Petrol pe Nistru. De ce criza de mediu din Republica Moldova reprezintă și un atac la securitatea țării

Alina Zibrițchi

Republica Moldova a instituit duminică, 15 martie, stare de alertă de mediu pentru 15 zile după ce petrol și uleiuri tehnice au ajuns în fluviul Nistru, principala sursă de apă potabilă a țării. Autoritățile de la Chișinău spun că poluarea este o consecință a unui atac rusesc asupra hidrocentralei de la Novodnistrovsk Hydroelectric Power Plant din Ucraina.

Președinta Maia Sandu: Rusia poartă întreaga responsabilitate

Autoritățile ucrainene și moldovene afirmă că scurgerea de produse petroliere a apărut după atacul din noaptea de 7 spre 8 martie 2026 asupra infrastructurii hidroenergetice din Novodnistrovsk. Primele urme de poluare au fost detectate câteva zile mai târziu, iar unda de poluare a ajuns ulterior pe teritoriul Republicii Moldova.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat într-o postare pe platforma X că Rusia „poartă întreaga responsabilitate” pentru incident, afirmând că atacul asupra hidrocentralei a provocat scurgerea de petrol în râu și a pus în pericol alimentarea cu apă potabilă a țării. 

Localități fără apă și intervenție de urgență

Guvernul Republicii Moldova a instituit stare de alertă de mediu pe Nistru pentru 15 zile, ceea ce permite mobilizarea rapidă a resurselor și impunerea de restricții privind utilizarea apei.

Primele efecte sunt resimțite în nordul țării, unde alimentarea cu apă este deja problematică.

„Avem un șir de localități, am numărat cel puțin zece, care sunt direct afectate, fiind alimentate cu apă din râul Nistru. Vorbim despre localități din raioanele Soroca, Șoldănești, Florești și Sîngerei”, a declarat pentru PressOne Elena Culighin.

Municipiul Bălți, un oraș cu aproximativ 90-100 de mii de locuitori, este în stare de urgență și alimentarea cu apă din Nistru este oprită. „Se caută surse alternative, în principal apă din surse subterane sau transportată cu cisterne”, explică cercetătoarea.

Ultima gură de aer: de ce Europa trebuie să închidă acum, definitiv, porțile fermelor de blănuri

Din cuști în vitrine: martie 2026, momentul în care UE poate opri fermele de blănuri. Ne aflăm într-un moment cheie — cum te poți implica?

Ce știe ChatGPT despre tine și de ce ar trebui să te îngrijoreze

Fraudele telefonice de tipul „fiul tău a avut un accident, trimite bani repede" au evoluat. Acum pot veni cu vocea fiului tău.

Pentru a asigura aprovizionarea populației cu apă potabilă, Republica Moldova a mobilizat armata și autospeciale ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență din Bălți, Dondușeni, Rîșcani și Ungheni. Distribuirea apei se realizează în funcție de necesitățile comunicate de autoritățile locale. Foto: Centrul Național de Management al Crizelor

De ce chiar și o cantitate mică de petrol poate polua un râu

Dacă inițial s-a vorbit de aproximativ 1,5 tone de produse petroliere ajunse în râu, autoritățile spun că, în realitate, cantitatea ar putea fi și mai mare. Pentru ecosistemul unui râu, însă, cantitatea exactă contează mai puțin decât prezența poluantului în sine, susține Culighin.

În cazul petrolului sau al uleiurilor, problema ține de modul în care aceste substanțe se comportă odată ajunse în apă. Ele sunt un amestec de compuși care nu se dizolvă ușor și tind să rămână la suprafața apei, formând o peliculă. Chiar și o cantitate relativ mică poate acoperi o suprafață extinsă a râului. Mai mult, peliculă împiedică schimbul de oxigen dintre aer și apă, afectând echilibrul ecosistemului acvatic.

„În momentul în care suprafața apei este acoperită, ecosistemul rămâne cu mai puțin oxigen, ceea ce afectează toate organismele din apă”, explică cercetătoarea.

Ce riscuri există pentru ecosistem

Poluarea cu produse petroliere afectează mai multe niveluri ale ecosistemului acvatic. Peștii și alte organisme dependente de oxigenul din aer sunt printre primele afectate. În plus, pelicula de ulei poate ajunge și pe maluri.

Alimentarea cu apă din râul Nistru este temporar oprită în mai multe localități. În funcție de evoluția calității apei, Republica Moldova va decide dacă sunt necesare măsuri suplimentare pentru protejarea ecosistemului. Foto: Centrul Național de Management al Crizelor

„Se poate răspândi și ajunge la vegetație. În zona Nistrului cuibăresc multe păsări. Dacă ele se așază pe apă, penele lor pot fi acoperite de această peliculă”, spune Culighin.

Pericolul apare atunci când păsările încearcă să se curețe, deoarece acestea ar putea ingera substanțele toxice.

Cum încearcă autoritățile să oprească poluarea

Pentru a limita extinderea petrolului pe râu, autoritățile au instalat baraje. Acestea sunt metode standard folosite în intervențiile pentru poluări petroliere.

„Barajele sunt instalate pentru a bloca și limita extinderea poluării. În același timp sunt utilizate materiale care absorb poluantul”, explică Elena Culighin.

Potrivit autorităților moldovene, aceste măsuri au reușit să limiteze într-o anumită măsură răspândirea poluării, însă situația este în continuă evoluție. Cât timp va dura până când apa din fluviul Nistru va reveni la parametri normali este greu de estimat, susțin experții.

„Fiind un râu curgător, dacă sursa este oprită, procesul de dispersie și diluare începe natural. Dar este greu de spus dacă vorbim de o săptămână, două sau mai mult. Nu avem suficiente date despre cantitatea exactă de poluant”, spune Culighin.

Pe Nistru se instalează baraje care ar trebuie să împiedice extinderea poluării. Pentru asta au fost mobilizate atât echipajele Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, cât și militarii din Armata Națională a Republicii Moldova. Foto: Centrul Național de Management al Crizelor

Criza de mediu are și o dimensiune legată de securitatea Republicii Moldova

Pe lângă impactul ecologic, incidentul are și implicații geopolitice. Potrivit lui Andrei Curăraru, expert în politici publice și cofondator al platformei WatchDog.md, scurgerea de petrol este o consecință directă a atacului asupra infrastructurii energetice din Ucraina.

„Avem confirmări din surse oficiale ucrainene, dar și din surse OSINT (n.red. informații deschise), că atacul produs în noaptea dintre 7 și 8 martie 2026 vine din Rusia. Deversarea substanțelor petroliere și a uleiului termic de la Novodnestrovsk este o consecință directă a acestui atac”, subliniază Curăraru.

În opinia sa, incidentul arată cât de vulnerabilă este Republica Moldova la efectele războiului din regiune. Nu e prima dată când țara suferă de pe urma atacurilor asupra sistemului energetic al Ucrainei. De-a lungul ultimilor patru ani, Republica Moldova s-a confruntat și cu pene naționale de curent produse în urma atacurilor sistemice asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Fluviul Nistru traversează atât Ucraina, cât și Republica Moldova și este vital pentru alimentarea cu apă a țării.

„O bună parte a populației, până la 70%, are Nistrul ca sursă principală de alimentare cu apă potabilă”, spune Curăraru. În total, până la două milioane de oameni ar putea fi afectați dacă poluarea nu este limitată, avertizează expertul.

El spune că incidentul face parte dintr-un tipar mai larg al efectelor indirecte ale războiului asupra Moldovei: „Există o atitudine în care nu contează interesul național al Republicii Moldova sau securitatea cetățenilor ei, atât timp cât scopurile militare ale Federației Ruse sunt realizate.”

Armata Națională a Republicii Moldova a mobilizat 15 unități de tehnică și 22 de militari, cu o capacitate totală de 28,6 tone de apă potabilă și 31,4 tone de apă tehnică, pentru sprijinirea aprovizionării în nordul și centrul țării. Foto: Centrul Național de Management al Crizelor

Cum este gestionată situația în regiunea separatistă Transnistria

Gestionarea situației este complicată și de faptul că Nistrul traversează și regiunea separatistă Transnistria.

„Transnistrenii au luat o poziție precaută și monitorizează situația, dar eforturile pe care le face Republica Moldova protejează și populația din stânga Nistrului. În mod normal, un stat ar trebui să își protejeze cetățenii de astfel de incidente, să pună baraje și să creeze rezerve de apă. Din comunicarea publică nu rezultă că autoritățile transnistrene ar face asta”, explică Curăraru.

Republica Moldova încearcă acum să limiteze efectele poluării și să mențină alimentarea cu apă a populației. În același timp, Uniunea Europeană ar putea activa mecanisme de sprijin pentru gestionarea situațiilor de urgență, așa cum a anunțat comisara europeană pentru extindere, Marta Kos.

_______

Acest articol a fost scris în cadrul proiectului The Eastern Frontier Initiative (TEFI). TEFI este o colaborare între editori independenți din Europa Centrală și de Est, menită să încurajeze reflecția comună și cooperarea privind problemele de securitate europeană din regiune. Proiectul își propune să promoveze schimbul de cunoștințe în presa europeană și să contribuie la o democrație europeană mai rezilientă.

Membrii consorțiului sunt 444.hu (Ungaria), Gazeta Wyborcza (Polonia), SME (Slovacia), PressOne (România), Delfi (Estonia), Delfi (Letonia), Delfi (Lituania), și Bellingcat (Țările de Jos).

Proiectul TEFI este cofinanțat de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură (EACEA). Nici Uniunea Europeană, nici EACEA nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.