Florentin Pandele. Foto: Lucian Muntean

Florentin Pandele a pierdut definitiv procesul intentat PressOne pentru dezvăluirea plagierii doctoratului

Timp de patru ani, Florentin Pandele, primarul din Voluntari, s-a judecat cu PressOne, după ce unul din reporterii publicației a dezvăluit că acesta și-a plagiat doctoratul

În acest timp, deși a pierdut în toate instanțele, iar titlul de doctor i-a fost retras, Pandele a insistat până a epuizat toate căile de atac împotriva redacției, solicitând de fiecare dată despăgubiri morale în valoare de 350.000 de euro. 

PressOne nu este singura instituție de presă acționată în instanță de familia Pandele. Atât el, cât și Gabriela Firea, soția lui, au un lung istoric de procese intentate atât jurnaliștilor, cât și altor politicieni sau cetățeni – inclusiv pentru postări pe Facebook.

Florentin Pandele. Foto: Lucian Muntean

În cei patru ani cât a fost primar al Municipiului București, Gabriela Firea a dat în judecată nenumărate persoane prin intermediul instituției pe care o conducea, plătind cheltuielile de judecată din bani publici. 

Am încercat să aflăm de ce este atât de ușor pentru politicieni să abuzeze de sistemul judiciar al României și ce putem face pentru a ne păstra libertatea de exprimare. 


Doctor” Pandele, în proces cu PressOne timp de patru ani

Pe 18 mai 2016, PressOne publica investigația DOCTOR PANDELE. Primarul din Voluntari a copiat cel puţin o treime din teza de doctorat

Materialul, semnat de jurnalista Iulia Marin, detalia minuțios fragmentele pe care Florentin Pandele le copiase în teza lui de doctorat din alte lucrări, fără a folosi vreodată ghilimele. Ba mai mult, în anumite secțiuni, primarul eliminase chiar și ghilimelele pe care autorii din care copia le folosiseră în lucrările originale.

În urma investigației, Florentin Pandele a dat în judecată atât redacția PressOne, cât și autoarea materialului. În cererea de chemare în judecată, el susținea că articolul ar fi fost publicat intenționat în timpul campaniei electorale, pentru a-i prejudicia șansele de a obține un nou mandat de primar. 

A fost deranjat de amploarea pe care a luat-o articolul, a reclamat că articolul nu a avut o bază factuală solidă și că în urma acestui articol i s-a retras titlul de doctor”, spune Cornel Vladimir Szatmari-Filip, avocatul care i-a reprezentat pe Iulia Marin și redacția PressOne în instanță. 

Teza de doctorat a lui Florentin Pandele

Pandele a câștigat alegerile, atât în 2016, cât și în 2020, dar și-a pierdut   titlul de doctor. În decembrie 2016, la jumătate de an după dezvăluirea PressOneConsiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), îi retrăgea oficial acest titlu, confirmând investigația PressOne.

Asta nu l-a împiedicat pe primarul din Ilfov să ducă procesul mai departe, timp de patru ani. 

În ciuda faptului că a pierdut în fiecare instanță, Florentin Pandele a continuat să susțină că investigația i-a produs un prejudiciu de 350.000 de euro, sumă pe care o pretindea redacției și jurnalistei Iulia Marin. În februarie 2021 a ajuns, în sfârșit, la capătul liniei. 

Primarul din Voluntari a pierdut, definitiv, procesul cu PressOne

Cronologia evenimentelor:

- 9 iunie 2016. Are loc primul termen de judecată, la Tribunalul Cluj. Acesta și-a declinat competența către Tribunalul Specializat Cluj. Pe 21 februarie 2017, după trei termene de judecată (și la două luni după ce primarul rămăsese deja oficial fără titlul de doctor), Tribunalul Specializat Cluj a respins acțiunea lui Florentin Pandele;
- 5 decembrie 2017. Soluția nu era definitivă, așa că acesta a atacat-o la Curtea de Apel Cluj, unde după două termene de judecată, aceasta i-a respins apelul. Acesta atacă decizia cu recurs și dosarul ajunge la ICCJ, care admite recursul și trimite cu rejudecare la Curtea de Apel Cluj.
- 20 iunie 2019. Acțiunea este respinsă de Curtea de Apel Cluj, după încă patru termene de judecată;
- 17 februarie 2021. Acțiunea lui Florentin Pandele este respinsă definitiv și la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pandele a contestat în instanță și decizia Ministerului Educației de retragere a titlului de doctor, însă acest proces nu s-a finalizat încă. 

Procesomania familiei Pandele 

Atât Florentin Pandele, cât și soția lui, Gabriela Firea, au un lung istoric de procese intentate atât jurnaliștilor, cât și unor persoane care au afirmat în spațiul public diverse lucruri despre ei, chiar dacă aceste afirmații s-au dovedit a fi adevărate. 

În perioada în care a fost primar al Bucureștiului, Gabriela Firea intenta procesele în calitate de primar al Municipiului București, ceea ce însemna că Primăria Capitalei era cea care plătea cheltuielile de judecată – 8300 de lei, în cazul procesului Roxanei Wring, fost președinte USR București, în care aceasta era acuzată că îi strică imaginea Gabrielei Firea, și pe care primarul l-a pierdut în 2019. 

În ianuarie 2020, Gabriela Firea se judeca și cu Nicușor Dan, Ciprian Ciucu sau Octavian Berceanu. 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Pe listă se mai află și o mulțime de jurnaliști: Cătălin Tolontan, Denise Rifai (Realitatea TV) sau Floriana Jucan (QMagazine). Împreună cu Florentin Pandele, ea a dat în judecată mai mulți jurnaliști de la Libertatea, după ce cuplul a fost comparat de aceștia cu personajele principale din serialul House of Cards. 

Gabriela Firea și Florentin Pandele. Foto: pagina personală Facebook

În 2019, Florentin Pandele a dat în judecată mai mulți consilieri USR, după ce aceștia au făcut publice pasaje dintr-un raport al Curții de Conturi. 

Gabriela Firea a dat în judecată la rândul ei mai mulți oameni în scandalul plagiatului. Printre ei s-a aflat Cezar Preda, la momentul respectiv purtător de cuvânt al PNL, Gabriela Firea cerându-i acestuia prejudicii de 300 de mii de euro pentru că ar fi preluat anchete „mincinoase” cu privire la plagiatul lui Florentin Pandele. 

Printre jurnaliștii dați în judecată de Gabriela Firea, prin Primăria Municipiului București, s-au numărat și Ana Poenariu și Roxana Jipa de la Rise Project, pentru materialul Firea Tunului, publicat pe 9 septembrie 2020, despre Parcul Verdi

În timpul documentării materialului, am cerut punct de vedere și de la Gabriela Firea, nu am primit niciun punct de vedere. Am încercat pe mai multe căi, i-am zis chiar domnului Pandele că îl rugăm să vorbească cu soția, să vorbească cu noi. Și el a zis: da, sigur, o să vă răspundă, lucru care nu s-a întâmplat. După care ne-am trezit dați în judecată, dar nu ca redacție, ci pe persoană fizică, eu și colega mea Roxana”, povestește Ana Poenariu. 

Redacțiile independente nu au întotdeauna resursele financiare și posibilitatea de a susține astfel de procese ani la rând, iar familia Pandele știe asta. 

Conform cererii de chemare în judecată, primarul de atunci cerea daune morale de 100 de mii de euro, pentru „încălcarea dreptului la imagine a Primăriei Municipiului București și a Primarului General al Municipiului București”, „bani ce urmează a fi destinați unor proiecte sociale”. 

Prima reacție a fost: da’ ce-am făcut?!”, povestește Ana Poenariu. „Cu ce-am greșit? Fiecare propoziție din text, noi avem documente pentru ea, am trei agende de documentare, cu notițe, cu prețuri, cu tranzacții.

Din fericire, în ianuarie 2021 Nicușor Dan a anunțat că renunță la toate procesele pe care Gabriela Firea, în calitate de primar general, le-a intentat mai multor jurnaliști, publicații și politicieni care au criticat-o.

Printre acestea, se numărau procesele cu Cătălin Tolontan (Libertatea), Adevărul, Libertatea, Curentul și Ziarul Național, dar și procesul cu Ana Poenariu (Rise Project).

De ce sunt împinse aceste situații atât de departe? „În primul rând pentru că este dreptul lor constituțional”, explică Ioana Avădani, director al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI). „Pot să utilizeze toate instrumentele juridice aflate la îndemâna lor, și ei, ca și noi de altfel. Ce au politicienii în plus față de ceilalți justițiabili, au resursele, pentru că este destul de costisitor să duci un astfel de proces până în pânzele albe, și mai au probabil și ideea că poziția lor politică sau faima lor s-ar putea să influențeze decizia juridică”, mai spune ea.  

Ioana Avădani adaugă că amenințarea cu datul în judecată sau utilizarea proceselor intentate jurnaliștilor ca formă de intimidare este des întâlnită în democrațiile slabe sau în creștere.

„Sud-estul Europei este plin de politicieni care amenință cu darea în judecată a jurnaliștilor și uneori o și fac. Justiția este văzută ca o pedeapsă pentru jurnaliști, nu ca acel loc în care două părți care au o părere diferită față de o problemă se duc să afle care este adevărul. Există această idee, că justiția este un instrument al puterii și atunci dacă mergem în justiție clar eu, politician, voi câștiga și tu, jurnalist, vei pierde.” 

IOANA AVĂDANI, DIRECTOR CJI

Legea nu-i făcută pentru politicieni, legea e făcută pentru oameni, în general

Ce împiedică politicienii să intenteze astfel de procese tuturor jurnaliștilor? Practic, nimic. În cazul acestor acțiuni, care stabilesc acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice, taxa de timbru este 100 de lei, spre deosebire de cauzele care implică contracte comerciale, unde taxa de timbru este stabilită la valoarea contractului.

Legea taxelor de timbru îți acordă oarecum o scutire când vorbim de procesele legate de lezarea onoarei. Și atunci cine dorește să pornească o astfel de vendetă împotriva presei sau împotriva oricui care i-a lezat onoarea, poate s-o facă și să solicite orice sumă. Dacă în mod normal, în momentul în care te adresezi instanței ești condiționat de o taxă de timbru, aici nu e astfel de piedică”, explică Cornel Vladimir Szatmari-Filip, avocatul PressOne în procesul cu Florentin Pandele. 

Te simți nedreptățit de cineva? Mă duc la instanță și îmi caut dreptatea. Atâta timp cât în legea taxelor de timbru există această prevedere că pentru acțiunile unde ți-a fost lezată onoarea taxa de timbru este de 100 de lei, nu mai există opreliște. Dacă Pandele, cum a cerut el 350 de mii de euro, ar fi trebuit să plătească o taxă de timbru la acea valoare, stătea de două ori să se gândească dacă să susțină asta”, adaugă avocatul. 

Ioana Avădani explică, însă, că lucrurile nu sunt chiar atât de simple, și că există un motiv bun pentru care legea taxei de timbru este gândită în acest fel. 

Este normal să fie așa. Ideea legislatorului a fost să vină în sprijinul părții vătămate. În ceea ce privește așa-numitele «delicte de presă» – și pun aici niște ghilimele foarte mari, fraza care apare în Constituția României, dar însăși ideea de delict de presă este vetustă – se recunoaște dreptul jurnalistului de a putea greși. Și nu-l recunoaște doar legea românească, îl recunoaște și Curtea Europeană a Drepturilor Omului. 

Ca atare, dacă un ziarist face o afirmație de bună credință, partea care se simte vătămată trebuie să dovedească că nu este adevărată acea afirmație. Este un caz special în raportul dintre presă și restul populației, tocmai pentru a se recunoaște importanța presei în dezvălui ceea ce se întâmplă rău într-o societate. 

Pentru a compensa într-un fel această întoarcere a probei verității, taxa de timbru pentru lezarea acestor drepturi nepatrimoniale este foarte jos. Faptul că la noi politicenii abuzează ține mai mult de tehnica politică decât de construcția juridică. Legea nu-i făcută pentru politicieni, legea e făcută pentru oameni, în general„, explică Ioana Avădani.

Jurnalistul nu este organ de anchetă, dar trebuie să își facă meseria corect

Cum te poți, totuși, proteja de astfel de procese? În realitate, nu prea poți, explică avocatul Szatmari-Filip.

Ei pot să facă astfel de demersuri și un jurnalist se poate trezi cu o astfel de acțiune în față, care îi cere sute de mii de euro cineva pentru niște afirmații pe care le-a făcut în scris, cu toate că erau niște afirmații corecte și foarte bine documentate – ca și în cazul Iuliei Marin, a fost un articol foarte bine documentat și matematic expus – un astfel de jurnalist se poate pune în situația în care trebuie să-și caute o susținere financiară, să meargă la un avocat specializat pe astfel de litigii. Un astfel de jurnalist ar trebui să își poată permite. De obicei, trustul de presă de care aparține susține cheltuielile, dar poate fi și un factor intimidant.

Redacția m-a ajutat foarte mult”, spune și Iulia Marin. „Dar a existat o oarecare presiune, pentru că procesul nu se mai termina, se tot făcea recurs, se tot lungea. Mi-am dat seama că există mai multă vulnerabilitate în meseria asta decât îmi închipuisem eu la început. Vine la pachet cu niște riscuri. Dar a fost importantă pentru mine susținerea redacției, cred că dacă aș fi fost jurnalist independent mi-ar fi fost mult mai greu. Te poți apăra încercând să rămâi cât mai mult la fapte și încercând să eviți interpretările.

Cea mai bună apărare în procesele de genul ăsta este exact asta: fact checking-ul”, spune și Ana Poenariu (Rise Project). Fact checking-ul pe mine mă face să dorm liniștită noaptea. (…) E ca și cum te-ai vaccina. Fact checking-ul îți creează imunitate. A, și ajută și colegii și un avocat bun.” 

Putem să ne protejăm făcându-ne meseria foarte corect”, adaugă și Ioana Avădani, „adunând toate dovezile la care avem acces în mod rezonabil, un termen folosit de CEDO, care recunoaște că jurnalistul nu este organ de anchetă. El are acces la un set de informații, organele de anchetă sunt cele care ar trebui să aibă acces la toate informațiile, pentru că au alte instrumente de cercetare. Nu te poți apăra ca jurnalist sau ca cetățean de darea în judecată de către nimeni. De ce poți să te aperi este de condamnare.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...