Iarna vrajbei noastre

Nici nu s-a stins încă pe deplin arșița uneia dintre cele mai călduroase veri din istorie, că lumea se pregătește pentru una dintre cele mai grele ierni – nu, nu din istorie, ci din ultimele trei decenii. Sau, în Vest, din ultimele cinci.

Șantajul gazului practicat de Putin dă rezultate: pe lângă banii aruncați din elicopter de guvernele democrate ca să ajute oamenii să treacă mai ușor prin pandemie, prețul energiei este principalul motor al inflației care a scumpit totul în jur.

Față de nivelul obișnuit din ultimii zece ani, gazul costă acum de câteva ori mai mult. Iar cum industria are nevoie de foarte mult gaz, efectele se văd peste tot și se transferă asupra populației nu doar în facturi, ci și în propagandă țintită foarte bine: vine apocalipsa, de ce să suferim atât, cât timp sancțiunile nu par a-l afecta cumva pe Putin?

Nu doar în România, să ne-nțelegem, ci peste tot în Europa răsar ciuperci otrăvitoare care propagă aceleași miasme.

Mare scandal în Italia, acolo unde un fizician premiat cu Nobel, Giorgio Parisi, a sfătuit italienii – ca om de știință – să fiarbă pastele doar 2 minute, cu capac, apoi să stingă focul și să lase căldura deja înmagazinată în apă să-și facă treaba. Durează un minut în plus, consumă cu 47% mai puțin energie. Ai zice că e un sfat bun, nu? Nicidecum, s-a dezlănțuit gloata: „vreți să ne întoarcem în Epoca de Piatră din cauza războiului dorit de puternicii lumii?!”

Remarcați aruncarea vinei pe niște puternici ai lumii, nu pe singurul vinovat, cel care a declanșat războiul. Aceasta este, de fapt, deschiderea fiecărei tranșe de propagandă pro-rusă și anti-libertate: „după ce că ne-au ținut în case și ne-au obligat să purtăm mască, acum ne zic să ne fierbem pastele 1 minut mai mult, fără foc? Unde vom ajunge așa, să le mâncăm crude?!”

Au un mare interes puternicii lumii, într-adevăr, să zguduie din temelii barca în care și-au făcut banii și să-i oblige pe italieni să gătească un minut mai mult, economisind energie, sigur că da. Big Pasta vine după tine!

70.000 de cehi au ieșit în stradă să manifesteze nu doar de grija costurilor mai mari ale vieții, ci împotriva celor două organizații care le-au permis să nu mai fie călcați de tancurile rusești ca în 1968. Conduși, printre alții, de un politician de stânga, Jiri Havel, manifestanții nu s-au rezumat la revendicări economice perfect justificate, ci au promovat fix linia dorită de Putin și camarila sa: neutralitate, relații favorabile cu Rusia, scepticism față de Europa.

Sunt doar exponenții unui curent pe care-l găsim – deocamdată mai timid – și la noi: ce ne trebuie nouă NATO și UE, lasă că ne descurcăm și singuri, la dracu cu principiile, nouă să ne fie bine! De altfel, pentru că băieții ăștia se aliniază la ordin, inclusiv Simion a anunțat o manifestație similară, pe 2 octombrie. Vom vedea acolo fix aceleași lozinci, aruncate grăbit în spațiul public, fie și pentru a nu mai permite altora să protesteze contra guvernului.

Toți acești apostoli ai libertății sunt, de fapt, niște propagandiști ai sclaviei. Așa cum nu le-a păsat că au murit milioane de oameni din cauza unui virus ucigaș, nu le pasă nici acum că mor mii de ucraineni care nu au opțiunea păcii cu un tiran care vrea, de fapt, să-i extermine ca nație. Și că noi am urma.

Să protestezi împotriva creșterii prețurilor e ceva legitim. Să consideri că alții trebuie să se lase uciși și călcați în picioare ca să ai tu energie ieftină e ceva monstruos.

Toți acești mari patrioți care-și fac nunți în costume populare de ochii lumii sunt, de fapt, niște indivizi care pricep cât se poate de clar că „libertatea” la care îi îmbie Rusia este sclavie pură. Dar nu le pasă, pentru că tot ce vor ei este puterea în scop propriu.

Spun asta pentru că n-aș îndrăzni să cred că un individ de nivelul intelectual al lui George Simion ar fi atât de credul încât să spere că Putin va permite existența unei Românii democratice și prospere după ce ar termina cu Ucraina. E perfect conștient de soarta care ar aștepta atât România, cât și Republica Moldova dacă sprijinul NATO și UE s-ar nărui. Pentru el și fanii lui, punerea României pe orbita Rusiei contează mai puțin decât dorința de putere – iar asta se vede peste tot în extrema politică europeană (și la dreapta și la stânga, în fond toți sunt la fel).

Momentul ales pentru presiuni în stradă nu e ales deloc întâmplător. Pentru prima dată în ultimele decenii, Europa are șansa nesperată de a scăpa complet de dependența de gazul rusesc. Sigur, nu e deloc ușor. Îl aduce acum dinspre nordul Africii – deci să ne așteptăm la tulburări acolo. Îl aduce din Azerbaijan și din alte zone în care brațul lung al Rusiei poate ajunge și face ravagii. Dar Europa va reuși, cât timp va rămâne unită și nu va ceda presiunilor populiștilor. Iar apoi și prețurile se vor regla de la sine, în timp.

Iată de ce furia și disperarea rușilor atinge cote paroxistice acum: bluful lor n-a reușit, europenii au început să se pregătească sistematic pentru iarnă, iar germanii chiar s-au trezit din pumni. Și știm ce fac germanii când se trezesc din pumni.

La nivel decizional, ezitările de acum câteva luni nu prea mai există. Singurul lucru pe care-l poate spera Putin e să dea jos aceste guverne care-i fac față într-un front unit, iar pentru asta, demonstrațiile în stradă și politicienii pe care-i are în buzunar sunt cele mai bune căi.

Nu va reuși. Dar asta nu înseamnă că nu ne va costa. Rusia poate rezista economic multă vreme, mai ales atunci când găsește clienți în Asia dispuși să-i cumpere gazele. Partea frumoasă e că și Europa poate rezista mult mai mult, cu sprijinul Americii, dacă-și grăbește tranziția spre energie regenerabilă și își diversifică între timp furnizorii de energie din surse fosile.

Ca să revin la Italia, această țară și-a redus la aproape jumătate importul de gaz din Rusia în doar 6 luni, de la 40% la 23.6%, aducându-l din alte surse, preponderent africane. Acum, că țeava a fost închisă complet, se va dezvăța complet de gazul rusesc. Marele strateg Putin a lovit din nou, ce să zic.

Dar noi?

Noi, cei care trebuie să plătim nu doar prețul mai mare la energie cauzat de Putin, ci și toate enormitățile administrative ale unui guvern inept, condus de un plagiator și de prieteni ai plagiatorilor, sub bagheta unui președinte al cărui singur merit e că n-are decât iluzorii ambiții funcționărești de nivel european? Cum ne putem pregăti pentru următoarele 6 luni, probabil cele mai delicate din ultimii 30 de ani?

Am mai scris despre asta: dacă n-am făcut-o până acum, să conștientizăm că libertatea are un preț. Preț pe care l-am minimalizat în ultimele decenii, cele în care ne-am preocupat să ne regăsim o oarecare libertate economică. The free ride is over, cum ar zice americanul – totul va deveni foarte scump pentru câțiva ani de acum încolo.

Să nu mai credem că vom putea continua să comandăm zilnic mâncare adusă la nas, să ieșim la fel de des la restaurant, să ne facem o vacanță scumpă sau să ne mutăm repede într-o casă nouă. Să ne oprim puțin din goana asta după mai mult, și mai mult, tot mai mult, și să ne uităm la lucrurile care contează în vremuri de criză: cumpătarea, precauția, familia, prietenii.

E ăsta un preț prea mare de plătit? Merită să ne plângem deja pe internet, la nesfârșit, practic să facem jocul celor care vor să ne ia libertatea? Merită să fim mai deprimați decât e cazul, când avem totuși tot ce ne trebuie chiar și pe timp de criză?

Bunicii și străbunicii noștri au murit pe front pentru libertate, ba chiar și în decembrie 89 s-a murit pentru libertate. Nouă nu ne cere nimeni să murim. Poate doar să gătim inteligent, să fim mai atenți la stilul nostru de viață, să stingem un bec, să facem poate niște schimbări care oricum erau de mult necesare. Și să nu ne isterizăm degeaba, când avem de unde rezista cu o minimă coborâre a nivelului de trai pentru o vreme.

Dar ăștia suntem noi, cei din bula urbană a clasei medii. Sunt milioane de români care trăiesc doar puțin deasupra nivelului sărăciei, sau sub el. Ei sunt cei care vor plăti, ca de obicei, cel mai mare preț. Ei sunt și cei cărora li se adresează zilnic, atât prin social media, cât și direct, Putin, prin portavocile lui purtate de măscăricii de la noi. Ei sunt cei care au tot dreptul să se sperie de ce va veni și care pot cădea cel mai repede în capcană.

Pe aceștia nu-i vom putea ajuta doar demontând falsurile din propaganda anti UE și anti NATO, pentru că nu faptele sunt cele care contează pentru ei. Pentru acești oameni contează doar frica. Spaima că vor suferi de foame și de frig. Furia că guvernanții își văd de ale lor, acolo departe, în birouri, în timp ce ei sunt uitați de toți și de toate. Că orășenii ăia spilcuiți vor decide iarăși peste capul lor că libertatea e mai importantă decât pâinea cea de toate zilele.

Spaima asta îi face să creadă orice li se varsă prin canalele de propagandă. E cea mai periculoasă dintre toate lumile posibile.

În acest context, cred că în timp ce clasa medie poate îmbrățișa austeritatea, se va impune o excepție de la regulă, măcar pentru a ne salva democrația: da, vom trebui să dăm mulți bani de la buget pentru a-i feri de criză pe cei mai săraci dintre noi. Mulți bani. Mult timp. Chiar și de împrumut.

Dar pentru că banii care le vor atenua necazul vor veni tot de la UE, cred că e absolut vital ca toți politicienii care pretind că sunt democrați, fie ei și de la PNL și de la PSD, să spună asta sus și tare, cu orice ocazie. Răspicat: UE și NATO, oricât de imperfecte, sunt cele care ne ajută să trecem prin criză. Nu doar Guvernul, că banii ăia nu vin în primul rând din taxele noastre.

N-am niciun fel de simpatie față de acest guvern „de uniune națională”, în fapt o mare cârdășie pe bani publici. Dar poate măcar asta îi iese, de data asta: să nu-i facă jocul lui Putin, distrugând dintr-o singură lovitură atât industria energetică din România, cât și nivelul subțire de trai al majorității românilor.

Altminteri, nu de Simion și gașca lui ar trebui să ne temem în 2024, când toată nota asta de plată va ajunge la scadență. Ci de curentele antieuropene din marile noastre partide, ascunse până acum de interesele convergente ale liderilor.

Joaca asta în care extremiștilor li se permite să dospească și să crească e una care ne poate îngropa pe toți. Poate că-și vor da seama de asta domnii Iohannis, Ciucă, Ciolacu și Hunor, până când hora întinsă de dușmanii libertății noastre nu-i va călca și pe ei în picioare odată cu rămășițele unei Românii libere și democratice.