Follow the money. Cum a primit George Maior o jumătate de milion de lei de la SNSPA pentru a coordona doctorate de la Washington D.C.

George Maior, ambasadorul României în Statele Unite ale Americii și fost director al Serviciului Român de Informații (SRI), a încasat în ultimii cinci ani aproximativ o jumătate de milion de lei pentru coordonarea a șapte doctoranzi, desfășurată de la 8.000 de kilometri, adică din Washington D.C., orașul în care locuiește începând din toamna lui 2015. 

Banii i-au fost virați în cont în ultimii cinci ani – de când acesta îndeplinește misiunea de ambasador în SUA – de către Școala Națională de Științe Politice și Administrative (SNSPA), unde Maior este din 2015 profesor universitar titular și conducător de doctorate. 

La cei circa 400.000 de lei, menționați deja în mod transparent de Maior în declarațiile de avere, se vor mai adăuga în declarația de avere din 2021, cel mai probabil, alți aproximativ 100.000 de lei, sumă aferentă anului 2020.

Banii nu au fost încasați pentru activitățile didactice care îi revin ca profesor universitar titular, deoarece și-a suspendat contractul de bază, ci pentru coordonarea de doctorate pentru care George Maior a obținut oficial abilitarea după plecarea la post, în Statele Unite. 

Începând cu octombrie 2015 și până în septembrie 2020, George Maior a avut un număr de șapte doctoranzi în coordonare, însă nici unul dintre aceștia nu și-a încheiat studiile, deși legea spune că termenul de finalizare a unui doctorat este de trei ani. 

Alte trei persoane, care au dat examen de admitere la Școala Doctorală a SNSPA anul trecut, au devenit doctoranzii fostului șef al SRI începând cu octombrie 2020. 

Mai mult, în acești cinci ani în care a fost plătit de SNSPA cu circa o jumătate de milion de lei, Maior nu figurează cu activitate de referent în vreo comisie de susținere a tezelor altor doctoranzi. 

SNSPA este condusă de rectorul Remus Pricopie, un fidel apropiat al lui George Maior, cel căruia acesta i-a încredințat la plecarea în SUA conducerea Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN), una dintre cele mai opace instituții finanțate până nu demult de statul român. 

În mandatul lui George Maior de director al Serviciului Român de Informații, Școala Doctorală a Academiei SRI s-a transformat într-o veritabilă fabrică de plagiate. Nu mai puțin de 42 dintre cele 82 de teze susținute în perioada ianuarie 2010 – decembrie 2014, în care Maior era directorul Serviciului, au fost reclamate ulterior la CNATDCU pentru plagiat, 38 dintre acestea chiar de către noua conducere a Academiei.

Pe urma banilor

Anunțul că George Maior a fost nominalizat ambasador al României în Statele Unite ale Americii a fost făcut public de Administrația Prezidențială pe 30 aprilie 2015. 

Numirea oficială a fost făcută de președintele Klaus Iohannis, prin decret, pe 29 iunie 2015, iar mandatul l-a început oficial pe 17 septembrie 2015, odată cu prezentarea scrisorilor de acreditare președintelui Statelor Unite ale Americii, Barack Obama. 

George Maior menționează în declarațiile de avere care acoperă perioada de când se află la Washington circa 400.000 de lei bani încasați de la SNSPA „pentru activități didactice”. 

Sumele declarate până acum se ridică la 407.153 de lei: estimativ 21.000 lei pentru intervalul octombrie–decembrie 2015 și 386.153 de lei pentru intervalul 2016–2019. La acestea se vor adăuga alți circa 100.000 lei – venituri obținute în 2020, care urmează să fie incluse în declarația de avere ce va deveni publică în mai 2021.

Un total de o jumătate de milion de lei din bani publici, având în vedere că SNSPA este o universitate de stat. 

Într-un răspuns la o solicitare pe care am adresat-o SNSPA se precizează că „la momentul numirii în funcția de ambasador în Statele Unite ale Americii, domnul Maior și-a suspendat activitatea de bază, în conformitate cu prevederile legale și regulamentele interne ale facultății”. 

Potrivit Legii Educației nr. 1/2011 (art. 304, alin. 6 și alin. 8), un profesor titular care pleacă într-o funcție în afara țării poate cere rezervarea postului – ceea ce înseamnă că postul îi este înghețat, astfel încât norma didactică să nu-i fie afectată – iar drepturile salariale nu i se mai plătesc, a explicat secretarul de stat în Ministerul Educației, responsabil cu învățământul superior, Gigel Paraschiv. 

Acesta mai susține că în cazul diplomaților drepturile salariale nu se plătesc în țară, ci în statul unde își exercită atribuțiile și că nu are cunoștință „să existe vreun diplomat care să-și primească în continuare drepturile salariale de la universitate”. 

Legal, SNSPA nu îi mai putea plăti salariul lui George Maior în condițiile în care postul fusese rezervat, în acord cu Legea Educației, dar și cu Statutul corpului diplomatic, care precizează că drepturile salariale ale unei persoane care ocupă o funcție diplomatică sunt plătite de Ministerul Afacerilor Externe.

Cum Maior nu putea fi plătit ca profesor universitar, l-am întrebat pe rectorul SNSPA, Remus Pricopie, pentru ce „activitate didactică” i-a fost achitată jumătatea de milion de lei.

Răspunsul nu l-am primit direct de la Pricopie, ci de la Direcția de Comunicare și Media a SNSPA, care precizează că George Maior este încadrat „în conformitate cu legea” în calitate de coordonator de doctorat, în regim de cumul, la Școala Doctorală a instituției, „unde desfășoară activități de îndrumare a doctoranzilor”.

Pe ultima sută de metri înainte de a pleca la post, SNSPA a găsit o variantă care să îi asigure lui George Maior, în continuare, obținerea unui salariu constant, echivalent cu cel pe care l-ar fi încasat dacă ar fi fost în continuare profesor universitar și ar fi avut activitate didactică: conducerea de doctorate.

Abilitarea

26 august 2015. Cu circa două săptămâni înainte să se suie în avionul care avea să îl ducă spre Washington D.C. – unde urma să preia postul de ambasador al României –, George Maior își susține abilitarea pentru a deveni conducător de doctorate. 

Comisia care l-a validat a fost formată din apropiați ai săi: Iordan Gheorghe Bărbulescu,Vasile Pușcaș și Ioan Horga. 

Bărbulescu și Horga au fost membri și în comisia de concurs când Maior a devenit profesor universitar la SNSPA, în ianuarie 2015.

Iordan Gheorghe Bărbulescu, la acel moment șef al Școlii Doctorale a SNSPA, obținuse în 2015 statutul de academician în Academia de Științe ale Securității Naționale (ASSN) după ce George Maior a devenit președintele acesteia, în ianuarie 2015. 

Vasile Pușcaș are o relație personală foarte apropiată cu Maior. Fost deputat și ministru în guvernul Adrian Năstase, Pușcaș este – alături de Maior – unul dintre membrii așa-numitului „Grup de la Cluj” din PSD, văzut în prima parte a anilor 2000 ca un fel de grupare disidentă față de direcția impusă în partid de fostul premier Adrian Năstase. Din același grup făcea parte și Vasile Dîncu, prietenul intim al lui Maior, și el academician în ASSN.

După ce Maior și-a susținut teza de abilitare, dosarul său a plecat spre Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). 

Potrivit legislației, dosarul a fost analizat de către Comisia de Sociologie Științe Politice și Administrative a CNATDCU, din care au făcut parte și doi dintre universitarii în fața cărora își susținuse teza de abilitare: Vasile Pușcaș – în calitate de vicepreședinte – și Ioan Horga, ca membru. 

Consiliul General al CNATDCU, ultimul prag de avizare a unei abilitări, i-a validat dosarul lui Maior pe 25 septembrie 2015, însă dreptul de a coordona doctorate i-a fost acordat în mod oficial abia pe 29 septembrie 2015, odată cu semnarea ordinului de către ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, și el membru al ASSN. 

La acel moment George Maior se afla la Washington de două săptămâni. 

Cum au fost plătiți banii? 

Sumele lunare încasate de George Maior de la SNSPA doar pentru activitatea de coordonare de doctorate sunt apropiate sau chiar ușor mai mari decât cele pe care un profesor universitar le primește ca salariu de bază. Oricum, sunt cu mult peste ceea ce primește un profesor universitar pentru activitatea de coordonare de doctorate. 

Cum SNSPA a refuzat să ofere alte informații, am întrebat un profesor universitar – care este conducător de doctorate și director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat (CSUD) într-o universitate din România – cum poate o universitate, în teorie, să plătească unui profesor, prin cumul, doar coordonarea de doctorate, în condițiile în care contractul de bază este suspendat. 

Acesta a descris situația ca pe o „ciudățenie” și susține că singura variantă în care s-ar putea face plata prin cumul ar fi încheierea unui alt contract „pe care nu l-au suspendat, și asta ar putea explica de ce i-au spus «cumul»”. 

Totuși, referitor la suma de circa 100.000 de lei plătită pe an – apropiată ca valoare de salariul de bază încasat anual de un profesor, care presupune susținerea de cursuri și activități de cercetare – universitarul susține că „nu vede” cum ar putea fi justificată numai de activitatea de conducător de doctorat. 

Acesta mai susține că, teoretic, pentru a se ajunge la o asemenea sumă, un coordonator ar trebui să aibă cel puțin 14 doctoranzi simultan în stagiu  – ceea ce oricum ar fi ilegal, legea prevăzând o limită maximă de 12 doctoranzi – și, în plus, să țină și ore de curs.

„Eu nu văd cum ar putea să îi dea o normă integrală, să plătească un salariu întreg. Adică s-ar putea un cumul parțial, de sfert de normă sau, la limită, jumătate de normă. Să fie o normă integrală, nu ai cum, adică prevederile legale sunt atât de constrângătoare încât nu văd cum ar putea să dea în cumul o normă întreagă și numai pe doctorat, adică nu iese. Legislația nu permite așa ceva”, a mai declarat profesorul, care a furnizat aceste informații sub protecția anonimatului.

Care a fost activitatea de coordonare doctorală? 

Oficial, George Maior a devenit coordonator de doctorate în Științe Politice la SNSPA începând cu 29 septembrie 2015, când ministrul Educației de atunci, Sorin Cîmpeanu, i-a semnat ordinul de confirmare a abilitării.

Totuși, pentru a-și formaliza relația cu SNSPA, Maior trebuia să facă o cerere de afiliere la școala doctorală și să semneze un nou contract. Când s-au întocmit aceste documente și cum au fost ele semnate, având în vedere că Maior era la 8.000 de kilometri distanță, e greu de spus în lipsa unor explicații oficiale. 

În ciuda faptului că SNSPA a refuzat să furnizeze orice fel de informații despre activitatea lui George Maior din perioada 2015–2020, din datele publice disponibile pe site-ul instituției am reconstituit contribuția sa la activitatea școlii doctorale.

În mod normal, activitatea unui coordonator de doctorate poate fi confirmată prin prezența ca membru, în fiecare toamnă, în comisiile de admitere a candidaților; prin îndrumarea propriu-zisă a acestora pe parcursul celor trei ani de studii doctorale; și prin prezența – în calitate de coordonator științific sau referent – în comisiile de susținere publică a tezelor de doctorat.

În perioada 25 ianuarie 2016 – 4 decembrie 2020, 125 de doctoranzi și-au susținut lucrările științifice la SNSPA, conform anunțurilor de pe site-ul instituției, în cele patru domenii ale Școlii Doctorale a SNSPA. 

Legea obligă universitățile să anunțe public susținerea tezelor de doctorat, deci e puțin probabil ca la SNSPA, în intervalul de cinci ani analizat, să fi fost susținute și alte lucrări.

În acest interval, Maior – afiliat domeniului Științe Politice – a avut zece doctoranzi, însă niciunul nu și-a finalizat teza de doctorat prin susținere publică. În plus, Maior nu a făcut parte din nicio comisie de referenți pentru tezele altor doctoranzi din cadrul SNSPA – și nici nu a fost membru, conform anunțurilor publice, în comisiile de admitere organizate în fiecare toamnă.

Coordonatorii de doctorate afiliați domeniului Științe Politice au fost implicați într-un fel sau altul – în calitate de coordonatori științifici sau de referenți – în susținerea a 88 dintre cele 125 de teze de doctorat susținute public. 

Filiera americană a doctoranzilor

Dintre cei zece doctoranzi pe care George Maior îi are în coordonare, șapte ar fi trebuit să fi susținut public deja tezele de doctorat; ceilalți trei abia au fost admiși la studii în luna octombrie 2020. 

George Maior figurează cu un număr de trei doctoranzi în coordonare chiar din 2015, anul în care și-a obținut abilitarea. În 2015, la data admiterii, Maior nu figura pe lista coordonatorilor pentru care candidații la studii doctorale ar fi putut opta – și nici nu a făcut parte din comisiile de admitere întrunite la 29 septembrie 2015, data la care ministrul Educației Sorin Cîmpeanu îi semna, de altfel, ordinul de abilitare.

Patru dintre doctoranzii lui Maior, care ar fi trebuit să își finalizeze studiile prin susținerea publică a tezei în 2018 și 2019, figurează în prelungire de școlaritate; unora le-a expirat, însă, și prelungirea.  

Și celor trei doctoranzi care au început studiile doctorale în 2017 le-a expirat termenul legal de susținere a tezelor, însă în cazul lor nu există nicio mențiune referitoare la prelungirea școlarității pe site-ul SNSPA. 

Trei dintre doctoranzii lui George Maior îi sunt subordonați acestuia la Ambasada României din Washington D.C.

Ștefana Rotaru (admisă în 2016), ocupă funcția de ministrul plenipotențiar, conform site-ului misiunii diplomatice, ocupând a treia poziție în linie ca importanță după ambasador. 

Alina Sînziana Păun (admisă în 2015) ocupă funcția de consilier în Biroul Politic, iar Iulia Huiu (admisă în 2020) este secretar I al ambasadei. 

Poziția lui Maior 

Într-un răspuns la o solicitare pe care i-am transmis-o prin e-mail, George Maior susține că și-a îndeplinit atribuțiile de coordonator, ba mai mult, a susținut și cursuri. 

„În perioada menționată, am asigurat îndrumarea și coordonarea individuală a doctoranzilor prin intermediul instrumentelor de comunicare online, telefonic, precum și nemijlocit, în momentele în care acest lucru a fost posibil. De asemenea, am susținut, online, cursuri de specialitate și prelegeri”, susține ambasadorul României în SUA. 

Maior mai spune că a participat la discuții și dezbateri pe teme academice cu doctoranzi și cadre didactice și că a îndeplinit „integral atribuțiile aferente unui coordonator de doctorat, conform actelor normative și regulamentelor în vigoare”.

„Îmi permit să cred că cea mai bună apreciere a activității mele în acest domeniu este dată de faptul că am avut întotdeauna un număr mare de studenți care au dorit să se înscrie la studii doctorale sub îndrumarea mea. Încrederea lor mă onorează și mă obligă, așadar am încercat permanent să le acord cât mai mult timp și sprijin în parcursul lor academic”, a încheiat George Maior declarația.

Profesor universitar la SNSPA

Întreg anul 2015 – cel în care a părăsit, după mai bine de opt ani, funcția de director al SRI – a fost marcat de schimbări în plan academic pentru Maior: a devenit profesor universitar, apoi academician și președinte al Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN) – înființată de bunul său prieten Gabriel Oprea – iar, în final, a devenit și conducător de doctorate. 

George Maior, fost director al SRI în perioada 2006–2015, a susținut concursul pentru postul de profesor universitar la SNSPA pe 24 ianuarie 2015, într-o liniștită dimineață de sâmbătă. 

Era cu trei zile înainte ca președintele Klaus Iohannis să-i ceară demisia din funcția de director al Serviciului Român de Informații (SRI). 

Maior era încă din 2005 conferențiar universitar la SNSPA, când s-a înscris în 2015 la concursul pentru poziția de profesor universitar în Departamentul de Relații Europene și Integrare Europeană (DRIIE). 

Interesant este contextul de dinaintea organizării concursului. 

Postul de profesor a fost scos la concurs în plină campanie electorală pentru prezidențiale când exista o certitudine: România urma să aibă un nou președinte. Anunțul a fost publicat în Monitorul Oficial în 24 noiembrie 2014, la opt zile după ce Klaus Iohannis a câștigat în mod surprinzător – dar categoric – al doilea tur al alegerilor prezidențiale, învingându-l pe fostul premier Victor Ponta. 

În perioada campaniei electorale și înaintea primului tur de scrutin, care a avut loc pe 2 noiembrie 2014, multiple surse politice îl creditau pe George Maior ca fiind viitorul premier din partea PSD, în scenariul în care Victor Ponta – care obținuse 40,44% în primul tur, cu 10% mai mult decât Klaus Iohannis – urma să devină președintele României. 

Relația de prietenie dintre Victor Ponta și George Maior este una de notorietate. Cei doi sunt și înrudiți: George Maior i-a fost naș de cununie lui Victor Ponta când acesta s-a căsătorit cu Daciana Sârbu – și este și nașul de botez al fiicei celor doi, Irina.

Avansul de 10% al lui Ponta din primul tur a fost însă anihilat de proasta organizare a alegerilor din diaspora: imaginile cu cetățeni români care nu au reușit să voteze a generat revoltă – și o neașteptată mobilizare – în țară: în turul al doilea, cu o prezență masivă la vot, Klaus Iohannis l-a învins pe Victor Ponta categoric, cu un avantaj de aproape 9%.   

În acest context politic agitat, în care directorul SRI își lua adio de la prezumtiva funcție de prim-ministru, Școala Națională de Științe Politice și Administrative organiza concursul pentru un post de profesor universitar în Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană, post pentru care s-a înscris un singur candidat: George Maior. 

Președinte autosuspendat al ASSN

O altă schimbare importantă în plan academic s-a produs pentru George Maior la scurt timp după încheierea alegerilor.

Maior a fost directorul SRI până în 27 ianuarie 2015, zi în care noul președinte, Klaus Iohannis, i-a cerut demisia – la capătul unei perioade de tensiuni și declarații contondente făcute pe marginea legilor siguranței naționale, respinse între timp de Curtea Constituțională. 

La doar două zile după ce a plecat din SRI, Maior a speculat o altă oportunitate academică: a devenit președintele Academiei de Științe ale Securității Naționale. 

Și de această dată contextul este important. 

Formal, ASSN a fost înființată în anul 2012 la inițiativa unui grup de politicieni – printre care fostul vicepremier Gabriel Oprea, fostul ministru de Externe Teodor Meleșcanu, fostul șef al Marelui Stat Major al Armatei Eugen Bădălan și fostul ministru Eugen Nicolicea.

Ideea înființării unei academii de științe militare i-a aparținut lui Gabriel Oprea, însă scopul, forma și conducerea i-au fost deturnate spre zona de securitate națională de George Maior imediat după demiterea sa intempestivă de la conducerea SRI. 

Pe Oprea și Maior îi leagă o strânsă prietenie. 

În mandatul lui Maior de director al SRI, Gabriel Oprea a înființat o școală doctorală în cadrul Academiei SRI –  devenind profesor și conducător de doctorate. 

De numele lui Oprea și al Academiei SRI se leagă cel mai mare scandal public de plagiat pe care România l-a cunoscut vreodată: instituția a fost nevoită să recunoască în 2018/2019 faptul că 41 de teze de doctorat din 85 sunt plagiate, 11 fiind coordonate de Oprea. 

În perioada în care fabrica de plagiate de la Academia SRI duduia, Maior era directorul SRI, iar Oprea era unul dintre conducătorii-cheie de doctorate.

Dar asta nu e singura dovadă a prieteniei celor doi. 

Episodul „Sufrageria lui Oprea”, mai exact întâlnirea de taină din noaptea turului doi al alegerilor prezidențiale din 2009, care avea să-l reconfirme pe Traian Băsescu pentru cel de-al doilea mandat de președinte, este chiar mai grăitor. 

Atunci, în sufrageria lui Gabriel Oprea din vila acestuia din cartierul Cotroceni, aveau să se adune George Maior, director al SRI, Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI, Laura Codruța Kövesi, prim-procuror al Direcției Naționale Anticorupție, și Vasile Dîncu, membru PSD, academician ASSN și prieten intim al lui Maior.   

Academician fără palmares 

Revenind la ASSN – care l-a plătit până în decembrie 2019 pe ambasadorul României în SUA, din bani publici, cu o indemnizație viageră – , această instituție a reprezentat o oportunitate pentru George Maior, rămas la 24 ianuarie 2015 fără nicio funcție oficială, de a nu-și pierde relevanța pe scena publică. 

Conducerea ASSN a fost schimbată într-o ședință a Adunării Generale din 29 ianuarie 2015. Președinte a fost ales George Maior, care părăsise funcția de director al SRI cu doar două zile înainte.

Tot atunci, vicepreședinte a fost ales prof. univ. Vasile Mihail Ozunu, director al Colegiului Național de Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I”, un apropiat al lui Gabriel Oprea, iar secretar general a devenit prof. univ. Gheorghe Toma, la acea dată prorector al Academiei SRI.

După preluarea președinției ASSN de către George Maior și până la plecarea acestuia la post, în Statele Unite, ASSN a suferit mai multe transformări. 

Unii dintre membrii Academiei numiți în 2012 au dispărut, fiind înlocuiți de apropiați ai lui Maior sau Oprea, fără nicio legătură, cel puțin la prima vedere, cu securitatea națională: Remus Pricopie, rector al SNSPA și succesor al lui Maior la șefia ASSN, Vasile Dîncu, acum deputat PSD și președinte al Consiliului Național al partidului, Adrian Curaj, fost ministru al Educației, Petre Tobă, fost ministru de Interne, Sorin Cîmpeanu, actual ministru al Educației, Dan Mihalache, actual ambasador în Cipru. 

Despre cine sunt membrii ASSN și despre istoria acestei instituții am scris mai multe texte care pot fi citite aici, aici și aici. 

După ce a fost desemnat ambasador, Maior s-a suspendat din funcția de președinte al ASSN, președinte interimar fiind desemnat Remus Pricopie, rectorul SNSPA și un fidel apropiat al lui Maior. 

Una dintre modificările importante aduse ASSN în scurtul mandat al lui Maior a fost faptul că Academia a primit dreptul de a fi finanțată din bani de la bugetul de stat, plătiți prin Ministerul Educației, iar membrii săi au primit dreptul de a fi remunerați pe viață cu indemnizații de academicieni. 

Membrii ASSN au beneficiat de rente viagere plătite din bani de la bugetul de stat prin Ministerul Educației până în ianuarie 2020.

Finanțarea Academiei a fost tăiată la începutul lui ianuarie anul trecut, când în bugetul pe 2020 nu au mai fost alocați bani pentru această instituție. 

De altfel, în cei cinci ani de când se află la Washington, George Maior a încasat un total de 153.219 lei ca indemnizație viageră de la ASSN, via bugetul de stat, deși activitatea academică a acestuia în cadrul instituției este complet necunoscută. 

Încercarea de a afla – printr-o solicitare în baza legii liberului acces la informațiile de interes public – care a fost activitatea lui Maior în cadrul ASSN începând cu 2015 s-a lovit de un refuz din partea conducerii Academiei. 

Din acest motiv, am acționat Academia de Științe ale Securității Naționale în instanță în mai multe procese, pe care le-am câștigat în faza de fond, apelurile urmând să fie judecate în lunile care urmează. 

La acest articol a contribuit Mona Dîrțu.