Experiment PressOne: Unde se duc banii noștri. O vânătă costa 3.59 lei în 2022, acum e 7.19 lei. Prețuri duble în coșul de cumpărături, la aceleași produse

Laura Popa

Redactor Șef

Am reprodus, printre altele, un coș de cumpărături din aprilie 2022. Diferența dintre atunci și acum a fost de 116 lei, pentru aceleași produse. Prețurile la alimente cresc, iar Călin Georgescu transformă nemulțumirea legată de asta în capital electoral.  

În ciuda bagatelizării mișcării de protest - filmarea pregătită până în cel mai mic detaliu cu soții Georgescu la piață, rememorând vremurile mai bune în care „pătrunjelul cu frunză mică” avea gust, faptul că susținătorii acestuia au venit în Piața Victoriei cu produse pe care să le vândă acolo, ori modul în care „bula” mai bună s-a organizat într-o mișcare de contraprotest, prin îndemn la afișarea steagului UE în timpul cumpărăturilor din marile magazine - problema de fond rămâne: alimentele sunt din ce în ce mai scumpe. Iar creșterea prețurilor nu poate fi rezolvată nici cu lacătul pus pe ușa marilor magazine, nici fluturând stegulețe în fața rafturilor. 

Mișcarea de protest față de scumpirea alimentelor nu este o găselniță de-ale lui Călin Georgescu. În Croația, oamenii nemulțumiți de creșterile tot mai accentuate de preț, care le afectează în mod direct nivelul de trai, boicotează marile magazine de mai bine de-o săptămână. Iar mișcarea s-a răspândit și-n alte state din zona balcanică, precum Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Serbia.

Ori tocmai pe această nemulțumire tot mai accentuată - și total îndreptățită - pune accentul Călin Georgescu, care a înțeles mai bine cum să folosească nemulțumirea oamenilor în capital social. Asta spre deosebire de Marcel Ciolacu, care s-a încăpățânat doar să-i dovedească fostului candidat extremist că în marile magazine există produse românești, pe care le achiziționează chiar și el. Sunt curioasă, însă, de câte ori mănâncă prim-ministrul ciorbă de burtă de la conservă. Sau dacă, de plictiseală în timpul zborului privat, a mâncat compulsiv pufuleți. 

Cum au crescut prețurile pentru cumpărăturile pe câteva zile 

Recunosc, nu merg la piață. Unu, pentru că este mult prea departe de mine. Doi, pentru că prefer să-mi fac cumpărăturile cu căștile în urechi, fără să interacționez cu prea multă lume.

Așa că merg în hipermarketuri. Iar când nu vreau să ies din casă, plasez o comandă online. În aplicația pe care o folosesc cel mai des am și un istoric al comenzilor, de la prima până la cea mai recentă, din ianuarie 2025. Astfel, mi-a fost ușor să văd cu adevărat cum au crescut prețurile și cum s-a simțit asta în propriul buzunar. 

Am luat o comandă plasată de mine în ianuarie 2022, în aplicație, pentru cumpărături dintr-un mare lanț de hipermarketuri. Coșul a însumat 24 de produse, pentru care am plătit atunci 181 de lei. Exclud din calculul coșului taxa aferentă livrării produselor. Pe listă am avut: legume, multe din import, pentru că doar asta am găsit atunci, fiind în afara sezonului pentru multe dintre legumele pe care le consum recurent, fructe, și ele tot din import, pentru că încă nu creștem banane, grapefruit sau limes în România, lactate, brânzeturi și ceva înlocuitor de pâine, că încercam încă de-atunci o dietă mai puțin bogată în carbohidrați. În total 183 de lei.

ianuarie 2022 vs februarie 2025

Am repetat comanda în februarie 2025. Pentru fix aceleași produse, care mie și partenerului meu ne ajung două-trei zile, aș fi plătit acum 283 de lei. Cu 100 de lei mai mult. 

Câteva produse au înregistrat scumpiri considerabile. De exemplu, dacă pe o vânătă am dat 3,59 lei în ianuarie 2022, în februarie 2025 aș fi dat 7,19 lei (am ales varianta la bucată, deci prețul n-ar fi fost diferit în funcție de greutatea produsului). Pentru 450 grame de sparanghel am dat 19,99 lei în 2022, iar acum aș fi dat 31,99 lei, deci cu 11 lei mai mult pentru același produs și aceeași cantitate. 

Pe o bucată de brânză feta de 150 grame am dat 7,90 lei în ianuarie 2022, iar în februarie 2025 prețul a ajuns la 15,49 lei. Cu aceiași bani, în 2022, aș fi putut lua două bucăți din același produs. 

Brânza cottage, probabil cel mai popular aliment acum pe TikTok, a costat 5 lei în 2022. Acum aș fi dat 8,15 lei pentru o cutie de 175 grame. 

Am mai reprodus și un alt coș de cumpărături, de data asta din aprilie 2022. Iar diferența dintre atunci și acum a fost și mai mare, de 116 lei. 

Ce urmează după atacul de la ANCPI: prima radiografie a igienei digitale a statului român arată o țară mediocră la siguranță online

Analiza a peste 2.400 de instituții publice arată că România atinge un nivel mediocru în ceea ce privește siguranța site-urilor publice, mai mult din neatenție și delăsare.

aprilie 2022 vs simularea din februarie 2025

Nu am luat în calcul promoția de 7% la aproape toate produsele din coșul din prezent, pentru că nici produsele din 2022 nu fuseseră reduse. Comparația am făcut-o pe prețul întreg al produselor. 

Diferențe foarte mari între prețul din aprilie 2022 și cel din februarie 2025 am găsit la câteva produse. Un exemplu este prețul detergentului. Pe-o cutie cu 40 de capsule de detergent pentru mașina de spălat am plătit în 2022 51,90 lei. Din păcate, pentru simularea din 2025 nu am mai găsit produsul identic, dar l-am luat pe cel cu care l-aș fi înlocuit în mod normal, și anume aceeași marcă, dar cu trei capsule mai mult. Astfel, pentru doar trei capsule în plus aș fi plătit, în februarie 2025, 95,09 lei. 

Berea s-a scumpit și ea. Dacă-n 2022 am dat 6,49 lei pe o sticlă de bere nefiltrată cu gust de citrice, în 2025 aș fi dat 9,29 lei. 

2,79 lei am dat pe o cutie de iaurt grecesc cu 2% grăsime, pentru ca-n februarie 2025 să trebuiască să plătesc 3,99 lei pentru același produs. 

O diferență de aproximativ 15 lei am găsit și la apa de gură: 25,70 lei în aprilie 2022 vs 40,90 lei în februarie 2025. Da, un produs mai puțin necesar pentru un trai decent, dar asta nu face mai puțin importantă creșterea prețului. 

Singura parte bună e că, indiferent de coșul de cumpărături analizat, prețul a crescut, dar cantitatea de produs a rămas aceeași, nu s-a micșorat. Lanțul de supermarketuri la care fac referire a marcat, în trecut, produsele ale căror gramaje au scăzut, în timp ce prețul de la raft a crescut, fenomen cunoscut sub numele de „shrinkflation”. 

Cu ce bani plătim produsele mai scumpe 

Potrivit unei hotărâri de guvern, salariul minim brut din 2022 era de 2.550 lei lunar. Asta înseamnă că, după scăderea impozitelor, salariatul rămânea cu puțin peste 1.500 de lei în mână. În prezent, salariul minim brut ajunge la 4.050 de lei, iar cel net la 2.574 lei. În plus, potrivit ordonanței „trenuleț” se păstrează scutirea de la plata impozitului pentru suma de 300 de lei, asta însă doar atunci când valoarea salariul nu-l depășește pe cel minim, iar niciun alt bonus acordat nu contribuie la creșterea salariul până la suma de 4.300 de lei.

În trei ani, salariații au câștigat 1.000 de lei în plus. Asta înseamnă o creștere de aproape 39%, în contextul în care, conform simulărilor făcute de PressOne, doar prețul pentru un coș de alimente de bază, pentru câteva zile, a crescut cu aproximativ 30%. 

De asemenea, începând cu 2022, România se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate rate la inflație de după aderarea la Uniunea Europeană, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Și da, România a ajuns la nivelul Poloniei la PIB per capita, care este oricum sub media europeană, însă trebuie ținut cont și de faptul că asta nu se resimte la fel în toată țară. Dacă zona București-Ilfov este cu mult pentru media națională, zona Nord-Est este cu mult sub, discrepanțe înregistrându-se chiar și-n interiorul regiunii.

Cât ar costa un trai decent? 

Un studiu bazat pe date din septembrie 2023 al Fundației Friedrich Ebert România și Syndex România arată cum valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent, pentru o familie formată din doi adulți și doi copii se ridică la 9.978 de lei. 

În valoarea coșului intră cheltuieli diverse, precum alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte, sănătate sau vacanțe. După cheltuieli legate de casă, pe locul II se găsesc cele pentru alimente. Astfel, peste 2.000 de lei pe lună ar trebuie să aloce o familie din doi adulți și doi copii pentru a-și asigura un nivel de bază al hranei. Dacă raportăm asta la câștigul minim net înregistrat la începutul anului, dintr-un singur salariu ar mai rămâne doar 574 de lei pentru restul de 10 categorii de cheltuieli necesare unui trai decent. 

Iar în contextul în care unul din cinci români era, la nivelul anului 2023, afectat de sărăcie materială și socială severă, apar fenomene precum sărăcia energetică, despre care PressOne a scris, când pentru a-și asigura alimentele de bază, românii fie sunt nevoiți să nu-și plătească facturile la energie, fie să nu-și mai încălzească locuința. 

Am încercat o simulare și pentru un coș de cumpărături din aprilie 2023. Dacă atunci am plătit 301 lei pentru 24 de produse, majoritatea legume, fructe, brânzeturi, în 2025 costul aceluiași coș a crescut până la 336 de lei. 

În 2024 am făcut doar două comenzi online pentru alimente. Una în octombrie 2024, unde prețurile din prezent au coincis cu cele din trecut, singurele diferențe fiind la produse semipreparate congelate - o creștere de 3 lei pentru 450 grame de orez cu legume -, iar pentru un sos pesto și o bucată de 150 grame feta am plătit cu 1 leu mai mult pentru fiecare produs. 

Pentru a doua comandă, din decembrie 2024, am dat și peste reduceri. De exemplu, o sticlă de vin din Moldova am găsit-o cu 2 lei mai ieftină. Unele produse, precum hummus sau ovăz, le-am găsit mai ieftin ca urmare a unor promoții din magazin. Singurul produs mai scump acum decât în decembrie 2024 a fost o caserolă de 10 ouă XL, pentru care aș fi plătit acum cu 1 leu mai mult. 

Situația mea e una privilegiată, însă. Și e suficient să facem câțiva pași în afară Bucureștiului pentru a înțelege asta, unde scumpirea kilogramului de cartofi are un impact mult mai mare asupra traiului zilnic decât faptul că am dat eu mai mult pe 1L de apă de gură. Iar pentru a remedia această inegalitate e nevoie de mai mult decât pot oferi drept soluții lideri populiști.