Efecte în lanț ale dezastrului sărat de la Praid: apa din barajele a trei județe a fost sacrificată ca să dilueze apele Mureșului

Bianca Felseghi

Senior Editor

Apele Române au evacuat apă din 4 lacuri, ca să dilueze viitura salină care a poluat pârâul Corund și Târnava Mică, încercând să modereze impactul asupra râului Mureș. 

Decizia a fost luată pe termen limitat, arată Apele Române într-un răspuns pentru PressOne. În numai câteva zeci de ore între 15-20% din apa din cele 4 baraje a fost trimisă la vale. Conform Planului național de acțiune pentru gospodarirea apelor, principalul scop al barajelor și acumulărilor de apă este acela de a contracara efectele secetei prin compensarea deficitului sezonier sau de a regla debitele în caz de precipitații abundente, ca să prevină inundațiile. 

Când pârâul Corund a inundat Salina Praid, provocând închiderea activității economice și turistice și colapsarea înspre interior ale unor părți din tavanul galeriilor vechi ale minei, salinitatea apei a crescut. Sarea este un material extrem de solubil, care se dizolvă într-un timp foarte scurt. Preaplinul din galeriile inundate și-a făcut loc înspre înafară și a curs în continuare pe valea Corundului până în Târnava Mică. Cele două cursuri au confluența chiar în localitatea Praid. 

Ca să prevină o poluare masivă cu saramură, la recomandarea experților internaționali consultați cu privire la riscurile ecologice apărute în urma inundației miniere, Apele Române au montat două construcții provizorii pe pârâul Corund. Soluția instalării acestor construcții - numite praguri de liniștire a apei - a fost pusă în aplicarea în intervalul 7-8 iunie. Aceste diguri ar fi permis într-o anumită măsură - au explicat pentru PressOne ihtiologii consultați - evacuarea controlată a apei pe vale în jos. 

3 zile mai târziu după ce construcțiile respective fuseseră montate, pe 11 iunie, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Mureș informa publicul că în urma ultimelor măsurători au fost identificate valori în creștere ale salinității în râul Târnava Mică, generată de infiltrațiile masive din zona Salinei Praid. 

Ce se întâmplase a fost că firma angajată de Salrom pentru lucrările de deviere ale cursului pârâului Corund demontase fără să mai informeze pe nimeni construcțiile recomandate de experții în protecția mediului. Cel puțin asta a acuzat vicepremierul de la acea dată Tanczos Barna, care a cerut în ședința Executivului din 12 iunie, demiterea directorului Salorm, Dan Dobrea, cât și a directorului Apelor Române, Sorin Lucaci, pentru lipsa de colaborare pentru reducerea și soluționarea problemelor cauzate de inundarea Salinei Praid.

Dan Dobrea, directorul general al Salrom, a fost informat oficial că urmează să fie demis 3 săptămâni mai târziu, pe 3 iulie, de noul ministru al Economiei, Radu Miruță. Șeful Apelor Române, director interimar, a fost anunțat și el că va fi demis în 4 iulie și apoi, din nou în 17 iulie, de ministrul Mediului, Diana Buzoianu. Niciunul dintre cei doi oficial nu și-a pierdut însă postul până la această oră, ci gestionează mai departe situația în desfășurare de la Praid.

Apoi, pentru a diminua impactul asupra râului Mureș - care preia apele Târnavei Mici - Apele Române au luat niște decizii în cascadă și de amploare, care au afectat cursurile și resursele de apă din mai multe județe. S-a decis să se dea drumul apei din lacurile de acumulare de la Zetea și Mihoești.

Zetea se află în județul Harghita și a pierdut 1 milion de metri cubi de apă, circa 13% din volum pentru diluția Mureșului în aval de confluența cu Târnava Mare. Mihoești e un lac situat în județul Alba, în apropiere de Câmpeni, iar apa de aici a fost trimisă pe Arieș în jos, tot ca să dilueze salinitatea Mureșului. Mihoești a pierdut 19,6% din volumul său în 2 zile și 6 ore. În același scop, acumularea de la Petrești de pe râul Sebeș - Alba, tot un afluent al Mureșului, a fost evacuată controlat. În răspunsul către PressOne, Apele Române nu precizează volumul și cantitatea evacuată din această sursă. 

Probe de calitatea apei au fost luate în 5 și 13 iunie 2025, iar specialiștii au sesizat degradarea în decurs de o săptămână. A fost evaluată prezența unor organisme-indicatori biologici ai apelor, respectiv prezența sau absența unor specii de macrovertebrate care trăiesc în mâlul, nisipul și pietrele de pe fundul albiei. La fel, a fost monitorizată prezența fitoplanctonului. Ambii indicatori erau în scădere atât numeric, cât și ca densitate. Peștii din apă rămăseseră fără hrană, decimată de unda de șoc salină. 

În răspunsul oferit PressOne, Apele Române spun că deși „există sufoziuni repetate și drept consecință valuri de concentrații mai ridicate de cloruri în aval, ulterior datei de 13 iunie la deplasările în teren nu s-a mai înregistrat mortalitate piscicolă fiind observate exemplare de pești vii cu comportament normal”. 

Reportaj. Râul mort Târnava Mică: Cum a transformat colapsul Salinei Praid o întreagă vale într-o zonă calamitată

Suntem la începutul lunii iulie și traversăm deja al doilea val de caniculă. Astăzi sunt prognozate 39 de grade în câmpia dintre Târnave, o zonă și așa aridă, în care se crește viță de vie. Are o junincă priponită în câmp, care rumegă absentă, ca orice vacă. E cumpărată curând și încă n-a primit niciun nume. Odată ce apa proaspăt adusă începe să băltească în troacă, văcuța prinde brusc viață și bea îndelung. Stăm în tăcere și o ascultăm cu soarbe.

În ciuda optimismului afișat de instituția responsabilă de devierea întârziată a cursului pârâului Corund, șeful Comitetului județean pentru Situații de Urgență, prefectul județului Harghita Petres Sándor, este rezervat cu privire la evoluția situației de mediu de la Praid. 

El a declarat pentru PressOne că în continuarea există pericolul ca apa din interiorul minei inundate să ajungă în apa dulce de la suprafață în cantități care nu pot fi estimate cu rigurozitate nici de experți. 

„Acest pericol o să persiste încă ceva timp. Apa această sărată din mină este în contact cu apa dulce de la suprafață. Prin pârâu. Prin izvoare și prin formațiunile carstice din zonă, fiindcă zona aceea e un fel de șvaițer. Orice debit de apă care tranzitează acea zonă cu o anumită viteză ar putea să disloce apă sărată. 

Pe de altă parte, în zona puțurilor minei vechi, respectiv în zona albiei distruse a pârâului Corund, se produc sufoziuni, adică sunt dislocări ale tavanului, apa e în contact cu tavanul, dar orice desprindere din tavan va disloca același volum de apă sărată. Care prin comunicare cu zona pârâului va ajunge mai devreme sau mai târziu în pârâu. Avem monitorizare din oră în oră a conductivității și avem variații de la oră la oră, unele nu pot fi explicate foarte clar nici măcar de specialiști”, a spus prefectul. 

Din măsurătorile realizate în două puncte, reiese că apa acumulată în interiorul minei a atins un nivel de saturație, de circa 312-319 grame/litru. Practic în fiecare litru de apă a fost dizolvat circa 320 de grame de sare. Estimările sunt între 4 și 7 milioane de metri cubi de apă acumulată în subteran. 

Prefectul Petres Sándor a declarat însă că numai Salromul ar putea evalua despre ce cantitate de sare ar fi vorba, fiindcă numai societatea națională a sării poate răspunde cât exploata anual din această sursă. 

Întrebat dacă apa din subteranul Praidului este o bombă ecologică cu ceas pentru întregul bazin hidrografic al Mureșului, prefectul Harghita a răspuns: „da și nu”.  

„Dacă zona minelor vechi și a albiei pârâului, zona instabilă, se stabilizează și dispare contactul dintre apa dulce și interiorul minei, apa fiind saturată la interior, ea nu mai acționează. În orice scenariu, stabilizarea zonei și devierea pârâului în afara zonei afectate era obligatorie. Asta rezolvă probleme de siguranță a zonei. Din câte știu eu după punerea în siguranță și stabilizare, există un plan în evaluare care prevede încercarea de evacuare a apei din zona de producție nouă și a orizontului turistic. Cealaltă variantă este ca zonele vechi să fie sigilate și să se deschidă alte două orizonturi noi, unul turistic și unul de exploatare. Experții lucrează la aceste scenarii. Am văzut niște evaluări foarte la cald și preliminare și discutăm de multe zeci de milioane de euro. Redeschiderea unor orizonturi turistice noi implică costuri mai reduse într-un interval de timp mai prietenos”, a punctat Petres. 

Între timp, Ministerului Dezvoltării a calificat criza apei de la Praid și Valea Târnavei Mici drept un „dezastru ecologic major”. Guvernul a alocat 17,8 milioane de lei din Fondul de Rezervă Bugetară pentru achiziționarea de echipamente de desalinizare a apei în localitățile afectate din Județul Mureș. Măsura încearcă să contracareze efectele creșterii fără precedent a concentrației de sare în apa potabilă din localitățile Târnăveni, Fântânele și Suplac, unde funcționează și două din punctele de alimentare cu apă potabilă ale județului și care au fost închise lăsând zeci de mii de oameni fără acces la apă. 

Pe tot parcursul lunii iunie, alimentarea cu apă potabilă, menajeră și apă pentru animale din zona afectată s-a făcut cu autospeciale ale Pompierilor și ale companiei Aquaserv. Costurile de transport sunt uriașe, PressOne a documentat într-un reportaj o parte din cele peste 1.300 de misiuni de alimentare cu apă derulate 24/24 ore la Târnăveni unde s-au transportat 14 milioane de litri de apă în 30 de zile. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€