Energia geotermală din România are „un potențial fantastic”, dar este lăsată „în paragină” de autoritățile statului

Luiza Popovici

Reporter

Zone întregi din România s-ar putea încălzi cu apă din subteran, însă autoritățile nu consideră prioritare astfel de proiecte.

România are un potențial  geotermal  imens, dar apa din subteran este folosită la capacități minime, spune pentru PressOne Liviu Buzilă, geomorfolog și profesor la Facultatea de Geografie din cadrul Universității Babeș-Bolyai, din Cluj-Napoca. 

Zăcământul poate fi exploatat în scop balnear pentru a stimula turismul local, dar poate reprezenta și o alternativă mai prietenoasă cu mediul pentru încălzirea locuințelor.

Folosirea apei geotermale pentru rețeaua de termoficare ar presupune ca prin caloriferele din orașele cu izvoare termale să treacă apă ca la spa, deja încălzită, direct din magma scoarței terestre. 

PressOne l-a întrebat pe Liviu Buzilă, printre altele, dacă un izvor geotermal poate să susțină încălzirea locuințelor. 

PressOne: Ce este apa geotermală și cum funcționează procesul prin care ea poate fi ulterior utilizată?

Defrișări pentru cărbune. Cum au fost tăiate peste 470 de hectare de pădure pentru extinderea unor mine din Gorj

În ultimii șase ani, peste 470 de hectare din fondul forestier național au fost oferite de guvern, fără compensare, Complexului Energetic Oltenia (CEO) pentru extinderea sau deschiderea unor noi cariere de cărbune. În aceeași perioadă, România și-a asumat, prin PNRR, eliminarea treptată a producției de energie pe bază de lignit și huilă, precum și închiderea etapizată a minelor până în decembrie 2032.  

Deși incendiile de vegetație se înmulțesc, în Europa numărul pompierilor scade

Incendiile de vegetație devin un fenomen tot mai amplu și mai grav în toată Europa, însă numărul pompierilor angajați în fiecare țară este tot mai mic.

Liviu Buzilă, geomorfolog: În principal, apa geotermală vine din zonele în care există falii în scoarța terestră și unde apa de la suprafață poate să ajungă până la adâncime, acolo unde încă mai există magmă care nu s-a răcit. Acolo se încălzește foarte puternic și datorită presiunii realizate prin încălzire, apa geotermală iese la suprafață.

Tot planul Carpatic este delimitat de astfel de falii. România are două zone foarte, foarte importante magmatovulcalice. Una în Munții Apuseni și una în Vestul Carpaților Orientali. Câteva zone sunt Băile Herculare, Vața, Moneasa, din zona Vestică a Munților Apuseni, Băile Felix și Geoagiu Băi. Sunt falii de-a lungul Carpaților și transversal peste Carpați.

Pe lângă asta mai sunt și niște falii perpendiculare. De exemplu, pe Valea Mureșului, zona Zam, Deva, până la Geoagiu, foarte importante. De la Geoagiu, încă 20 de km vest, sunt foarte multe văi unde există astfel de izvoare de ape minerale. Pe Valea Boiu, pe Valea Rapoltului, pe Valea Vărmaga, peste tot există astfel de ape geotermale care nu sunt folosite și ar putea fi valorificate.

Apele geotermale ies pe aceste falii la suprafață și se încălzesc foarte puternic, pentru că în zonele respective magma, la foarte mare adâncime, încă nu s-a răcit. 

Cum ar putea fi folosită apa geotermală? Am putem să ne așteptăm ca prin caloriferele din orașe cu izvoare geotermale să treacă apă ca la spa?

Putem să ne așteptăm și la asta, dar trebuie ținut cont că apele geotermale sunt extrem de mineralizate. Aceste minerale se vor depune pe orice fel de țeavă, pe orice fel de conductă și într-un timp extrem de scurt, le vor distruge, le vor înfunda. În câțiva ani de zile, țevile prin care trec aceste ape vor fi înfundate. De aceea, ar presupune cheltuieli majore legate de filtrare, legate de încercarea de a îndepărta aceste minerale.

Categoric ele pot fi folosite acolo unde sunt aproape de suprafață și nu sunt necesare foraje de foarte mare adâncime. Există în Nordul Bucureștiului o zonă geotermală, numai că este la mare adâncime. Forajele pentru această zonă vor trebui să fie făcute la câțiva kilometri, în jur de 3-4 km. Apa ar putea, cel mult, să satisfacă niște cerințe de genul unor stațiuni geotermale în care lumea să meargă, să se simtă bine, dar nu cred că se poate merge până la a satisface  cerințele de încălzire ale unui cartier de locuințe. 

Păstrând și ideea că având un conținut mineral foarte ridicat, toți cei de acolo vor trebui să folosească produse deosebite ca să își curețe țevile, pentru că altfel se vor înfunda foarte rapid. Dar dacă s-ar rezolva problema aceasta, probabil că pentru anumite puncte ar fi fezabilă folosirea acestor ape geotermale. 

Cum s-ar putea anula mineralizarea apei geotermale?

Prin filtre. Numai cu filtre se poate. Sau printr-un bazin în care să colectezi foarte multă apă termală și să descarci toată încărcătura minerală în acele bazine, iar apa care pleacă să fie fără încărcătura minerală, doar cu temperatura potrivită. Se poate și așa.

De ce credeți că nu se valorifică aceste resurse? 

Potențialul geotermal al României este, în momentul de față, folosit într-o foarte mică proporție. Priviți doar ce se întâmplă la Băile Herculane, care erau peste Karlovy Vary în anii trecuți. În momentul de față sunt o paragină, o rușine și o tristețe. Acolo, dacă statul român s-ar implica să renoveze clădirile existente, ar fi un paradis. Cu un management așa cum trebuie, Băile Herculane ar fi exact ceea ce au fost odată, adică prima stațiune balneară din Europa.

Toată lumea știe că pe Valea Rapoltului există apă geotermală. Aici nu mai trebuie să mai faci eforturi, pentru că apa este la suprafață. Ea  iese singură, nu trebuie să sapi după ea. Așa cum este la Felix, așa cum este la Moneasa, așa cum este la Băile Herculane. De ce nu se face? Asta depinde doar de administrația județului respectiv. În cazul acesta, de Hunedoara.

Pe lângă potențialul balnear, cât de fiabile sunt aceste ape pentru a fi folosite ca agent termic?

Probabil că foarte multe orașe din partea vestică a României s-ar putea alimenta cu apă termală, din zonele respective, practicând niște foraje nu de foarte mare adâncime, pentru că acolo apa termală este relativ aproape de suprafață.

Zăcământul poate fi exploatat în scop balnear pentru a stimula turismul local, dar poate reprezenta și o alternativă mai prietenoasă cu mediul pentru încălzirea locuințelor. Foto: Mel Surdin | Dreamstime.com

Bucureștiul, din păcate, stă pe o placă tectonică puțin diferită și acolo apa termală este la adâncime, deci trebuie săpat undeva la 3 km ca să ajungi la apă termală. Noi suntem o zonă foarte activă tectonic și cam peste tot poți să găsești astfel de ape termale. Important este dacă ești dispus și dacă este fezabil să sapi până la 3, 4, 5, 6 km ca să scoți apa.

Ce caracteristici trebuie să îndeplinească apa geotermală pentru a putea fi valorificată pentru încălzirea locuințelor, respectiv pentru alimentarea resorturilor de spa?

În privința turismului, ele pot să fie fără niciun fel de probleme marcate pe hartă drept un izvor mineral foarte bun și oamenii să vină pentru beneficii. Cei care fac analiza apei pot să spună că este un izvor mineral cu calități deosebite pentru aparatul digestiv, locomotor sau să îndemne oamenii să se spele cu apa respectivă sau să o bea. Deci, este foarte simplu pentru turism. 

Dacă apa depinde de suprafață foarte mult, s-ar putea să avem fluctuații importante. Dacă nu depinde de suprafață și depinde doar de adâncime, atunci lucrurile sunt în regulă.

În plus, temperatura trebuie să se ridice la un anumit nivel pentru că, de exemplu, dacă ai o apă de 18 grade la sursă și o trimiți prin țevi în perioada de iarnă, ea ajunge rece. Trebuie făcut un calcul foarte clar de sursă, punctul de consum, la ce adâncime sunt țevile, în cât timp se răcește apa care pleacă. 

Din câte am văzut, Bucureștiul suferă din punct de vedere al termoficării. Apa pleacă de la centrala  termică cu 50 de grade și ajunge la consumator cu 17 grade și atunci s-a terminat, nu o mai poți folosi. Deci și în acest caz trebuie făcute studii, în așa fel încât să vezi dacă plecăm de la această valoare a temperaturii, 50 de grade, să zicem, și ajungem la consumator, care este la 5 km. Să vedem în perioada de iarnă cât ne costă, câtă temperatură se pierde pe traseu, până ajunge la consumator, astfel încât să ne asigurăm că consumatorul are o temperatură rezonabilă. Altfel nu are niciun rost să facem lucrul ăsta.

În prezent, în ce zone este valorificată apa geotermală și în ce fel?

Cele mai importante zone de valorificare din țară sunt Băile Herculane, Geoagiu și Băile Felix în momentul de față, iar secundar avem Băile Tășnad, din partea de Nord a Carpaților, zona Dealurilor de Vest. 

Mai sunt pe la Pecica puncte în care este valorificată, dar doar la nivel local, nu la nivel de impact național, în care să meargă turiștii să vadă. Mai sunt la Rapolt, la Bobâlna. Sunt bazine din zonă, populația face baie acolo, se distrează, dar nu cu impactul pe care îl au aceste stațiuni despre care deja am vorbit.

Și Beiușul este în aceeași categorie, dar nu are niște amenajări care să reprezinte un centru turistic la care să poți să mergi cu familia la sfârșit de săptămână, să te relaxezi. Ei o folosesc pentru încălzire.

Ar putea fi zăcămintele de apă geotermală, acolo unde ele există, o soluție pentru tranziția către o formă de încălzire mai puțin poluantă? 

Deja sunt. Și sunt cea mai bună soluție, bineînțeles. Inclusiv Oradea are cartierul Nufărul, care are încălzire geotermală. Și oricum, tot ce e din zona Băile Felix, acolo e un număr mare de pensiuni și toate au încălzire geotermală. 

La nivel de București, concret, care sunt cartierele care s-ar putea exploata zăcămintele de apă geotermală?

Există o zonă în partea Central-Nordică a Bucureștiului - și am înțeles că există chiar și câteva foraje acolo, dar sunt la mare adâncime, peste 3 km. Un singur foraj ar putea costa undeva la peste 6 milioane de euro. 

Nu este fezabilă ideea încălzirii cu apă geotermală dacă aceasta se găsește la foarte mare adâncime. Deoarece costul pentru aducerea apei la suprafață poate să depășească mult avantajele pe care le au cei care se încălzesc cu această apă geotermală. 

Din punct de vedere al impactului pentru mediu, ce ar însemna pentru București utilizarea apei geotermale pentru încălzirea locuințelor?

Dacă în urma unui studiu rezultatul ar fi că este fezabil să aducem apa geotermală, atunci ar fi un câștig nemaipomenit, pentru că apa geotermală presupune un element din punct de vedere ecologic și durabil nemaipomenit. Nu mai folosești tot felul de combustibil ca să încălzești apa respectivă. Ea vine direct încălzită. Deci este un bun, pentru care tu nu mai investești aproape nimic. Și dacă sursa, în urma unor verificări, se constată că este de lungă durată, este cel mai mare câștig posibil. Ecologic, dar și din punct de vedere al dezvoltării durabile. 

Revin, în cazul Bucureștiului nu știu dacă în momentul de față există date concrete, despre care ar fi costurile aducerii apei la suprafață și folosirii ei pentru câteva cartiere, de exemplu. Toate sunt răspunsuri care ar putea să vină în urma unor proiecte care să verifice exact volumul de apă, calitatea apei, temperatura apei. Trebuie să se facă toate aceste calcule legate de cât pierdem din temperatura de la sursă până la consumator. 

Ideea e că avem un potențial fantastic, foarte puțin folosit, numai în câteva puncte pe care le cunoaștem și care au deja vechime în ceea ce privește turismul. Mai pot fi multe alte puncte pe care să le dezvoltăm, dar asta ține doar de administrația județeană și locală. 

În februarie 2024, directorul ELCEN a semnat un acord cu experți americani, pentru a afla unde în București se poate săpa pentru a da de apă geotermală bună pentru încălzire. Cum comentați situația asta?

E un lucru foarte bun. Orice fel de proiect care merge înspre resurse regenerabile și spre dezvoltare durabilă este un proiect care nu este decât foarte, foarte bun. Având în vedere că această resursă o poți folosi atâta timp cât ea există. Adică în momentul în care se oprește tu nu poți să faci ceva mai mult. Nu poți să strici nimic acolo. Folosești rezultatul fără o intervenție brutală, dură sau bruscă în ceea ce privește resursa respectivă. Nu-i totuna cu a tăia pădurea, de exemplu.

___

Acest articol este publicat în cadrul proiectului „Energy4Future”, co-finanțat de Uniunea Europeană. Uniunea Europeană nu este responsabilă de informațiile și opiniile exprimate în cursul acestui proiect și articol. Responsabilitatea pentru conținut aparține integral publicației PressOne.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€