La ce să te aștepți dacă te muți în Cluj-Napoca

Roxana Garaiman

Redactor

Cluj-Napoca este cel mai cool oraș din România și, ca urmare, o alternativă tot mai atrăgătoare pentru tinerii care s-au săturat de București. În ciuda acestei percepții, aflată în creștere, clujenii se tem că orașul lor se va sufoca în curând.

Prima consecință gravă bate deja la ușă: piața imobiliară a intrat într-un nou vârtej al scumpirilor, iar cererea crescândă nu face decât să pună paie pe foc. Se construiește haotic, ceea ce va afecta calitatea vieții, marele atu al Clujului în fața Capitalei.

Cluj-Napoca are 310.000 de locuitori cu buletin, însă numărul nu este relevant pentru dinamica orașului. De fapt, pe străzi se perindă zilnic peste 400.000 de persoane active.

Diferența este dată de chiriașii fără forme legale și de cei care, seara, se întorc în localitățile-satelit ale orașului, cu precădere în Florești (cea mai mare comună din țară).

Locuri de muncă și posibilități de studiu există. Cluj-Napoca este un important centru IT, dar și unul financiar. Tot mai multe multinaționale își deschid puncte de lucru acolo, iar universitățile atrag circa 80.000 de studenți români sau străini.

„Cine are un complex într-o zonă bine plasată
vinde tot înainte de recepție”

Toată această dezvoltare are și un revers al medaliei, generat de mecanismele economice, dar și de incapacitatea autorităților locale de a ține pasul.

Piața imobiliară a reintrat într-o bulă a scumpirilor, de care părea că s-a lecuit după criza din 2008. Mii de locuințe sunt recepționate în fiecare an, iar monstrul numit cerere flămânzește în continuare.

„Cererea pe partea de vânzare este mult mai mare decât oferta. Avem o mare lipsă de apartamente din fondul vechi sau de apartamente noi finalizate.

Se construiește mult în Cluj și probabil că 2017 va fi anul marilor proiecte imobiliare. Apartamentele se vând în fază de proiect sau în decursul derulării șantierului.

Cine are un complex într-o zonă bine plasată vinde tot înainte de recepție, cu banii cash sau cu banii în câteva tranșe. Deci nici nu se mai ajunge la credit imobiliar, la Prima Casă. Probabil că este singura piața din țară care evoluează în acest ritm”, spune Tudor Marc, reprezentant al companiei Welt Imobiliare.

EXCLUSIV. Mircea Geoană a plagiat din doi președinți americani: Bill Clinton și George W. Bush

PressOne vă prezintă, astăzi, probele care demonstrează că Mircea Geoană a plagiat prin traducere, fără vreun fel de atribuire și fără ghilimele, zeci de pagini din rapoartele anuale prezentate Congresului SUA de președinții americani Bill Clinton și George W. Bush

INTERVIU. Mircea Geoană: „Pe ceea ce înseamnă plagiat, eu sunt mult mai aproape de opiniile dvs. N-am niciun fel de problemă dacă ceva e demonstrat în afară normelor academice de atunci”

Mircea Geoană a reacționat astăzi, la câteva ore după publicarea probelor plagiatului în teza sa de doctorat, printr-o postare pe Facebook în care susține că demersul jurnalistic al PressOne e parte dintr-o murdară campanie împotriva sa: “Mă așteptam la astfel de atacuri murdare, așa cum, de 3 luni, anumite posturi de televiziune duc o campanie de denigrare la adresa mea. Încă o campanie de fake news nu e nimic nou sub soare”. 

În prezent, prețul mediu al apartamentelor este mai mare în Cluj-Napoca decât în Capitală, deși veniturile nu păstrează proporția.

Mai exact, salariul mediu net din Cluj-Napoca este cu 18% mai mic decât cel din București, dar angajații clujeni plătesc rate cu 15% mai mari decât bucureștenii pentru achiziția aceluiași tip de garsonieră.

În cazul unui apartament cu două camere, rata lunară plătită pentru un credit prin Prima Casă echivalează cu 47% din salariul mediu al unui angajat clujean, cu mult peste media Bucureștiului, care este de 34% din venitul lunar, potrivit unui studiu Storia.

„Clujul a înregistrat o creștere anuală de 10%, ceea ce înseamnă că azi avem prețuri mai mari cu o treime față de 2014. La chirii, să zicem că aprecierea este cam de 25% față de 2014.

Chiriile au crescut și pe fondul pretențiilor unor chiriași. Nu înseamnă că toate au crescut în ritmul ăsta, dar s-a format o categorie de lux.

Proprietarii au făcut anumite investiții pentru a se ridica la standardele și pretențiile acestor chiriași, iar asta se simte în preț. Totuși, găsești și apartamente modeste care au rămas la prețul din 2014, însă oamenii sunt tot mai bine plătiți în Cluj”, a continuat Tudor Marc.

Chiriașii nemulțumiți și-au făcut asociație

Pe fondul acestor probleme, un grup de tineri a înființat recent Asociația Chiriașilor Cluj și luptă pentru îmbunătățirea statutului de chiriaș în România.

„Am înființat această asociație ca să luptăm pentru drepturile chiriașilor în România. Dacă nu lucrezi în domeniul IT sau în top management, nu îți permiți aceste chirii nejustificat de mari.

Aproximativ 15-20% din locuințele din Cluj-Napoca sunt închiriate, însă contractele de închiriere sunt o raritate, vreo 200.000 la nivel de țară.

Fără contract, ești dat afară din casă peste noapte și nu te poți apăra în fața abuzurilor proprietarilor”, explică Alexandru Boguș, membru fondator al asociației.

Membrii asociației și-au mai propus să facă demersuri pentru modificarea Legii locuinței, astfel încât să fie incluse în cadrul legal și asociațiile de chiriași, alături de cele de proprietari. De asemenea, ei doresc să se implice în dezbaterile pentru Strategia Națională a Locuirii.

„În ciuda dezvoltării economice a orașului și a numărului mare de persoane care vin să lucreze sau să studieze aici, autoritățile din Cluj-Napoca nu iau în calcul creșterea fondului locativ. De asemenea, universitățile și-au triplat numărul de studenți în ultimii ani, dar n-au construit și cămine pentru ei”, a completat Boguș.

Derogări pentru ansamblurile rezidențiale

Activiștii din oraș spun că goana după bani a dezvoltatorilor e potențată de lipsa de reglementare, de dezinteresul autorităților în a impune norme de urbanism.

„Se aprobă foarte multe blocuri în cartiere de case. Pe lângă disconfortul estetic, zona se aglomerează, iar infrastructura rutieră nu are capacitatea să deservească noile construcții.

Am găsit proiect de blocuri cu 10-11 etaje unde scria că drumul de acces are patru benzi, când strada avea de fapt două.

Pe calitate, avem cazul unui bloc care s-a înclinat 17 centimetri când a ajuns în faza de finisare. Am făcut demersuri la primărie, la Inspecția de Stat în Construcții, și am primit răspuns că blocul a fost consolidat și că un expert tehnic își asumă prin semnătură faptul că nu prezintă pericol. Blocul este acum locuit”, afirmă Elek Levente, reprezentant al Asociației pentru Protecția Urbanistică a Clujului (APUC).

Elek Levente spune că asociația sa a descoperit o serie de derogări pentru ansamblurile rezidențiale.

„Într-o zonă unde ai putea construi P+2 sau P+4, pentru unii cu ușile deschise se aprobă P+10. Deja este afectată calitatea vieții din cauza aglomerației și a dezvoltării haotice a orașului. Mă refer nu doar la trafic, dar și la lipsa locurilor de parcare, la suprasolicitarea infrastructurii de utilități.

Sunt cartiere unde, la diferite ore, nu mai funcționează instalația electrică sau canalizarea etc. Primăria nu autorizează în funcție de dimensionarea infrastructurii, ea autorizează la cerere”, a continuat activistul.

Un exemplu de dezvoltare care a condus la grave probleme de infrastructură este Florești, cea mai mare comună din țară, unde locuiesc peste 30.000 de oameni – majoritatea mutați din Cluj-Napoca.

„Comuna Florești a ajuns un fel de cartier-dormitor al Clujului, iar infrastructura nu a suportat. La orele de vârf, parcurgi cei 7 kilometri în două ore. Singura cale de acces este șoseaua cu două benzi pe sens, care este efectiv blocată dimineața, când în oraș se intră bară la bară”, spune Tudor Marc.

Pro și contra Cluj

În ultimii ani s-a conturat o tendință de a părăsi Capitala în speranța unei vieți mai bune. Dacă nu v-au ajuns sub ochi aceste argumente, poate vă sunt de folos experiențele unor tineri care ne-au povestit ce i-a determinat să se mute din București la Cluj:

– „Simțeam de ceva vreme că-mi cam terminasem treaba în București (…), aflasem că facultatea din Cluj e cea mai bună din țară”.

– „Am căutat să mă mut într-un oraș cu oameni prietenoși, cu străzi cozy, cu viață socială activă și, pe lângă toate astea, să fie un oraș ofertant și din punct de vedere profesional”.

– „Am găsit la Cluj și o altă arhitectură, puțină istorie și natură foarte aproape de oraș”.

De cealaltă parte, pe pagina I Love Cluj, localnicii se plâng de aglomerație și de viața tot mai scumpă.

– Vasile Pop: „Prețul închirierii unui apartament în Cluj e scump pentru cine nu și-l permite. Dacă vrei apartament în buricul Clujului sau într-o zonă mai de Doamne-ajută!, dai în plus. Dacă nu… mai la periferie, așa. Clujul costă pentru că s-a dezvoltat enorm în ultimii 15 ani. E și normal. Nu există oraș de genul ăsta: centru universitar recunoscut, cosmopolit, aranjat, în care s-au făcut investiții masive, ieftin. Vrei la Cluj… plătești, simplu”.

– Radu Albu-Comănescu: „Clujul o ia ușurel pe calea Bucureștiului: oraș în supradimensionare, cu o administrație rămasă mult în urma necesităților urbei & cu decizii cam de multișor prea politizate, murdar și peticit, urbanism de Pipera, trafic ca la Cairo, spații verzi în diminuare etc etc. În rest, multe panglici tăiate, fanfară mediatică, politici de periferie provincială, inițiative care se sting după două săptămâni, exigențe reduse la zero. Regresul e evident”.

– To Won Pitt: „Stați liniștiți, uneori sunt niște dopuri în circulație mai rău ca în București, mai ales că șoferii se înghesuie pe banda a doua toți, și prima bandă rămâne liberă, în scurt timp depășește Bucureștiul la mașini care circulă/locuitori, dacă nu a făcut-o cumva”.

– Nistor Ionuț: „Sunt Clujean și pot spune că nu sunt de acord în multe privințe. Viața de noapte, din ce în ce mai puțină la Cluj pentru un oraș așa de «mare». Salariile, jumătate cât la București, și chiriile, peste!”.