Guvernul se pregătește să modifice Legea accesului la informațiile publice

Bianca Felseghi

Senior Editor

Codruţa Simina

Redactor

PressOne a intrat în posesia unui document care arată că în interiorul Guvernului are loc un proces de consultare ce vizează modificarea faimoasei Legi 544/2001 privind liberul acces la informaţii publice. Din document reiese că oficiali ai Ministerului Sănătăţii doresc chiar abrogarea acestei legi.

Legea 544/2001 permite oricărui petent să solicite instituțiilor statului date și informații despre cheltuirea banilor publici, contracte, organigrame, licitații, rapoarte și altele asemenea.

Documentul obținut de PressOne este un răspuns pe care oficiali din Ministerul Sănătăţii (MS) îl dau unei adrese a Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Social − iniţiatorul procesului de modificare a legii.

Doi oficiali din MS propun nici mai mult, nici mai puțin decât abrogarea Legii 544/2001. Motivele? Cetățenii ar abuza de această lege, iar informațiile publice sunt, oricum, disponibile pe site.

Funcţionarii din Guvern nu mai vor să cupleze informaţii

Un reprezentant al Ministerului Consultării Publice și Dialogului Social (MCPDS) a confirmat pentru PressOne că există o discuție despre modificarea Legii 544/2001, dar că se află într-o etapă incipientă.

În această fază, ministerele întocmesc documente de analiză privind implementarea acestei legi, precum şi propuneri de modificare, pe care le transmit Ministerului Consultării Publice.

După centralizarea și publicarea acestor propuneri, ar urma să fie organizate dezbateri publice, iar ulterior, să fie formulat un proiect legislativ de modificare a Legii 544/2001.

Reprezentantul MCPDS ne-a mai declarat că, la momentul discuţiei noastre, la minister nu ajunsese încă documentul cu propunerile de la Sănătate.

Într-un interviu oferit pentru Agerpres la finalul lunii trecute, ministrul Consultării Publice, Gabriel Petrea (care este şi liderul Tineretului PSD), spunea că inițiativa de a modifica Legea 544 ar urmări mai ales activarea administrațiilor locale, care nu oferă suficiente informații publice din oficiu.

„Există două categorii de cetățeni care solicită informații. Sunt cei care au interese punctuale, personale, pe anumite subiecte și cei care fac cercetări, cum ar fi ONG-urile, despre anumite situații care se întâmplă la nivelul administrației publice locale.

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Ei bine, aceste situații necesită foarte multă muncă din partea funcționarilor publici din cadrul primăriilor și, atunci, ne dorim ca un calup de informații, pe care să-l stabilim împreună, să fie publicat înainte ca el să fie cerut. Și publicat de la sine, așa cum este bugetul local”, declara ministrul Gabriel Petrea.

Ministrul Gabriel Petrea.

Potrivit unor surse din Ministerul Justiției, la Guvern există în lucru un proiect de modificare a Legii 544 cu prevederi care „să împiedice ziariștii să ceară informații de genul listelor„.

Funcționarii publici se plâng că li se solicită crearea de informație nouă, și nu furnizarea de informație preexistentă.

La prima vedere, tentativa de a modifica această Lege arată că administrația centrală se pregătește să reducă până şi modestele eforturi pe care le face pentru a răspunde cererilor formulate de societatea civilă.

„Răspunsul dumneavoastră e în lucru”

În viața oricărui jurnalist se petrece, recurent, un moment în care o tehnică de relaxare devine imperioasă. Este, de regulă, acel moment în care angajatul unui birou de comunicare dintr-o instituție publică îi spune, la telefon:

– Răspunsul dumneavoastră pe 544 este încă în lucru!

Scriam, la începutul lui 2016, un text-jurnal despre experienţa interacţiunii cu instituții publice din România, experiență reglementată de Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Arătam atunci că tendința statului este de a îngreuna excesiv accesul la informații.

Un an și jumătate mai târziu, am decis să reluăm exercițiul. Cu atât mai mult cu cât, între timp, Executivul condus de Dacian Cioloș a creat o structură nouă – Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic –, printre atribuțiile căreia se număra și creșterea gradului de transparență în instituțiile publice.

Guvernul alcătuit de Liviu Dragnea și condus de Sorin Grindeanu a păstrat acest minister, înlocuind dialogul civic cu dialogul social, un departament distinct în cadrul Ministerului Muncii.

Am urmărit să evaluăm și impactul măsurilor adoptate de acest minister în ultimul an.

Ministerul Educaţiei − „o instituție opacă, deloc voluntară la a comunica”

La ora publicării acestui text, au trecut peste 50 de zile de când Ministerul Educației a depășit termenul legal în care ar fi trebuit să răspundă unei simple solicitări de informații transmise de PressOne.

Concret, în 20 aprilie am solicitat Ministerului să ne transmită sinteza unui raport întocmit de Corpul de Control al ministrului după o vizită la Târgu Mureș. Acolo, de mai bine de jumătate de an, patru instituții publice nu reușesc să se lămurească dacă Liceul Teologic Romano-Catolic cu predare în limba maghiară, desprins în 2015 dintr-un liceu românesc, există sau nu din punct de vedere legal. (Puteți citi speța aici.)

În plus, am solicitat Ministerului să clarifice situația liceului, potrivit documentelor deținute. 40 de zile mai târziu, şeful Biroului de comunicare al Ministerului, Daniel Tomoni, a promis că situația se va rezolva, dar abia după mini-vacanța de Rusalii.

În cea mai recentă organigramă publicată, Ministerul Educației avea 497 de angajați. Din acest total, cinci sunt alocaţi Biroului de comunicare, iar alți 21 pentru activitatea Corpului de Control. Tot 21 de angajați ai Ministerului se ocupă exclusiv de management strategic și politici publice.

Să recapitulăm: Ministerul Educației nu a fost capabil să ofere în termen legal rezumatul unui raport gata redactat și să verifice documentele de înființare a unui liceu. În 50 de zile.

Acesta e doar un exemplu.

Pentru a afla o opinie întemeiată, am contactat-o pe Mirabela Amarandei, purtător de cuvânt al Ministerului Educației în mandatele miniștrilor Adrian Curaj și Mircea Dumitru. Ea a explicat pentru PressOne cum a perceput activitatea de comunicare a Ministerului.

„Nu am văzut, în cultura organizațională a instituțiilor publice, simțul datoriei publice. Responsabilitatea față de cei pe care, până la urmă, îi servesc. Același lucru și la Ministerul Educației, fără intenția de a arăta cu degetul, pentru că acolo sunt și oameni bine intenționați.

Dar schimbările foarte dese de miniștri, lipsa de predictibilitate, toate și-au pus amprenta foarte accentuat asupra instituției. Inclusiv asupra a ceea ce noi numim transparență. Am găsit o instituție opacă, deloc voluntară la a se comunica„, a explicat Mirabela Amarandei.

„Am sesizat o frică de asumare, iar răspunsurile la solicitările pe Legea 544, sau alte demersuri interne în spiritul transparenței, erau văzute ca o corvoadă, o sarcină în plus căreia, de cele mai multe ori, nu îi găseau sensul”.

Mirabela Amarandei

*

„Gestionare până la nivel de ministru”

Unul dintre motivele pentru care tergiversează comunicarea informaţiei solicitate de un petent este obiceiul de a valida răspunsul oficial până la nivel de ministru.

Neasumarea răspunderii e boală veche în statul român.

„De multe ori există tendința de politizare, de gestionare până la nivel de ministru a tot ce înseamnă informație de interes public”, spunea, la începutul anului trecut, Violeta Alexandru, fostul ministru al Consultării Publice și Dialogului Civic.

Mandatul ei s-a concentrat, printre altele, pe crearea unor practici unitare în aplicarea criteriilor de transparență.

La insistențele sale, susţinute de o parte a societăţii civile, normele de aplicare a Legii 544/2001 au fost modificate prin Hotărâre de Guvern astfel încât să uşureze accesul la informațiile de interes public.

Ce s-a modificat prin HG 478 din iunie 2016

După modificarea, prin Hotărâre de Guvern, a normelor de aplicare a Legii 544, s-au produs câteva modificări esențiale.

Ministerul Sănătății. Încetinitorul

Luna trecută, PressOne s-a deplasat într-un focar de rujeolă. Înainte de asta, am cerut telefonic această simplă informație − numele unei comunități din Caraș-Severin unde există focar de rujeolă − de la Centrul Național pentru Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile.

Am fost redirecționați către Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), o instituție care ar trebui să aibă, potrivit Legii 544, un purtător de cuvânt.

INSP și-a declinat competența de a furniza această informație, direcționându-ne către Ministerul Sănătății.

În 8 mai am solicitat aceeași informație, pentru județele Timiș, Caraș-Severin și Arad − punctele nevralgice de pe harta epidemiei de rujeolă din România.

Zece zile mai târziu, Ministerul Sănătăţii ne-a transmis că informațiile solicitate sunt „prea complexe” şi, ca atare, specialiştii biroului de presă au nevoie de mai mult timp pentru a răspunde la solicitare.

Am primit informațiile solicitate în 30 mai.

La acea dată, trecuseră deja două săptămâni de la deplasarea noastră în focarul de rujeolă din Bocşa, judeţul Caraş-Severin. Pentru a scrie o continuare a acelui reportaj, am solicitat noi informații Ministerului Sănătății.

Nu am primit niciun răspuns până astăzi.

Imagine din cartierul Măgura al oraşului Bocşa, focarul de rujeolă din Caraş-Severin. Foto: Voicu Bojan

„- Bună ziua, Ministerul Agriculturii?

– Da!

– Știți, v-am transmis o solicitare acum 30 de zile și nu am primit niciun răspuns!

– Din păcate, nu sunteți singura…”

(Dialog care a avut loc în 15 februarie 2016)

Ce face o conjuncţie disjunctivă

Irina Zamfir, activist civic, e cunoscută pentru eforturile pe care le depune pentru a determina Primăria Capitalei să primească cetățeni la ședințele Consiliului General al Municipiului București.

Ea a povestit pentru PressOne detalii despre complicata sa relație cu instituția condusă de Gabriela Firea.

„Recunosc, fac multe cereri în baza Legii 544/2001 la PMB, dar mereu cu un scop, nu doar să îi pun la treabă. Una dintre întrebările mele viza o achiziție anunțată de proaspătul primar la acea vreme, Gabriela Firea, de autobuze turistice pentru București.

Autobuzele cu etaj care circulă și acum prin București sunt închiriate de la Primăria Constanța, astfel că am fost curioasă să văd cât am cheltuit pe această tichie de mărgăritar.

Am cerut oficial o copie a contractului între Primăria Generală și Primăria Constanța. Pentru prima dată de când formulez astfel de cereri către PMB (și o fac de vreo șapte ani deja), m-au invitat la Registratură.

Răspunsul avea 11 pagini și trebuia să achit contravaloarea copiei – 0,5 lei/ pagină. Asta în ciuda faptului că am solicitat explicit ca răspunsul să îmi fie transmis scanat, pe adresa de e-mail.

Am făcut o revenire politicoasă – au revenit și ei, politicoși, totuși absurzi: sunt dispuși să îmi transmită răspunsul scanat, nu înainte de a face dovada plății pentru xeroxarea paginilor care urmau a fi scanate și trimise pe e-mail.

Mi s-a părut o speță interesantă, astfel că am introdus în schemă și pe Prefectul Capitalei, Paul Petrovan la acea vreme. Am explicat toate cele, inclusiv detalii plictisitoare precum normele metodologice, mai precis: art. 15, alin (3) din HG nr. 478/2016:

«Informaţiile de interes public solicitate în scris vor fi comunicate în formatul precizat în cererea solicitantului, respectiv în scris, în format electronic sau hârtie».

Interpretarea domnului prefect – conjuncția disjunctivă sau permite primăriei să mă pună pe drumuri și să achit taxa pentru hârtii xeroxate pentru ca apoi să fie scanate”, a povestit Irina Zamfir.

Biroul, nu omul

Ceea ce a rămas neschimbat la aplicarea Legii 544 este faptul că nu este responsabilizată o persoană pentru informaţiile publice oferite.

În majoritatea cazurilor, cererile sunt înregistrate de către „Biroul de comunicare”, „Direcția” sau vreo altă structură a ministerului. Nu de către o persoană.

Răspunsurile, la fel, sunt asumate de către departamente, nu de către o persoană cu identitate concretă.

O secţiune uitată complet a Legii 544/2001 este obligaţia fiecărei instituții publice de a organiza conferințe de presă, cel puțin o dată pe lună. Această prevedere este frecvent omisă de către majoritatea instituțiilor publice.

Aproape niciuna nu mai organizează conferințe de presă pentru informarea publicului cu privire la activitatea derulată – cum este prevăzut în lege, și cum se întâmpla în anii de după promulgarea Legii 544. Obiceiul s-a transmis mai departe și la parlamentari.

Practic, nicio autoritate publică nu mai respectă astăzi nivelul zero al criteriilor de transparență: conferințele lunare de presă, organizate în virtutea Legii 544/2001.

UPDATE. Ministrul Gabriel Petrea spune că nu vrea să îngrădească accesul la informații

Vineri, 9 iunie, în jurul orei 14, ministrul Consultării Publice și Dialogului Social, Gabriel Petrea, a postat pe pagina sa de Facebook următorul mesaj:

„Nu există și nu a existat niciodată intenția de a modifica Legea nr. 544/2001 a accesului la informații de interes public în sensul îngrădirii accesului.

Intenția MCPDS nu este de a restrânge drepturi, ci pur și simplu de a simplifica atât munca cetățenilor care solicită informații cu privire la activitatea și modul de cheltuire a banului public, cât și a funcționarilor publici care sunt puși să răspundă pe același subiect de mai multe ori”.

Puteți consulta aici reacția oficială a ministerului condus de Gabriel Petrea.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€