INTERVIU. Dorin Junghietu, ministru al energiei: România a fost alături de Republica Moldova în toate situațiile de criză energetică

Alina Zibrițchi

În martie 2026, după un val de atacuri rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina, Republica Moldova a intrat din nou în stare de urgență în sectorul energetic, la doar câteva luni după un black-out parțial care a lăsat temporar țara fără electricitate. 

Avaria unei linii critice de interconectare cu România, despre care PressOne a scris aici, a expus fragilitatea unui sistem energetic dependent de factori externi, de la războiul din regiune până la infrastructura învechită, moștenită din perioada sovietică. 

În acest context, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, vorbește, într-un interviu pentru PressOne, despre limitele reale ale „independenței energetice”, despre relația vitală cu România și despre motivul pentru care Republica Moldova rămâne, în propriile sale cuvinte, „o țară prizonieră a geografiei”.

___

PressOne: În urma atacurilor asupra infrastructurii din Ucraina și avarierea liniei Isaccea - Vulcănești, Republica Moldova a intrat din nou în stare de urgență energetică. Asta în condițiile în care, în ultimii ani, s-a vorbit constant despre creșterea rezilienței. În mod concret: cât de pregătită era Moldova pentru un astfel de scenariu și unde s-a văzut cel mai clar că sistemul încă are vulnerabilități majore?

Dorin Junghietu: Sezonul de iarnă era deja văzut ca având potențiale riscuri energetice, reieșind din situația regională, în speță războiul din Ucraina și vulnerabilitatea sistemului energetic. Fiind într-un sistem interconectat, suntem foarte expuși și trebuie să fim pregătiți pentru anumite scenarii. 

Am intrat în iarnă inclusiv cu un plan de contingență elaborat în colaborare cu Centrul Național de Management al Crizelor. Acest plan ne-a ajutat ca la black-outul din 31 ianuarie 2026, cauzat de condițiile climatice și de situația energetică din Ucraina, să reacționăm prompt, să implementăm protocoalele prestabilite și să restabilim alimentarea cu energie electrică pe aproape întreg teritoriul țării în mai puțin de șase ore.

După acest incident, planul de contingență a fost actualizat, incluzând măsuri suplimentare și scenariul cel mai sumbru, care s-a și materializat pe 23 martie 2026, la ora 19:15. Atunci a avut loc un atac aerian cu drone asupra Ucrainei, iar câteva drone au vizat infrastructura energetică a Republicii Moldova aflată pe teritoriul ucrainean, care ne interconectează cu sistemul electroenergetic european prin România. 

Acest incident a arătat că inclusiv infrastructura Republicii Moldova aflată pe teritoriul Ucrainei poate fi țintită. A fost, practic, o nouă criză energetică, după cea legată de apă din ultimele săptămâni, generată de situația de pe râul Nistru. 

În același timp, a subliniat importanța investițiilor locale în capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile, corelate cu sisteme de stocare sau centrale pe gaz. Pentru că, inclusiv producția locală din această iarnă a ajutat parțial la menținerea alimentării pentru o parte din consumatori în timpul black-outului din 31 ianuarie și a contribuit în proporție de aproximativ 40-50% în perioadele recente când anumite linii nu au fost disponibile.

Dacă acest scenariu se repetă, în ce măsură considerați că Republica Moldova este mai bine pregătită pentru a face față? Sau vorbim despre repetarea aceluiași scenariu ca cel de-acum și din 2022? 

Știm că în 2022 Republica Moldova s-a confruntat cu cea mai puternică criză energetică de la independență încoace, cauzată de sistarea livrărilor de gaze de către Federația Rusă, în pofida existenței unui contract în derulare între Moldovagaz și Gazprom.

Un element esențial care a ajutat la depășirea acelei crize a fost operaționalizarea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău, care este unul dintre elementele primordiale ale securității energetice pentru malul drept al Nistrului. 

Ulterior, la 1 ianuarie 2025, odată cu expirarea contractului de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina, regiunea transnistreană a ajuns într-o situație în care nu mai primea gaze naturale. Au fost aproape trei luni de întreruperi care au pus presiune pe întreg sistemul energetic regional. 

Cu toate acestea, pe malul drept a fost asigurată atât furnizarea de gaze, cât și de energie electrică, datorită diversificării surselor și consolidării securității energetice, inclusiv prin sprijinul Uniunii Europene. Chiar dacă, la 1 ianuarie 2025, prețurile au crescut cu 60-70%, ulterior, în august, s-a reușit o reducere a tarifelor la energia electrică pentru consumatori, datorită diversificării surselor. 

„Nu aveam niciun simptom. Și totuși, eram la șase luni de cancer.” Cum genetica îți poate salva viata înainte să doară

Profilul genetic permite medicului să aleagă metoda potrivită și momentul potrivit pentru monitorizare. În unele cazuri, investigațiile încep cu ani mai devreme decât în screeningul standard. Scopul nu este găsirea bolii. Scopul este prevenirea ei sau detectarea într-un stadiu în care intervenția este minimă.

Medicul ChatGPT. Ce se întâmplă când îi ceri inteligenței artificiale să-ți interpreteze analizele

Indiferent de cât va evolua, un lucru rămâne valabil: ChatGPT nu e un medic prost. E ceva diferit: e un partener de conversație foarte convingător, care nu are nicio miză în a-ți spune adevărul și probabil că nici nu-l știe mai mult decât statistica în baza căreia funcționează.

Ați declarat de mai multe ori că Republica Moldova a făcut pași importanți spre independență energetică. Totuși, în momente critice, dependența de importuri, inclusiv din România, rămâne foarte mare. Unde se termină discursul politic și unde începe realitatea tehnică: este Moldova, în 2026, mai aproape de a se baza preponderent pe resurse proprii sau doar și-a schimbat dependența? 

Realitatea tehnică este că Republica Moldova nu dispune de resurse proprii de petrol și gaze. Resursele găsite în sudul Moldovei sunt infime și nu au un caracter economic semnificativ. Astfel, atât pe partea de produse combustibile, cât și pe partea de aprovizionare cu gaze, Republica Moldova este dependentă de importuri. Ce facem, de fapt, pentru a ne consolida securitatea energetică este să continuăm să investim în sursele de energie regenerabilă locale. 

Strategia energetică a țării prevede că până în 2050 aproximativ 85% din energia electrică a țării ar putea fi produsă local din surse regenerabile. Este o cale lungă, dar să ținem cont de faptul că timp de trei decenii Republica Moldova a fost dependentă de o singură sursă de alimentare. 

Realitățile geopolitice, atât regionale, cât și globale, arată cât de vulnerabilă poate fi o țară când depinde de o singură sursă de alimentare. De aceea, deciziile care au fost luate la Chișinău și măsurile implementate au ca rol consolidarea securității și siguranței energetice, prin diversificarea surselor de aprovizionare și prin investiții în capacități de generare locală. 

În prezent, Republica Moldova importă gaz și produse petroliere. Interconexiunile suplimentare cu România ne vor permite să avem surse suplimentare de import care ar veni să compenseze eventual orele în care panourile noastre fotovoltaice nu produc, ore în care unele centrale sunt în mentenanță.

Moldova, o țară prizonieră a geografiei, fiind importator, trebuie să valorifice potențialul pe care îl are: potențialul de interconexiune cu vecinii și potențialul de investiții în surse regenerabile.

După cum ați spus, România a devenit principalul furnizor de gaze și energie electrică pentru Republica Moldova și un partener esențial în toate momentele de criză. În același timp, asta creează o nouă axă de dependență. Cum răspundeți criticilor care spun că Moldova a trecut de la dependența de Est la o dependență de Vest, care pare să fie și mai scumpă?

Dependența de Est era o dependență cu șantaj. Deci, de fiecare dată când politicul de la Chișinău lua o direcție spre Vest, de unde vine prosperitatea, stabilitatea, pacea, de fiecare dată țara era șantajată sau era supusă unor embargouri la exportul de produse alimentare, la exportul de vinuri sau era supusă unui șantaj energetic.

Acum vin și eu cu o întrebare retorică: cine a fost alături de Republica Moldova în toate acele momente când țara a trecut prin crize energetice? Vă spun, a fost România. Deci faptul că România a sărit de fiecare dată și a ajutat Republica Moldova înseamnă foarte mult. Înseamnă că România ne-a fost întotdeauna alături. Înseamnă că suntem, totuși, același popor. Avem aceeași limbă, despărțiți de un râu.

Și este injust să spunem că, prin schimbarea strategiei de aprovizionare a țării cu energie, noi ne-am schimbat de la o dependență la alta. Dependența anterioară este cea care a contribuit, într-o oarecare măsură, la exodul parțial al oamenilor din țară. A ținut permanent țara captivă. Erau dictate direcțiile de dezvoltare economică.

Iată unde suntem acum. Republica Moldova nu este țara din Europa în care energia este cea mai scumpă. Sunt țări, atât din Uniunea Europeană, cât și din Europa continentală, în care atât prețul la gaze, cât și prețul la energie electrică este mult mai mare decât cel plătit de consumatorii finali din Republica Moldova.

Dorin Junghietu, la Simpozionul Român al Energiei (SIREN) 2025, alături de Dragoș Pîslaru, ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. Oficialul moldovean a subliniat rolul esențial al României în sprijinirea Republicii Moldova în tot ce înseamnă procesul de consolidare a securității energetice naționale și a integrării europene. Foto: Ministerul Energiei al Republicii Moldova

Există scenarii în care România nu ar putea livra suficientă energie? Ce s-ar întâmpla atunci și ce procent din țară ar fi afectată? Se poate vorbi despre afectarea industriilor sau doar a vieții de zi cu zi, cu ore fără electricitate?

România continuă să investească în proiecte de generare de energie electrică, iar consumul Republicii Moldova de energie electrică este mult mai mic decât consumul României. De aceea, pe lângă capacitățile noastre locale, care la moment acoperă 40-50%, cei 300-400 de MW pe care îi importăm noi nu înseamnă foarte mult pentru România.

Deci un astfel de scenariu, în care România nu ar avea energie electrică și pentru Moldova, este unul de foarte mică probabilitate. Provocările vin mai mult din capacitatea curentă de interconexiune, iar la acest capitol lucrăm împreună cu România pentru a crește gradul de interconectivitate între cele două țări.

După fiecare criză energetică, autoritățile de la Chișinău spun că „s-au învățat lecții”. Dacă ar fi să identificați trei lucruri concrete care s-au schimbat structural, nu doar declarativ, după ultimele crize, care ar fi acestea?

Este în derulare, aproape de finalizare, licitația pentru proiectul Bălți-Suceava, care urmează să fie demarat în prima jumătate a acestui an, cu toate etapele de implementare.

Al doilea lucru ar fi diversificarea contractelor de aprovizionare. Moldova, prin intermediul companiilor energetice, are acces la un portofoliu mult mai larg de furnizare a energiei electrice. Deci noi nu importăm doar din România. Da, este foarte important de menționat că, pe parcursul anului trecut, în perioada primăverii și verii, noi am importat energie electrică inclusiv din Ucraina.

De asemenea, deja avem aproape 1 GW de capacități de producție a energiei electrice din surse regenerabile. Lecția învățată aici ține de promovarea proiectelor de stocare a energiei, pentru că noi avem deja excedent de producție pe timp de zi din surse regenerabile, dar e nevoie de proiecte de stocare a energiei. 

Pentru cetățeni, discuția despre securitate energetică se traduce în facturi. Mulți oameni nu simt „diversificarea”, ci doar costuri ridicate. Ce le spuneți acestora? 

Noi am moștenit o infrastructură îmbătrânită și foarte veche. Da, e adevărat că în fiecare an operatorii înlocuiesc rețelele. Statul construiește și linii suplimentare de interconexiune, dar toate aceste lucruri, pentru a asigura securitatea și siguranța comună, necesită investiții. Investițiile se fac. O parte pe bază de granturi, cu suportul partenerilor europeni, o parte pe bază de împrumuturi care trebuie întoarse.

Evenimentul de pe 31 ianuarie 2026, când am avut un black-out parțial, a fost datorat rupturii unui conductor pe linia Vulcănești-MGRES (Centrala de la Cuciurgan), linie care este deja în exploatare de peste 50 de ani și care a depășit durata de viață.

Ministerul Economiei a făcut o serie de evaluări despre ce ar însemna o deconectare a energiei electrice asupra PIB-ului și vă spun că cifrele sunt semnificative. 

Scăderea tarifelor de anul trecut, în vară, la energie electrică a fost posibilă și datorită investițiilor care s-au făcut în surse de energie electrică regenerabilă, energie care este mult mai ieftină. Dar fiecare cetățean trebuie să înțeleagă, că Republica Moldova importă gaz, importă motorină, importă benzină. Noi nu avem aceste resurse. Ce putem face toți, ca țară? Să continuăm cu electrificarea sistemului.

Regiunea transnistreană a jucat, istoric, un rol central în ecuația energetică, în special prin centrala de la Cuciurgan. Cum arată astăzi această relație și cât de mult mai depinde Republica Moldova de infrastructura din stânga Nistrului?

Sistemul nostru electroenergetic încă este interconectat acolo. Este o realitate care a fost configurată încă din vremea sovietică. El este, însă, unul vulnerabil, pentru că infrastructura de acolo este învechită. Pe parcursul anului trecut și chiar inclusiv în luna ianuarie 2026 au fost o serie de deconectări de avarie a instalațiilor de generare de acolo. Aș spune că această situație este impredictibilă, dificilă inclusiv pentru ei.

Relația dintre Chișinău și Tiraspol este moderată. Chișinăul implementează acel plan de convergență pentru că, după cum am văzut în ultimele câteva luni, impredictibilitatea livrărilor de gaze sau finanțarea livrărilor de gaze au potențialul semnificativ să arunce regiunea transnistreană într-o criză, într-o catastrofă economică.

Există un plan clar de eliminare completă a acestei interconexiuni?

Acest lucru se va cristaliza odată cu finalizarea liniei Vulcănești-Chișinău. Această ultimă vulnerabilitate va fi redusă, pentru că Nodul Electroenergetic Chișinău va fi interconectat cu rețeaua continentală europeană deja direct de la stația Vulcănești și nu va mai trece prin prin MGRES.

Dorin Junghietu (stânga) în vizită la Stația Electrică Vulcănești, parte a Liniei Electrice Aeriene de 400 kV Vulcănești – Chișinău. Ministrul a inspectat mersul lucrărilor de construcție și a discutat cu reprezentanții stației, subliniind necesitatea respectării termenelor stabilite și accelerării lucrărilor. Foto: Ministerul Energiei al Republicii Moldova

Integrarea în piața energetică europeană este unul dintre obiectivele majore ale Republicii Moldova. Ce înseamnă concret acest lucru pentru sistemul energetic și, mai ales, pentru consumatorul final? Există riscul ca această integrare să vină la pachet cu costuri mai mari?

Pentru consumatorul final, competitivitatea agenților economici și accesul la o piață liberă și competitivă va contribui la scăderea prețurilor la energie. Va contribui la o creștere a siguranței, a securității aprovizionării cu energie. 

Mai mult, investitorii din Republica Moldova care au investit în capacități de generare vor putea exporta și vinde energia electrică produsă din abundență din surse regenerabile pe piața europeană. Deci, din punct de vedere economic, acest lucru va fi foarte benefic pentru Republica Moldova.

Cum vedeți dependența Republica Moldova în materie de energie în următorii 5 ani? 

Investițiile în regenerabile vor continua, dar statul trebuie să continue și cu proiectele de interconexiune cu România, Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș. Dacă ne uităm la reformele implementate în ultimii ani și la armonizarea legislației energetice cu cea europeană, am făcut progrese foarte bune și acest lucru este remarcat și explicit prezentat în raportul de extindere pe 2025 pregătit de Comisia Europeană.

La 1 aprilie finalizăm procesul de liberalizare a pieței gazelor. Ce înseamnă asta? Consumatorii mari, agenții economici mari și mijlocii, vor trece în piața liberă și vor avea acces la prețuri mai competitive la gaz.

În orizontul de cinci ani, inclusiv cu liberalizarea pieței gazelor și pentru consumatorii finali, oamenii vor avea acces la o piață mult mai competitivă. La fel ca în cazul României, care la 1 iulie 2025 a liberalizat piața de energie electrică, iar consumatorii casnici au putut să-și aleagă furnizorul. Acest lucru a dat posibilitatea ca oamenii să aibă acces la prețuri mult mai bune la energie electrică.