Republica Moldova, în stare de urgență energetică: o criză provocată de război, amplificată de dependențe vechi

Alina Zibrițchi

Republica Moldova a intrat în stare de urgență în sectorul energetic pentru 60 de zile, după ce una dintre principalele sale linii de import de electricitate a fost scoasă din funcțiune, ca urmare a atacului Rusiei asupra liniei electrice Vulcănești - Isaccea, iar pentru reparația ei au fost necesare mai multe zile.

Cum s-a ajuns la starea de urgență

Pe 23 martie, ca urma a unui atac din partea Rusiei asupra infrastructurii din Ucraina, a fost lovit un pilon al liniei electrice Vulcănești - Isaccea, pe malul Dunării, pe teritoriul ucrainean. Deși pilonul a rezistat, au fost afectate unele elemente ale liniei, iar lucrările de deminare, conform ministrului energiei din Moldova, ar fi durat aproximativ o săptămână.

Încă de pe 18 martie, guvernul de la Chișinău adoptase o serie de măsuri preventive în domeniul energetic. Motivele? Temeri ale autorităților legate de creșterea prețului petrolului, vulnerabilitatea aprovizionării și riscul de cumpărături „de panică”.

Printre măsuri se numărau reducerea stocurilor minime obligatorii de benzină în Portul Giurgiulești, limitarea vânzării de motorină în recipiente la maximum 20 de litri sau reducerea parțială a exporturilor de energie electrică dimineața, atunci când consumul e mai mare. 

Sistemul funcționează la limită în orele de vârf

Deficitul anunțat de autoritățile moldovene nu este constant, ci concentrat în intervalele de consum maxim, respectiv, dimineața și seara. În aceste intervale, Republica Moldova depinde de importuri suplimentare, în principal din România, la prețuri de piață.

„Importăm energie din România în orele de vârf, adică importăm la prețul maxim de pe bursă. Economiile reduc atât riscul de deconectări, cât și presiunea asupra prețurilor”, avertizează Muravschi.

În aceste condiții, costurile cresc: energia este achiziționată în aceleași intervale de vârf în care cererea este ridicată și pe piața românească.

La ce măsuri au recurs autoritățile moldovene

După deconectarea liniei principale, Republica Moldova a fost nevoită să-și reorganizeze rapid alimentarea cu energie.

În prezent, consumul este acoperit din producție internă, importuri prin patru linii de interconexiune de 110 kV cu România și alte rute alternative care implică rețeaua ucraineană.

Ministerul Energiei din Republica Moldova a anunțat, pe 25 martie, măsuri de urgență care includ creșterea producției la centralele de termoficare, posibilitatea de a solicita energie de avarie de la operatori regionali, deconectări controlate, reducerea iluminatului public și comercial cu minimum 30% dacă deficitul persistă și reprogramarea consumului industrial.

„Autoritățile centrale și locale vor identifica soluții pentru diminuarea consumului, fără a afecta funcționarea serviciilor esențiale. În același timp, este garantată alimentarea continuă cu energie electrică a instituțiilor medico-sanitare, a infrastructurii critice și a serviciilor de urgență, acestea având prioritate absolută în orice scenariu”, se arată în comunicatul de presă emis de autoritățile din Moldova.

Ajută-ne să te cunoaștem și să fim mai aproape de tine

Lansăm noul sondaj PressOne pentru 2026. Vrem să vă cunoaștem mai bine și să înțelegem mai clar cine sunteți, ce vă preocupă, ce vă enervează și ce așteptări aveți de la noi.

„Nu aveam niciun simptom. Și totuși, eram la șase luni de cancer.” Cum genetica îți poate salva viata înainte să doară

Profilul genetic permite medicului să aleagă metoda potrivită și momentul potrivit pentru monitorizare. În unele cazuri, investigațiile încep cu ani mai devreme decât în screeningul standard. Scopul nu este găsirea bolii. Scopul este prevenirea ei sau detectarea într-un stadiu în care intervenția este minimă.

Premierul moldovean, Alexandru Muntean, despre starea de urgență în sectorul energetic: „Este o măsură necesară care ne permite să acționăm rapid.” Foto: Guvernul Republicii Moldova

„O consecință a lipsei de investiții în sistemul energetic de-a lungul guvernărilor precedente”

Eugen Muravschi, expert în energie al Comunității Watchdog.MD, susține că explicația crizei energetice din Republica Moldova are două cauze: una imediată și alta sistemică, constând în vulnerabilitatea structurală.

„Cauza principală este atacul Rusiei asupra liniei Isaccea - Vulcănești, prin care Republica Moldova importă din România în jur de 60% din necesarul de energie electrică în orele de vârf. Aceasta este cauza directă”, explică Muravschi. 

Dependența nu este, însă, întâmplătoare. „Este și o consecință a lipsei de investiții în sistemul energetic de-a lungul guvernărilor precedente. În special, guvernările proruse au mizat mereu pe modelul gazului ieftin de la Gazprom și pe energia electrică produsă în stânga Nistrului.”

Acest model a blocat dezvoltarea infrastructurii energetice. 

„Practic, de la independență încoace (n.red. 1991), acesta a fost modelul economic al Republicii Moldova, iar din cauza lui nu s-au făcut investiții în aproape nicio ramură a sectorului energetic până la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina”, subliniază expertul. 

Cât de vulnerabilă este Republica Moldova acum

Deși în ultimii ani s-au făcut unele progrese, precum sincronizarea cu rețeaua continentală europeană ENTSO-E, care i-a permis importul de energie din România, dependența Republicii Moldova de infrastructura ucraineană rămâne, în continuare, ridicată.

Asta înseamnă că prețurile nu pot fi controlate intern, dificultățile externe se transmit direct în facturile cetățenilor, iar orice problemă pe rutele de import devine imediat o criză internă.

Autoritățile au cerut populației să reducă consumul, în special în orele de vârf. „Ele sunt necesare”, explică Muravschi. „În cel mai rău caz, ne pot ajuta să evităm deconectările.”

„Plătim preț de piață”: relația reală cu România

„Republica Moldova plătește pentru fiecare kWh importat din România. Cea mai mare parte a energiei este cumpărată de Energocom de pe bursă, la prețuri maxime. Plătim preț de piață, fără reduceri sau favoruri. România ne ajută foarte mult, dar prin soluții tehnice și cooperare, nu prin prețuri preferențiale”, susține Muravschi.

Sprijinul României pentru Republica Moldova în această situație este limitat de infrastructură. Există patru linii de 110 kV peste Prut, cu capacitate mai mică. Acestea nu pot alimenta întreaga Republică Moldova, dar deservesc regiunea de Vest. Astfel, energia poate ajunge în Moldova și prin Ucraina. „Practic, importăm energie din România care trece prin rețeaua ucraineană”, explică Eugen Muravschi.

Același lucru a fost confirmat și de experta în energie Otilia Nuțu: „România nu face nimic, livrează strict în condiții contractuale.”

Ce soluții există și cât durează

Soluții rapide pentru reducerea dependenței energetice a Republicii Moldova nu există, susțin experții. Totuși, sunt câteva direcții clare pe care țara vecină și le-a setat drept obiectiv pentru următorii ani, printre care se număra dezvoltarea de energiei regenerabile, investiții în stocare, modernizarea centralelor existente și noi interconexiuni cu România. Nu este, însă, cunoscută sursa fondurilor din care se vor face aceste investiții.

Muravschi susține că stocarea este crucială: „În anumite ore, Republica Moldova are surplus și exportă energie la prețuri foarte mici, iar în orele de vârf importă la preț maxim. Capacitățile de stocare ar permite aplatizarea acestei curbe.”

Pe termen lung este necesară modernizarea centralelor de la Bălți și Chișinău și construirea de noi linii peste Prut, precum Strășeni-Gutinaș și Bălți-Suceava.

Aceste proiecte ar reduce dependența de o linie de import și ar face piața mai atractivă pentru investitori. „Este riscant să depindem de o singură linie de import, care asigură 60% din consum. Practic, șase din zece gospodării depind de aceasta”, susține expertul Watchdog.MD.

Cetățenii din Republica Moldova sunt îndemnați să reducă consumul de energie pentru a nu provoca deconectări în masă.
Foto: Ministerul Energiei al Republicii Moldova

Eugen Muravschi susține și că această criză poate fi folosită ca o oportunitate pentru guvernare: „Dacă tot există stare de urgență, autoritățile ar trebui să folosească toate instrumentele disponibile pentru a accelera conectarea noilor capacități regenerabile și de stocare.”