Frăția păcănelelor. Un parlamentar român susține că ar trebui mai multe săli de jocuri de noroc pentru că „ar ajuta economia”

Alex Olaru

Redactor Șef

Un parlamentar sugerează că în România nu sunt suficiente săli de jocuri de noroc, raportat la ce câștiguri ar putea avea statul dacă oamenii ar avea unde să joace. Un cunoscut consultant fiscal așezat la mică distanță de parlamentar spune apoi, într-o sală populată de reprezentanții industriei de jocuri de noroc, politicieni și funcționari publici, că se vorbește prea aspru despre dependența de păcănele și pariuri sportive în România, pentru că la fel de bine ar trebui să se vorbească și despre „dependența de telefon”.

„Să ridice mâna cine e dependent de telefon”, spune consultantul fiscal. Sala râde. 

Este o întâlnire inițiată chiar de industria jocurilor de noroc din România, cu scopul de a-i aduce la aceeași masă, printre alții, pe decidenții politici (prezentați drept „făuritorii de politici”), companiile și autoritățile de reglementare. Participă și un reprezentant al Oficiului Național pentru Jocurile de Noroc, ONJN, instituția care reprezintă statul și reglementează piața. Evenimentul a avut loc cu câteva luni în urmă, în anticiparea modificărilor legislative din domeniu. 

Caracterul întâlnirii a fost informal, așa că PressOne nu va publica nume și alte date despre identitatea celor prezenți, dar își va asuma corectitudinea și relevanța informației distribuite în cadrul acestui articol. 

Cum interpretează industria dependența de jocurile de noroc și ce înțelege un politician că trebuie să se întâmple

Pentru sectorul jocurilor de noroc din România, dependența de produsele pe care le oferă este o noțiune relativă, similară cu opinia consultanților fiscali cu care colaborează. În acest sens, reprezentanții industriei propun și o serie de argumente, cum ar fi datele Institutului Național de Statistică.

Potrivit INS, 80% din cetățenii români nu au fost niciodată într-o sală de jocuri de noroc. Prin urmare, industria consideră că afirmația „avem o explozie a numărului de săli de jocuri de noroc în România” este „un mit”, la fel și ideea de dependență. 

Potrivit datelor furnizate redacției chiar de companiile din domeniu, în România sunt 2.231 de aparate de joc la milionul de locuitori. În Spania funcționează 4.800 de astfel de aparate la milionul de locuitori, iar în Italia 6.812. 

Această statistică, dar și date despre gradul de conformare a companiilor (98%, potrivit ONJN), îl conving pe un parlamentar prezent la întâlnire să ia cuvântul și să susțină că România ar avea numai de câștigat, dacă ar exista mai multe săli unde oamenii să poată juca. 

Parlamentarul e convins că un astfel de pas „ar ajuta economia și ar avea potențial de dublare a veniturilor la bugetul de stat”. În opinia sa, orice amestec suplimentar al statului în industria de gambling ar însemna o „taxă pe dopamină”, din moment ce activitatea aduce plăcere și divertisment celor care joacă.

 „Dacă legiferăm dopamina, atunci haideți să vedem ce facem și cu alte legiferări. Percepția românului față de industria de gambling este o falie care trebuie umplută.”

Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu

Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.

Știri din cealaltă Românie. La Băile Tușnad, guvernul maghiar a donat autorităților locale o vidanjă, iar la Sibiu o directoare și-a pus aer condiționat în birou din banii pentru copii

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe. Iată ce-am găsit săptămâna asta.

Întrebat ulterior, la minute bune, dacă își asumă cele spuse, parlamentarul român face o  pauză și precizează: „a fost în spirit de glumă.” 

Românii știu cât pierde vecinul la păcănele, dar nu și cât pierde statul lor

Deși impropriu supranumită industrie, activitatea jocurilor de noroc are un aport în economia autohtonă. Companiile din domeniu invocă cele 45.000 de salarii pe care le plătesc, cu o pondere de aproximativ 1% din PIB, cei 700 de milioane de euro plătiți la bugetul de stat sau gradul de conformare ridicat, respectiv faptul că firmele sunt obligate să respecte un cadru și reguli specifice, despre care PressOne a relatat AICI. 

În schimb, statul nu a făcut niciodată o cercetare complexă și calitativă a potențialelor daune pe care jocurile de noroc le-ar putea provoaca în România. 

„La Ministerul Muncii nu cred că există la acest moment o preocupare, dar am puțin timp de când am preluat mandatul. Dar poate exista o preocupare, pentru că este o chestiune extrem de serioasă. Cu siguranță e obligatoriu să ne ocupăm de așa ceva”, spunea, la PressOne, ministrul Marius Budăi, în urmă cu mai bine de un an. Ministerul nu a făcut publică până astăzi vreo astfel de cercetare. 

Nici la ONJN nu există calcule de felul acesta, iar dezbaterea se poartă mai degrabă în jurul regimului de taxare a companiilor, pe care acestea îl consideră deja suficient de drastic. Până la legea care reglementează publicitatea, votată recent de Senat, îngrijorarea industriei a vizat tocmai o posibilă creștere a sumelor care i se percep.

Cerul și o reclamă la operatorul Net Bet. Vedere de la metrou. foto: Răzvan Filip/PressOne

„Orice modificare bruscă poate produce mult mai mult rău decât binele promovat de populiști”, susține la PressOne președintele unei asociații de gambling.

De altfel, sistemul de taxare a jocurilor de noroc s-a tot schimbat în ultimii ani. 

„România nu inventează roata. Viitorul jocurilor de noroc este online” (acolo unde statul intervine cel mai puțin)

La evenimentul informal e prezentă și reprezentanta unui patronat din străinătate care spune, din capul locului, că „România nu trebuie să inventeze roata”. Vorbește de pandemie și „boom-ul” din online, dar și despre cel mai spectaculos cazinou pe care l-a văzut, în Brazilia. „Cazinoul e însă la negru”, pentru că Brazilia a interzis gamblingul. 

„În țări ca Panama suprataxarea a produs, la fel, tot un dezastru, pentru că jocurile de noroc s-au organizat tot la negru” - susțin cei din industrie, care invocă acest pericol permanent al jucatului pe sub radar, situație în care toți ar avea de pierdut. Este și argumentul invocat de cei care au adus acum amendamente legii privind publicitatea, proaspăt trecută de Senat. 

„În multe alte state, de exemplu în Danemarca, subiectul nu mai e tabu, așa cum se întâmplă în România”, mai spune reprezentanta patronatului cu afaceri în mai multe țări. Mesajul ei de încheiere vizează tot expansiunea în mediul online, „pentru că acolo este viitorul.”

La nivel global se estimează că piața pariurilor și jocurilor de noroc va atinge 145 de miliarde de euro, în preajma anului 2028. Europa domină încă piața gamblingului online, dar se calculează că regiunea Asia-Pacific va avea cea mai mare creștere în următorii ani, pentru că populația e tânără, adaptată tehnologiei, iar reglementările sunt din ce în ce mai favorabile. 

Deocamdată, potrivit agenției Bloomberg, Marea Britanie este cea mai mare piață de jocuri de noroc online - însă autoritățile de reglementare de acolo au luat între timp mai multe măsuri restrictive, în ultimii ani, pe fundalul numărului tot mai mare de persoane dependente de jocurile de noroc. 

Expoziţia internaţională Entertainment Arena Expo, ce reuneşte distribuitori şi producători de jocuri de noroc şi jocuri pentru cazino live, la Romexpo, în Bucureşti, marţi 5 septembrie 2017. Inquam Photos / George Călin

În Marea Britanie se estimează că un minor ia contact săptămânal cu cel puțin două anunțuri publicitare la jocurile de noroc. Acolo, legea interzicea deja oricărei persoane sub 25 de ani să apară în reclame la jocuri, însă ea a fost înăsprită anul trecut. 

Noile reguli prevăd că televiziunile, posturile de radio, ziarele online, conținutul online,  posterele și billboardurile sau spoturile publicitare difuzate la cinema, înainte de filme, nu mai au voie să conțină personalități sportive, persoane publice sau influenceri cu tracțiune și „notorietate la tinerii de sub 18 ani”, considerați cea mai vulnerabilă categorie de posibili consumatori de jocuri de noroc. 

În România, legea care a trecut recent de Senat prevede de asemenea că personalități ale vieții publice, culturale, științifice, sportive sau alte persoane cu notorietate nu pot încuraja activitățile de jocuri de noroc și pariuri sportive. 

PSD a anunțat însă că definiția de „personalitate” este vagă, chiar dacă senatorii săi au votat pentru. Amendamentul a aparținut UDMR și, cel mai probabil, va fi modificat la Camera Deputaților, înainte ca legea să ajungă pe masa președintelui Iohannis la promulgare, susțin sursele PressOne. Totodată, prevederile noii legii nu s-ar aplica în mediul online. 

În România, negociatoarea în numele companiilor online este Odeta Nestor, președintele Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță. Înainte de a reprezenta interesele industriei, Odeta Nestor a lucrat pentru stat și a fost președintele reglementatorului ONJN, încă de la înființare, între 2013 și 2017.  

Ce face totuși statul român: legea publicității la jocurile de noroc, un compromis cu neclarități 

În opinia industriei și a autorității reglementatoare (ONJN), percepția publică asupra jocurilor de noroc este proastă, pentru că mesajele companiilor și activitatea lor nu ar fi bine înțelese de oameni. „Gamblingul este o activitate de relaxare, adresată adulților”, justifică reprezentanții companiilor din domeniu. 

Parțial vinovată pentru situație, au spus surse din industrie pentru PressOne, ar fi tocmai presa, pentru că ar rostogoli știri scoase din context sau diferite „mituri” despre această activitate.

„Presa a scris de exemplu despre sălile de jocuri colantate în exterior, care nu lasă lumina să pătrundă, Că acesta ar fi un subterfugiu al agențiilor, să-i țină pe oameni acolo. Fals. De fapt legea ne obligă să facem asta. Și e doar un exemplu.”

Influență asupra percepției societății are însă și publicitatea agresivă, context în care organizația neguvernamentală Declic a inițiat o petiție, prin care cere interzicerea reclamelor la jocurile de noroc și pariuri. Petiția online a strâns deja peste 136 de mii de semnături. 

Confruntate cu o presiune publică tot mai mare, dar și cu senzația că jocurile de noroc sunt peste tot (PressOne a arătat de exemplu câți bani a plătit Primăriei Capitalei o casă de jocuri de noroc ca să-și proiecteze numele pe Teatrul Odeon) partidele la guvernare au urgentat tocmai legea care ar urma să reglementeze mai bine publicitatea. 

Actul normativ prevede că reclamele pot fi difuzate în intervalul 23.00 - 06.00, iar panourile sau celelalte forme de publicitate outdoor nu pot depăși 30 de metri pătrați și nu pot promova câștigurile (premii în bani sau bunuri). În forma inițială, proiectul viza însă interzicerea completă a reclamei la jocurile de noroc, o măsură luată, în regiune, de Republica Moldova. 

Deputatul PNL Adrian Cozma, inițiator, spune acum că tocmai amendamentele aduse de PNL, prin Alina Gorghiu, ar fi „diluat legea”, care nu își va mai face efectul pe care îl viza. „Știm că e o industrie cu mulți bani și multe interese”, acuză deputatul liberal, care constată practic cum propria lege riscă să-și rateze scopul pentru care a fost făcută. 

Colegii de partid care au modificat proiectul susțin, la rându-le că „eliminarea în totalitate a formelor de comunicare comercială audiovizuală pentru activitățile de jocuri de noroc, inclusiv pentru cele desfășurate de companiile licențiate potrivit legii române și supravegheate de autoritățile române ar avea un impact negativ semnificativ asupra eforturilor statului român de a asigura protecția jucătorilor români și de a crea un mediu sigur pentru desfășurarea acestor activități.” 

Ce (NU) schimbă legea 

Chiar și acum, fără această nouă lege, publicitatea la jocurile de noroc și pariurile sportive se face, teoretic, tot în intervalul 23.00–06.00, pentru că CNA a aplicat din oficiu prevederile reclamelor la alcool. Dar tot Consiliul Național al Audiovizualului a creat și portița: 

„Când sunt meciuri în direct, indiferent de sport, permitem publicitatea la pariuri. Rațiunea a fost următoarea: dacă vă uitați pe Eurosport, post care nu este licențiat în România, ei dau publicitate la jocurile de noroc indiferent de oră. Și atunci se crea cumva o discriminare între posturile licențiate în România, Digi, Look și ce mai avem noi, față de celelalte, licențiate în UE”, a justificat la PressOne Monica Gubernat, reprezentanta CNA. 

Dacă această nouă lege va trece, transmisiunile unor competiții sportive în direct vor mai permite sau nu pe timpul zilei reclamele la pariuri sportive sau promovarea numelor companiilor, de exemplu? - am întrebat din nou. Surse din CNA ne-au precizat că nici în Consiliu nu există un răspuns clar și unanim și că în această situație e așteptată forma finală a legii. 

foto: Răzvan Filip/ PressOne

Totodată, introducerea limitei de 30 mp pentru publicitatea stradală nu poate elimina schimba radical peisajul, din moment ce panourile de afișaj din oraș sunt sub aceste dimensiuni.

PressOne a solicitat o ofertă unei firme specializate în confecționarea bannerelor și a afișelor stradale.„Cele mai folosite dimensiuni în oraș sunt 3.2x2.4m” (n.r. cu mult sub pragul maxim admis de proiectul de lege), ni s-a răspuns. 

Totodată, în ultimele luni au apărut tot mai steaguri publicitare atârnate de stâlpii de iluminat. O categorie de materiale promoționale care, din nou, ar fi exceptată prin noua lege. 

Despre aceste steaguri Primăria Generală preciza, tot pentru PressOne, că „nu s-a solicitat avizul de publicitate temporară, prin urmare montarea acestora a fost ilegală, situaţie semnalată administratorului stâlpilor de iluminat public (...).”

Cu toate acestea, și astăzi în multe zone din oraș, ele au rămas la vedere: 

Ce vede în martie 2023 un pasager din autobuzul 331, pe Bd-ul Poligrafiei din București.

Agențiile care lucrează cu casele de pariuri și jocuri de noroc au început să folosească și panouri publicitare cu led-uri, din nou, sub dimensiunile pe care vrea legea să le impună. 

În ce privește posibila interdicție asupra unor persoane publice de a face reclamă, am menționat deja că amendamentul ar putea pica la Camera Deputaților. 

„De ce să îmi fie greu să decid să fiu imaginea unei case de pariuri? E peste tot în lume. Peste tot sunt foști jucători imagini ai caselor de pariuri, deci nu e numai la noi. Sunt și cluburi mari care fac reclamă. Pariurile fac parte din sport”, spune la PressOne Gabi Balint, fost fotbalist, acum protagonist în reclamele la pariuri.

Reacția industriei la legea adoptată de Senat. Dependența de jocuri de noroc „este departe de ceea ce se tot vehiculează”

PressOne a solicitat un punct de vedere referitor la posibilele modificări legislative asociației patronale Romanian Bookmakers. Casele de pariuri și jocuri de noroc pe care le reunește susțin că, în general, „industria își dorește o limitare a expunerii și stabilirea unor reguli clare pe conținutul mesajelor comunicate, frecvența lor etc.”

Patronatul continuă: „suntem de acord că vizibilitatea trebuie redusă foarte mult, dar interzicerea totală nu este o soluție, pentru că ne aduce pe același palier cu piața neagră, unde știm cât de ușor se poate ajunge.”

Industria autohtonă a jocurilor de noroc susține că „o interdicție totală, un vid pe partea de informare și conștientizare cu siguranță va trimite jucătorii către medii vulnerabile”, dar invocă și „impactul negativ în veniturile cluburilor sportive sau chiar a pieței de media și de publicitate din România.”

„Industria este dispusă să renunțe inclusiv la panotajul stradal, își dorește reguli foarte clare și la TV, chiar și după ora 23:00, pentru că este deschisă la soluții de reglementare care să servească cu adevărat scopului urmărit, protectia clienților. Din păcate asistăm la foarte multe afirmații din partea unor persoane publice care nu se bazează pe cercetări de piață.”

Sectorul jocurilor de noroc din România insistă că derulează programe de responsabilitate socială (platforma Joc Responsabil) și că are informații relevante despre nivelul de dependență (informații pe care PressOne le-a solicitat și de la ONJN, fără succes)

Cu toate acestea, informațiile despre numărul dependenților, profilul lor sau sumele pe care le joacă rămân  necunoscute publicului larg.  Dependența în România, susțin casele de pariuri, „este departe de ceea ce se tot vehiculează”,  se limitează la a transmite patronatul Romanian Bookmakers, la solicitarea redacției. 

Industria include adolescenții de 14-17 ani în cercetările sale de piață și știe deja la ce case de pariuri joacă aceștia

PressOne a intrat în posesia unui studiu de piață comandat de o cunoscută casă de pariuri din România.  Cercetarea vizează patru categorii de populație: familii active, cu părinți de până în 45 de ani și cu copii mai mici de 14, familii fără copii, tineri de până în 35 de ani, necăsătoriți și adolescenți. 

Potrivit documentului pus la dispoziție de o sursă PressOne, casa respectivă de pariuri și jocuri de noroc a comandat și primit inclusiv date de piață despre comportamentul de consum al tinerilor între 14 și 17 ani, vizați oricum, în mediul online, de reclamă agresivă, promovată de influencerii generației lor. 

„Televiziunea în format clasic rămâne regina” , dar „mediul tv online câștigă tot mai mult teren”, se arată în cercetarea de piață.  35% din tinerii între 14 și 17 ani petrec afară peste 5 ore din timpul lor liber pe zi, iar 27% dintre ei caută activități afară pentru trei, până la cinci ore, zilnic.

Casele de pariuri sesizează că „loialitatea adolescenților pentru branduri”, este în scădere. Iar 66% din tinerii între 14 și 17 ani spun că cel mai important criteriu după care aleg un produs sau un brand este reclama. 8 din 10 adolescenți spun că sunt atrași și de promoții sau ofertele speciale, iar fotbalul e nominalizat ca sportul pe care îl urmăresc sau practică cel mai mult. 

Cercetarea arată, nominal, și la ce case de pariuri și păcănele joacă adolescenții, deși legea, interzice, evident, unui minor o astfel de activitate în formă fizică sau online. Trei case de pariuri astfel acoperă jumătate din piață la nivel național, arată documentul obținut de PressOne. Iar ponderea minorilor care joacă în mediul rural este, potrivit documentului, mai mare decât la oraș. 

„În zonele rurale, site-urile de gambling sunt mai folosite de către adolescenți, în vreme ce în mediul urban distribuția între agențiile fizice și site-urile online este mai echilibrată”, arată studiul de piață. 

Statul știe prin proprii funcționari ce este dependența de jocurile de noroc 

Fiscul din România se delimitează de orice amestec în sistemul de taxare. Pentru ANAF, responsabilitatea principală este colectarea de impozite și taxe directe. Restul ține de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. 

Pentru un inspector antifraudă de la ANAF, „legile nu sunt făcute în necunoștință de cauză”, dar ele trec sau nu „în funcție de interesul de moment al legiuitorului”. Reprezentantul ANAF, care dorește să rămână anonim, admite că o suprataxare bruscă poate provoca anumite efecte nedorite, însă susține și că multe ordonanțe și proiecte de lege care vizau jocurile de noroc „au fost făcute să cadă.” 

Din perspectiva inspectorului ANAF, dependența de jocurile de noroc există, este reală și se manifestă inclusiv printre funcționarii de la stat. În cazul lor dependența nu e stabilită de psihoterapeut, explică angajatul Fiscului.

„Am avut colegi cu familii frumoase care au jucat tot ce au avut pe mână și care apoi s-au folosit de resurse externe (n.r. bani luați de la oameni de afaceri în schimbul unor servicii) pentru a juca în continuare la păcănele. Și-au pierdut familii, copii, mașini și case. Dependența lor a fost constatată direct de procurori și judecătorii care i-au trimis la închisoare”, spune inspectorul Antifraudă. 

PressOne a mai întrebat o dată ONJN când se va ocupa și de partea de prevenție și responsabilizare, cu programe și strategii coerente în acest sens. Ni s-a comunicat că „toate acestea sunt în curs de elaborare.”