Fotovoltaice la sat. Cum au ajuns pensionarii dintr-o comună din Arad să plătească facturi mai mici la energie

Laura Popa

Reporter

Într-o comună din Arad, comunitatea reușește să facă pași concreți pentru a fi independentă energetic. Din cei puțin peste 3.000 de locuitori, mai bine de 20% au panouri fotovoltaice pentru producerea de energie, iar marea majoritate a dosarelor depuse, multe în numele persoanelor vârstnice sau vulnerabile,  primesc ulterior aprobare. 

Cu toate acestea, chiar și într-un exemplu de bune practici, eforturile locale pentru tranziția către energia verde se lovesc de starea precară a rețelei de distribuție și de lipsa lucrărilor de modernizare din partea statului român. 

La aproximativ 80 de km de Arad se află comuna Buteni. 

PressOne a căutat perspectiva unui primar de localitate mică din România asupra sistemului energetic autohton, în condițiile în care rețelele de distribuție sunt muribunde, iar eforturile unei comunități ajung inevitabil să se lovească de un zid pe care îl ridică, de cele mai multe ori, chiar statul român. 

PressOne: Cum ați ajuns să înscrieți proiecte în programul „Casa Verde Fotovoltaice” pentru locuitorii din comuna Buteni?

Mircea Braiți, comuna Buteni, Arad: Ideea mi-a venit în 2020, când am depus câțiva colegi din primărie proiecte pentru noi, pentru casele noastre, colaborând cu o firmă din Oradea. Adică ei ne-au dat username-ul și parola și noi ne-am înscris în program.

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Printre care și dumneavoastră?

Printre care și eu, da. Cred că-n primul an, factura la electricitate s-a redus cam cu 50%. După am învățat cum și când să consumăm energia, ne-am eficientizat un pic mai mult, consumăm mai mult curent ziua, când e soare.

Am format o echipă de vreo șase șase persoane, cei mai tineri și de la implementare proiecte. Așa am strâns 119 dosare din comuna Buteni.

În 2023 s-a schimbat un pic procedura și nu a mai fost cu username-ul firmei care montează, ci a fost pe principiul „primul venit, primul servit”.  Noi am strâns iar cam 135 de dosare, ca mai apoi să ne gândim cum să reușim să le și înscriem. 

Am format o echipă mai mare, cu toți angajații primăriei care știau să lucreze la calculator, cu profesorii de la școala din Buteni, prietenii fiecărui coleg din primărie, am mai cooptat și tineri din TNL și elevii din clasa a 7-a și 8-a și am făcut cam 80 de dosare din 135, că celelalte și-au făcut ei în regim propriu. Dar, în timpul ăsta, am făcut și un grup pe WhatsApp cu toții, unde am ținut training-uri de cum să devii foarte rapid la introducerea dosarului în program. Am ajuns să ne optimizăm timpul sub 3 minute și am reușit să introducem vreo 103 dosare.

Din acestea, câte dosare au primit finanțare?

103 au fost aprobate în ultimul program, și 107 în prima etapă în care ne-a înscris. În total, mai bine de 200 de dosare, dintre care cam 180 în comuna Buteni, iar restul în celelalte sate de lângă, că au auzit și alte primării din zonă de ce facem noi și atunci le-am făcut și lor dosare. 

Citește și România are un potențial uriaș pentru energie verde, dar politicienii nu știu ce să facă cu el

Cum a fost recepționată ideea de panouri fotovoltaice de către locuitorii din comună? 

Prima dată au fost puțin sceptici, că nu înțelegeau dacă produc energie, dacă produc apă caldă. Le-am spus că produc curent și că asta le va scădea consumul la energie. Au început să înțeleagă și dacă la prima tură au fost mai sceptici, la a doua tură, cea din 2023, n-am mai făcut față. Ne-am oprit la 135, că nu aveam oameni care să bage fiecare dosar. 

Comunitățile mici din România sunt, în majoritate, vulnerabile energetic. foto: Buteni / jud Arad

Câte gospodării din comună, procentual vorbind, au sisteme fotovoltaice în momentul de față?

În jur de 20% în toată comuna. Pe satul Buteni, unde e reședința, procentul e mai mare. Și poate am fi reușit și mai mult, dar sunt localnici fără acte de proprietate la casă. 

În contextul în care ați vorbit de familii fără acte de proprietate, câte gospodării din Buteni sunt vulnerabile în fața facturilor la energie? 

Avem o zonă de familii vulnerabile, care sunt puțini mai săraci și nici nu au acte pe case, pentru că au fost construite pe terenuri pentru care nu sunt proprietari. Și atunci acolo nu am reușit să venim cu proiecte în etapele trecute. În schimb, au fost montate panouri pe casele pensionarilor, care se bucură că le-au scăzut facturile de energie. 

Considerați că astfel de proiecte ajută în mod real familiile aflate în risc de sărăcie energetică?

Da, cu siguranță ajută. Și dacă Guvernul hotărăște ca următoarea sesiune de finanțare să fie și pentru stocare, ar fi extraordinar. Atunci cu adevărat am putea să spune că proiectele ajută.

Cum evaluați dumneavoastră sprijinul oferit de guvern sau de alte autorități centrale primăriilor, precum cea din Buteni, pentru atragerea de fonduri în vederea investițiilor în producerea de energie verde?

În ultimii ani le-aș da o notă de trecere pentru măsurile pe zona de fonduri pentru fotovoltaice și poate pe zona de hidro. Nu le-aș da notă de trecere la geotermal, pentru că există pe zona de Vest un potențial imens pe geotermal. 

De altfel, am și făcut adrese și e păcat că nu ni se dă acces la cercetarea potențialului geotermal, pentru că e o energie foarte bună, care merge 24 din 24. În țări precum Ungaria sau Germania se pune un accent foarte mare pe geotermal. Chiar dacă costurile investiției sunt mai mari la început decât la fotovoltaic, investiția se amortizează mult mai repede decât la fotovoltaice, dacă privești pe termen mediu. 

De ce interesul pentru geotermal, există în subteranul comunei Buteni izvoare care ar putea fi valorificate?

La nivelul comunei există o apă mezotermală de 20 de grade pe care sperăm ca în viitor să o cercetăm și valorificăm. Dar în zona Aradului sunt foarte multe puțuri între 55 de grade și 85 de grade.

Citește și Energia geotermală din România are „un potențial fantastic”, dar este lăsată „în paragină” de autoritățile statului

În ce măsură considerați că v-au ajutat și fondurile europene în dezvoltarea de proiectele de energie verde?

Chiar am prins un proiect pentru a deveni independenți energetici. Un proiect de 399 de kWh pe 12 clădiri și un parc fotovoltaic, finanțat prin Fondul de Modernizare. Am estimat că reducem factura la energie cam cu 70 de mii de euro anual, ceea ce înseamnă destul pentru o comună ca Buteni. 

Unde ar urma să fie montate sisteme fotovoltaice și la ce ar urma să fie folosită energia produsă de ele?

Vor fi montate pe toate clădirile administrației publice, adică primărie, cămin cultural, sală de sport, bază sportivă, toate școlile și grădinițele din comună, centrul de informare turistică, stația de canalizare, turnul de apă cu stația de pompare și iluminatul public vor fi transpuse într-un parc fotovoltaic. 

Cât de pregătită este, însă, rețeaua de distribuție locală pentru a face față energiei produsă de prosumatori și de viitorul parc fotovoltaic?

M-ați întrebat cum aș evalua guvernul. Dacă la măsurile privind energia l-am evaluat bine, la măsurile privind obligația furnizorului de energie de a face investiții în liniile de curent și în zonele de transport de curent, nu aș da notă de trecere. 

Ar trebui pusă presiune pe firmele de distribuție și pe guvern să aloce mai mulți bani pentru asta și să refacem toată distribuția de energie electrică, pentru că, de la an la an, consumul crește foarte mult consumul. 

Ați declarat că în viitor comuna Buteni ar putea deveni independentă din punct de vedere energetic. Cât de fiabil este acest ideal în contextul actual al rețelelor de distribuție și al modului în care ele arată și funcționează?

Dacă privim pe un orizont de timp mediu, în care sperăm ca furnizorii de energie să investească în schimbarea rețelelor, putem să spunem că în următorii 10-12 ani poate reușim să devenim independenți energetici. Mai ales dacă statul va susține și comunitățile de energie prin investiții și alocări de măsuri de finanțare. Pentru că noi deja ne putem considera o comunitate de energie. 

Citește și Comunitățile de energie care ar putea micșora facturile românilor, puse în așteptare de autorități

Cum credeți că va arăta România în următorii 10 ani, din punct de vedere energetic? 

Dacă nu se vor face investiții în rețeaua de distribuție sau nu se va pune un accent mai mare pe stocare, probabil România va pune frână în ceea ce privește resursele regenerabile. Pentru că nu mai poți să dezvolți și nu mai poți să accesezi fondur dacă tu o să fii blocat la o anumită putere, ca prosumator. Dacă n-ai infrastructură și toată strada e plină de prosumatori, probabil se va face o limitare de 3, 5, 10 kW, deși poate consumul tău e mult mai mare.

De când a crescut numărul prosumatorilor, au fost probleme cu penele de curent în Buteni?

Cu 160 de prosumatori au fost câteva probleme, nu foarte mari. Deocamdată nu sunt probleme foarte mari, pentru că puterea instalată nu pericliteze rețeaua de energie. Dar, sincer, mi-e frică pentru următorii 100-130 de beneficiari. Dacă reușim să prindem proiecte și pentru aceștia, mi-e frică că nu o să ducă în sistemul. Pentru că mai venim și primăria cu 399 de kW, prin parcul fotovoltaic, și mai venim și cu a treia rundă de „Casa Verde Fotovoltaice” și am emoții în ceea ce privesc căderile de tensiune de pe rețea.

Esta această o problemă pe care ați discutat-o cu cineva?

Am făcut o adresă de informare la firma de distribuție, în urmă cu vreo 2 ani, în care am specificat că avem deja 100 de prosumatori și dorim să ne extindem cu încă 100, astfel încât să ia măsuri pentru reabilitarea liniei de curent.

Și răspunsul? 

Niciun răspuns. 

Acest articol este publicat în cadrul proiectului „Energy4Future”, co-finanțat de Uniunea Europeană. Uniunea Europeană nu este responsabilă de informațiile și opiniile exprimate în cursul acestui proiect și articol. Responsabilitatea pentru conținut aparține integral publicației PressOne.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€