși prin sate și comune, să le evalueze corect. „Să se vadă nivelul și problemele care sunt în localitate, pentru că altfel nu vor putea fi rezolvate.”

Adaugă că îi pare tare rău că  mai-marii de la București au ajuns unde au ajuns, la astfel de discuții, dar identifică și un vinovat. „Cei de la USR PLUS sunt rupți de realitatea localităților din România. Dă așa de frumos să spui luați-vă fonduri europene. Dar nu sunt finanțări pe fonduri europene pentru apă și canal în acest moment. USR e rupt de realitate. Nu identifică problemele din localități. Una este să ai primari de mari municipii, unde nu mai sunt nevoile stringente ale utilităților necesare traiului de zi cu zi. Și alta e problema localităților mici, unde nu sunt aceste utilități. Omului îi trebuie apă, curent electric, drum și acces.”

Nu îi trebuie omului și bani cheltuiți cu standarde de cost și în mod transparent? îl întreb pe primarul din Bujoreni. Mă aprobă și îmi dă exemplu școala din Gura Văii, finanțată din vechiul PNDL și unde standardele de cost pentru modernizare fac lucrarea aproape imposibilă. Era mai ușor, crede primarul, să ridice o clădire de la zero. „Și uite așa am ajuns să am o școală pentru care nu am niciun fel de dotări, că nu ne-au mai ajuns banii.”

„Nu putem aplica la alte programe, pentru că ni se interzice dubla finanțare. N-am dreptul să mai iau nimic în școala aia și începem cursurile fără dotări. Asta e România reală! Ei sunt acolo, la București, rupți de realitatea cotidiană. Mai mult pentru a-și arăta mușchii unii la alții.”

Comuna Bujoreni e formată din șapte sate și are o populație ce nu depășește 4.500 de oameni. Majoritatea, nemulțumiți de ce se întâmplă în țară, după cum admite primarul. Chiar și așa, orice apropiere a alegătorului de extremism e doar de moment, crede George Gîngu, care nu vede vreun viitor strălucit pentru AUR. 

„Și pentru noi a fost o surpriză AUR la alegeri, când am văzut peste 10%.  Lumea e nemulțumită, nu e neapărat că se îndreaptă spre un partid. Vor să-i vadă și pe alții, s-au săturat de cei care le tot promit. Probabil că vor fi ca și PPDD, se vor vedea lucrurile.”

Edilul vrea să le aducă oamenilor liniște și stabilitate și să le arate „nu că cu o floare se face primăvară, dar că acolo unde se dorește se poate face. Cu transparență, cu o judicioasă cheltuire a banului public.”

În comuna Bujoreni lucrările se fac printr-o gospodărie comunală care are șase muncitori angajați. „Nu știu să spun dacă mă costă mai mult sau mai puțin. Dar măcar să nu mi se reproșeze că dau altor așa-zise societăți banii publici strânși cu greutate.”

Ne despărțim cu un clasic Sănătate, la care primarul din Bujoreni adaugă un „încerc să-mi fac datoria cât mai transparent.”

Ioan Cristian Vela – Armeniș, Caraș-Severin / PNL: „…”  No comment                 

Despre infrastructură și dezvoltarea comunității vorbește la PressOne, generic, și Ioan Cristian Vela, primarul din Armeniș. Edilul e însă reticent să intre în detalii, chiar dacă la alegeri promitea, pentru reconfirmare în funcție, un Armeniș European. 

Presa locală îl descrie ca fiind un primar drept, “un primar despre care vorbesc doar faptele, un primar model alături de cetățeni“. Pe fapte mari e pus și acum administratorul celor cinci sate din comună: 

„Deci foarte urgent. Aș accesa pe rutier, pe Sănătate, pe Învățământ. În sport. Am nevoie de o sală de sport. Am nevoie de un cămin cultural. De un dispensar uman”, își enumeră Ioan Cristian Vela obiectivele, chiar dacă majoritatea nu pot fi finanțate prin programul Anghel Saligny, în forma în care a fost deja adoptat. 

„Nu comentez criza de la București” – se decuplează ușor irascibil primarul de discuție. 

Nicolae Dolha – Fântânele, Arad / PNL:  „Partidele extremiste precum AUR câștigă teren”

651 de voturi a bifat inspectorul școlar Nicolae Dolha la alegerile locale, suficiente cât să preia frâiele comunei formate din două sate: Fântânele și Tisa Nouă. Acum primarul vede în banii de la centru o șansă posibil „decisivă” pentru viitorul comunităților mici din România. 

Banii din programul Anghel Saligny ar urma să finanțeze, în comuna Fântânele, finalizarea rețelei de apă-canal, iar acolo unde canalizarea e deja trasă, ar urma să se producă și alte două miracole moderne: asfaltare și mai ales gaz. 

„Încercăm, dacă e posibil, să prindem și proiectul pe gaz. Pentru a ne extinde rețeaua de la Fântânele la Tisa Nouă ne trebuie cam 1,8 milioane de lei. Partea noastră, de cofinanțare. La apă-canal n-am un cost estimativ, dar ar fi o valoare, nu știu, de cel puțin un milion de euro. Și plus urmează să ne mai asfaltăm drumurile pe care le avem în localitate. Suntem și noi conștienți că nu se vor aloca într-o singură comună atâția bani, dar noi încercăm să prindem măcar apă-canal pe Anghel Saligny, dacă nu, eventual, ulterior, pe fonduri europene”, spune Nicolae Dolha. 

Insistă că localitățile mici din rural nu au altă posibilitate de finanțare a proiectelor ce vizează racordarea populației la gaz natural și adaugă, în așteptarea banilor, că „sincer, noi de aici nu știm foarte multe despre lucrurile care se întâmplă la București.”

Aflat la primul mandat, respinge orice idee că fondurile s-ar putea da discreționar, după coloratura politică, dar admite că certurile politice de la centru pot produce urmări în electoratul pe care îl reprezintă. „Din păcate, cred că partidele extremiste precum AUR câștigă teren și e clar că influențează, într-un anumit procent și electoratul.”

Timotei Păcurar, Micăsasa, Sibiu  / USR PLUS: „Suntem un popor ce vrea sânge și scandal. Dacă port o discuție în contradictoriu cu fostul primar lumea apreciază doar că sar la gâtul lui”

Primarul din Micăsasa are doar 30 de ani și poate fi oricând o imagine pentru afișul „oameni noi în politică”. Sportiv profesionist, primarul din Micăsasa transmite, pentru PressOne, că e nevoie de investiții masive în rural, pentru că satele și comunele se depopulează în ritm alarmant.

Oamenii trebuie atrași să locuiască la țară, crede Timotei Păcurar, dar „banii trebuie să vină corect, iar furtul din bani publici să dispară.”

La 10 luni de la preluarea mandatului și de la startul aventurii lui Timotei în întortocheata lumea a administrației și politicii, primarul se confruntă cu România profundă, în care comunele nu au funcționari bine pregătiți, iar salariile pe care le-ar putea oferi sunt ridicole, comparativ cu ce pot oamenii câștiga la oraș, la mai puțin de 50 de km distanță. 

„E o problemă cu resursa umană în localitățile mici, departe de orașele mari. Ne descurcăm cu ce avem, dar nu stăm bine la resursa umană. Încercăm să reparăm. Doar că trebuie să ai și cu cine. Au fost zile în care lucram până la 11 noaptea, împreună cu domnul viceprimar. Noi doi am stat pe baricade și am încercat să compensăm din toate  punctele de vedere lipsa resurselor umane.”

La Micăsasa, comună cu 2 mii de suflete, banii din programul Saligny ar urma să finanțeze rețelele de apă-canal și apoi drumurile. Estimarea costurilor e încă prematură, spune edilul, dar studiile de fezabilitate sunt aproape gata. La fel ca alți colegi din țară, primarul din Micăsasa se plânge că proiectele finanțate prin PNDL 2 includ sume subevaluate, situație în care  „nu putem să livrăm calitate și lucrurile sunt făcute cumva de mântuială. Afară vopsit gardul, înăuntru leopardul.”

De altfel, despre PNDL 2 Timotei Păcurar are numai critici, din moment ce, susține el, „PNDL-urile livrau bani mai puțin transparent și stăteam la pixul ministrului. Au fost racordate la bani publici o grămadă de firme.”

Tânărul primar insistă că pentru a fi reales ar avea nevoie să livreze calitate, context în care susține că Anghel Saligny ar trebui să nu repete greșelile din trecut. 

„Cred o chestie care lipsește acestui program: că verificările nu sunt la rigorile fondurilor europene, să zic așa. Nu-s de acord cu programul, în forma actuală. La cum arată acum programul, poate fi folosit ca instrument politic, categoric.”

În opinia sa blocajul politic de la București a fost creat tocmai de dorința USR PLUS de a transparentiza cheltuirea banului public. Îl întreb și pe edilul din Micăsasa dacă se teme că eșecul prematur al coaliției de guvernare ar putea radicaliza electoratul. 

„Nu văd de ce ar câștiga AUR din lupta asta. Ei nu vin cu soluții. Suntem un popor ce vrea sânge și scandal și probabil că de aia e simpatizat AUR într-un număr atât de mare. Văd și personal că dacă port o discuție în contradictoriu cu fostul primar lumea apreciază doar că sar la gâtul lui. Dar nu despre asta ar trebui să fie vorba. E vorba, cred eu, despre cum ar trebui să arate România: o educare masivă a oamenilor, ceea ce e greu.”

Ion Nechita, Tazlău, Neamț / USR PLUS: „Sperăm să se stabilizeze situația după congresele partidelor”

„Mă simt cel mai iubit dintre pământeni” – spunea Ion Nechita, ales primar la a doua încercare, pe listele USR PLUS. Omul a stat 10 ani la muncă în Italia, iar experiența de acolo l-ar fi făcut să înțeleagă că majoritatea românilor din diaspora s-ar întoarce acasă, dacă ar avea la ce. 

„Eu am urgență asfaltarea a încă cel puțin 9 km de drum, pentru niște străzi comunale. Doi: aș vrea să extind proiectul de canalizare și al rețelei de apă. Noi avem o rețea de apă stradală, deocamdată. Și trei: vrem să extindem rețeaua de alimentare cu gaze naturale. Noi avem doar pe vreo 5 km de străzi și totalul e de vreo 27 de km. Ca valoare aș spune, la proiectul de canalizare, undeva la vreo 2 – 2,5 milioane de euro. Drumurile la vreun milion de euro. La gaze n-am idee de valoare, pentru că încă suntem în discuții pentru proiectare”, precizează primarul.  

Ion Nechita anunță că el va face tot ce-i stă în putere să-i fie aprobate proiectele, chiar dacă are o temere că banii se vor acorda pe criterii politice. „Eu nu mă culc pe o ureche, să știți!”

Evită să vorbească foarte mult de rateul coaliției de la București, pentru că îi e frică să intre în polemici politice. „Poate, cine știe, aude altcineva că învinovățesc un alt partid sau persoane din alt partid care decid ce se întâmplă cu banii. Doar atât zic, că îmi pare rău de situația în care s-a ajuns.”

Primarul din Tazlău relatează însă pentru PressOne că primarii USR PLUS au un grup unde comunică și susține că el și colegii din rural au transmis liderilor din Capitală că programul trebuie neapărat adoptat.

„Eu le-am transmis la București că nu trebuie să fie împotrivă, ci să depună amendamente care să reglementeze parametri de cost și diverse alte chestiuni care ar asigura o transparență a cheltuirii banului public.”

La Tazlău primăria nu are o problemă cu resursa umană sau pregătirea funcționarilor, mai ales că „oamenii sunt de treabă, mă ascultă, mă respectă și muncim aici împreună, să reușim.”

Migrarea electoratului spre formațiuni extremiste nu e un motiv de îngrijorare pentru edil, cu condiția ca liderii politici să depășească momentul și să închidă criza. 

„Sperăm cu toții să se rezolve cât mai repede. Mai ales după congresele partidelor, sperăm să se stabilizeze situația.”

Neculai Moraru, Fălciu,  Vaslui /  PSD: „Avem nevoie de vreo 20 de milioane de lei, dar acum depinde cât dă”

În vreme ce USR PLUS compară Anghel Saligny cu PNDL 2, program asociat direct cu influența lui Liviu Dragnea și marcat de acuzații de fraudă și corupție, PSD ajunge, în plină criză, să arbitreze soarta executivului sau, în funcție de evoluții, să forțeze chiar o intrare la guvernare. 

Deși puțin probabil, acest ultim scenariu ar racorda direct partidul la cele 50 de miliarde de lei ce ar urma să fie împrăștiate în țară ca praful magic din Harry Potter, polenul zvrrrr aducător de voturi.

Iar acest lucru se simte și în discuțiile cu primarii social-democrați de comune. În județul Vaslui, la Fălciu, primarul Neculai Moraru vede în USR PLUS o lipsă de experiență și de „corespondent cu realitatea”, o evaluare similară cu cea a edililor PNL. 

„Eu sunt la PSD, dar n-are importanță. Eu am de rezolvat de exemplu o parte din drumurile sătești. Doi: aducțiune cu apă în două sate. La o primă vedere cred că avem nevoie de vreo 20 de milioane de lei, dar acum depinde cât dă. Nu este problema mult, puțin, numai să aprobe ceva”, își prezintă planul Neculai Moraru, altfel și președinte al organizației județene a Asociației Comunelor (AcOR).

Primarul din Fălciu spune că are temeri că banii vor fi dați politic în țară, dar chiar și așa, în contextul actual, își declară susținerea pentru premierul Florin Cîțu: 

„Haideți să vă spun. Ca simplu cetățean, treaba este foarte simplă. Domle’, USR sunt necunoscători ai realităților din țară. Păi cum, eu mă supăr dacă un prim-ministru are o anumită atitudine față de un ministru? Pentru asta stric casa, dau foc la casă și plec? E penelist Cîțu. Dar dacă s-a apucat să facă un lucru, păi să-l facă până la capăt. Păi ce, a rămas într-un ministru? Nu strici întreaga coaliție pentru un om.”

Resursa umană și capacitatea administrativă a comunelor nu sunt probleme cu care s-ar confrunta Fălciu, pentru că primăria apelează deja la firme de consultanță, așa „bune, rele, cum or fi.”

Nici radicalizarea electoratului într-un județ atât de sărac nu se arată a fi o problemă. 

„Haideți să vă spun: AUR, asociația asta, e ca și PRM-ul, știți? O să mai crească puțin și după aceea lumea își va da seama despre ce este vorba. Chestii de populism, de lucruri de genul ăsta. N-au idei serioase. Ce să-ți spun, acuma vor unirea cu Republica Moldova. Haideți să vă spun: toată lumea și-o dorește, dar trebuie să existe voință politică de ambele maluri ale Prutului. Nu o facem acum, că vrea George Simion”, crede primarul din Fălciu,  care se desparte de PressOne cu un „Să dea Dumnezeu să dea drumul la bani cât mai repede!”

Nicoleta Vrabie, Peștera, Constanța / independentă: „Ca lider politic nu pot să zic că am vreo experiență, însă ar trebui ca interesele naționale să primeze”

În presa locală primarul din comuna Peștera, județul Constanța, e cunoscut ca „nevasta lui Vrabie de la Medgidia”, pentru că doamna Vrabie a reușit să câștige primăria pe care a condus-o în trecut și soțul său. 

Admite că nu are experiență în politica mare, dar fosta candidată independentă beneficiază de nivelul deja ridicat de dezvoltare al „micii Elveții” din România. 

„Un proiect se referă la reabilitarea conductei de apă potabilă. Lucrăm pentru actualizarea prețurilor. Mai avem unul pentru asfaltare, pe aproximativ 15 km, dar am înțeles că se vor finanța maximum zece. Mai avem un proiect pe două poduri. Apa cred că ajunge la vreo șapte milioane de lei. Cei 15 km de asfalt vreo 8 milioane de euro, iar la poduri nu sunt sigură de sumă. Mi-am și pierdut notița pe care o aveam pregătită (râde).”

Primarul din Peștera spune că mizează pe buna credință de la centru, mai ales că la fiecare rectificare de la București au venit „niște bănuți. Mici sume. Și acum avem un 350 de mii, pe arierate.” 

La Peștera expertiza funcționarilor (unul pe post) se completează cu ce aduc firmele de consultanță contractate de actuala administrație. Am întrebat-o însă pe doamna primar cum se văd răfuielile de la centru din Peștera și ce urmări crede Nicoleta Vrabie că vor avea asupra electoratului. 

„Ca lider politic nu pot să zic că am vreo experiență, însă ar trebui ca interesele naționale să primeze în fața intereselor proprii sau de partid și atunci consider că vor ajunge la un numitor comun, cumva. Noi chiar am avut o situație inedită, la alegerile locale, chiar dacă acolo se votează omul, nu partidul. PNL a avut scor mai mare ca PSD, primarul a ieșit independent și culmea, la alegerile următoare, procent majoritar a fost AUR. N-au fost în localitate să-și facă campanie, doar tinerii cred că au mizat pe ei și i-au votat doar din campaniile din online.”

Bonus Primarul Conspiraționist:  Penzes Agoston, Ojdula, jud. Covasna / independent. „Nu cred în virus. Nu m-am vaccinat și nici nu mă vaccinez”

Tot independent este și Penzes Agoston, edilul din Ojdula, localitate devenită faimoasă după împușcarea ursului Arthur, în apropiere. 

La Ojdula, canalizarea și apa potabilă sunt priorități zero, pentru că nu există deloc în localitate. Proiectul e făcut, susține Penzes Agoston, care acum nu poate să înțeleagă de ar vrea USR PLUS să iasă de la guvernare. „Puterea asta îi face pe parlamentari să nu vadă. Să nu vadă în jurul lor. Poporul, știți cum e, nu prea se pricepe la politică. Habar n-au. Omul știe pentru azi și pentru mâine”, acuză primarul. 

Politicianul de la București e departe de nevoile reale, crede Penzes Agoston, pe care discuția despre ipocrizia unor politicieni îl stârnește să revină la cazul ursului Arthur, împușcat în apropiere. 

„Nu știu dacă ați auzit, la Ojdula am avut problema că s-a împușcat ursul ăla, pe care l-au numit Arthur. Au venit la mine de la presă, de la televiziuni și ce am declarat eu, nimic nimic nu au dat. Totul au dat fals, ca să dea imagine falsă pentru oamenii de rând. Să facă senzații, să țină oamenii într-o altă viziune. La Ojdula am avut în două luni de zile atacuri de urși la 50 de gospodării. Și oamenii de la oraș sau din sate unde nu sunt urși, care nu știu realitatea, se uită la magazin la ursuleții ăia care se vând și cred că așa stau lucrurile. Acum au făcut o lege de nimic. Acum e aproape imposibil ca un urs să fie împușcat.”

Îl întreb la final cum va arăta societatea din România, după pandemie. Răspunde că nu știe, dar că un lucru e sigur: țara ,mergea într-o direcție bună, iar COVID-19 a răsturnat totul. Și de data aceasta, primarul din Ojdula acuză un gigantic fake news, la nivel global. Mai mult, Penzes Agoston are și dovezi statistico-matematice care îi sprijină teza: 

„Nu am oricum încredere în pandemie. În Ojdula niciun om nu a murit până acum de pandemie. Au murit la jumătate, față de anii precedenți. Acum trei ani au murit 40 de inși. Anul trecut au murit 22 și anul ăsta 6. Deci e așa mare pandemie, că oamenii nici n-au curaj să moară. Eu nu cred în virus. Nu zic că nu există, dar nu trebuie exagerat. Gradul de vaccinare în comună e 7%. Eu nu m-am vaccinat și nici nu mă vaccinez”, își încheie edilul gândurile. 

Programul Anghel Saligny sau cum modernizează statul România cu bani pe care nici măcar nu-i are

Continuatorul PNDL-urilor, programul Anghel Saligny a fost aprobat în ședința de guvern de vineri, 3 septembrie. Sunt 50 de miliarde de lei care ar urma să ajungă la comunitățile mici în „mod transparent, la standardele de cost folosite și în cazul fondurilor europene”, după cum susține premierul Florin Cîțu. 

Adoptarea programului a fost făcută fără partenerii din coaliție, iar dosarul Anghel Saligny a s-a transformat în sursă principală de scandal politic. PNL acuză USR PLUS că ar fi șantajat adoptarea de desființarea SIJ, conform propriilor interese. 

Dincolo de reproșurile politice, în jur de 20 de organizații neguvernamentale, printre care și Expert Forum au cerut Avocatului Poporului să se sesizeze, pentru că, susțin ONG-urile, ar lipsi toate avizele, iar metoda de adoptare nu ar justifica urgența. 

Septimius Pârvu, de la Expert Forum, vede în Anghel Saligny o perpetuare a hibelor din PNDL. 

„Prima formă a OUG-ului era copy paste din PNDL 1. S-a încercat vopsirea programului și mare parte din probleme legate de lipsa de transparență, de lipsa unor criterii. În forma aprobată recent au apărut mici mecanisme de transparență legate de o platformă online pentru gestionarea proiectelor, standarde de cost. Însă tot lipsește dezbaterea despre elementele cheie din program”, acuză Septimius Pârvu.

De altfel, EFOR a făcut o listă întreagă de probleme pe care le-ar avea Anghel Saligny, de la generalitatea ordonanței de urgență la felul neconstituțional în care ar fi înțeles guvernul să acționeze. Detalii AICI. 

„Nu poți să dai un program de 50 de miliarde prin OUG în luna august, invocând că n-ai cum să prestezi servicii. Era mai corect să facem lucrurile în Parlament. Cred că a fost mai degrabă o decizie a premierului de a-și asuma programul pentru a împărți banii în vederea voturilor la alegeri. Deci a fost mai degrabă o acaparare a programului și o demonstrație de forță, dacă vreți”, continuă Septimius Pârvu. 

Tardiv, din moment ce premierul a apăsat deja butonul. Chiar și așa, Anghel Saligny ar putea să creeze dezbatere, măcar din două perspective: cum cheltuie România bani pe care nu îi are și, mai important, cum finanțează statul localități al căror viitor este incert. 

„Noi nu avem acești bani, practic. Programele de genul acesta funcționează sub formă de credite de angajament. Nu există bugetare în program, sunt promisiuni pe anii următori. Am văzut de exemplu că în următorii cinci ani ar fi 26 de miliarde. Ajungem la un mecanism care din păcate s-a instituționalizat în ultimii ani: dăm din Fondul de Rezervă, ceea ce probabil că se va întâmpla și acum. Miliardul adăugat la Fondul de Rezervă va avea probabil această destinație. 800 de milioane sunt pentru calamități, dar pentru restul n-am înțeles de la premier exact unde vor merge banii”, nuanțează pentru PressOne reprezentantul Expert Forum. 

Potrivit analizelor EFOR, la precedentele PNDL-uri, consumate oricum de corupție și firme-de-casă-căpușă, raportările se făceau pe hârtie, iar angajați de la ministerul Dezvoltării le preluau manual și le introduceau în sistem. „Erau și primării care pur și simplu refuzau să trimită. Sau trimiteau după doi ani”, susține Septimius Pârvu. El avertizează că o bună parte din localitățile mici din România sunt deja depopulate masiv și falimentare, așa că nevoia de dezbatere ar fi fost mai acută ca oricând: 

„Vrem să investim în niște comune despre care nici nu știm sigur ce viitor au. Sunt comune care nu-și asigură nici măcar bani pentru plata salariilor, din taxele și impozitele pe care le primesc. În schimb nu vorbim de comasare. Sunt comune care nu ar trebui să mai existe. Au fost create artificial la un moment dat, să aducă voturi. Subiectul e, desigur, sinucidere politică și nu poate fi deschis de vreun partid, mai ales acum. Dar discuția despre comasare cred că trebuia să meargă în paralel cu acordarea acestor fonduri, pentru că s-ar putea să investești în comune care în zece ani nu vor mai avea nicio relevanță.”

Până la Anghel Saligny, PNDL 1 și 2 au cumulat o valoare totală de 44 de miliarde de lei, din care au fost plătiți până acum, potrivit datelor oficiale, în jur de 30 de miliarde.