Are sau nu sens boicotarea supermarketurilor?

Teodora Munteanu

Colaborator

Călin Georgescu și-a îndemnat adepții ca pe data de 10 februarie să organizeze un boicot național împotriva supermarketurilor în România, ca formă de protest față de creșterea prețurilor și pentru a încuraja producătorii locali care vând produse românești. La protest s-au alăturat și AUR, POT și Victor Ponta.

La polul opus, dar pe aceeași treaptă a stupizeniei, contra-manifestanții au îndemnat la cumpărături în data de 10 februarie, și pozatul cu stegulețe UE în magazine. Inițiativa s-a soldat momentan doar cu scandal în online și multă polemică. 

Dincolo de mesajele populiste și politicienii care îți vor votul, inițiativa merită analizată pentru că pornește de la o serie de probleme care ne afectează pe toți, chiar dacă în proporții diferite. 

Cât de românești sunt de fapt produsele românești?

În 2016 a fost adoptată o lege prin care marilor comercianți li s-a cerut să achiziționeze cel puțin 51% din produse alimentare și agricole de la producătorii locali. Comisia Europeană a considerat că acest fapt ar pune probleme legat de libera circulatie a marfurilor, așa că în 2017 a deschis procedura de infringement împotriva României. În 2020, legea a fost suspendată. Însă, Europa Liberă a remarcat că legea nu s-a putut oricum aplica niciodată pentru că producătorii locali nu au putut acoperi necesarul de produse. 

Evident, lucrul acesta se simte și în buzunarul cumpătorului. Conform datelor Europa Liberă, o tonă de semințe de floarea soarelui s-a vândut în 2022 din România cu prețuri între 450 de euro și 600 de euro, în timp ce uleiul de floarea soarelui din import s-a cumpărat la prețuri de minim 1.000 de euro.

Chiar dacă din cei mari zece producători autohtoni de ulei de după Revoluție au mai rămas doar trei procesatori mari, încă poți să cumperi ulei fabricat în România. Ce te faci însă că, din cei trei producători românești, cu angajați și punct de lucru în România, doar unul are asociat unic o firmă fondată în România? Ceilalți doi (Bunge România Buzău - deținătorul mărcilor Floriol și Unisol și Expur SA Slobozia - deținătorul mărcii Untdelemn de la Bunica) au ca asociat unic o firmă olandeză, respectiv una franceză. 

Hai să luăm un alt exemplu. Kandia Dulce este unul dintre cei mai vechi producătorii români de dulciuri, cu un portofoliu care include brandurile cu istoric precum ciocolată Rom Autentic, Măgura, Făgăraș, Kandia, Primola sau Laura, produsele fiind distribuite în peste 35.000 de magazine locale, conform economedia.ro În 2022 Kandia avea două fabrici în România și o cifră de afaceri de circa 196 de milioane de lei. 

Totodată, Kandia e deținută de firma austriacă Julius Meinl și deși nu se știe exact de unde provine cacaoa folosită pentru ciocolată, aproximativ 70% dintre boabele de cacao la nivel mondial provin din Coasta de Fildeș, Ghana, Nigeria și Camerun. Astfel, este sau nu ciocolata ROM un produs autohton?

Dincolo de repercusiunile economice, aș zice că această politică economică izolaționistă e aproape o utopie, mai ales pentru românul obișnuit care a stat la rând la portocale și a mâncat toată tinerețea sa eugenii românești produse cu cacao de import. 

Ce nu ți s-a spus despre USAID, Soros și banii către presa aservită

Cele câteva zeci de mii de euro date de organizații precum USAID nu pot ține piept, în mod realist, zecilor de milioane de euro date de politicieni pentru a controla și manipula după voia lor societatea civilă din România. Dar le pot ajuta să învețe să stea pe propriile picioare.

Cu ce am rămas după 10 ani cu Iohannis

Iohannis iese din istorie ca probabil cel mai slab președinte de după 1990 și cu siguranță cel mai dezamăgitor. În urma lui rămâne o Românie mult mai puternică din punct de vedere economic, dar cu picioare de lut, din cauza guvernelor pe care le-a patronat. O Românie chiar mai puțin democratică decât cea din 2014 și în risc de colaps înapoi spre o autocrație filo-rusă.

Problema e că atunci când vorbim despre „produse românești” există zeci de nuanțe. Ce caracteristici ar trebui bifate pentru ca un produs să fie considerat 100% românesc? Să fie fabricat în România? Să fie vândut de o companie înregistrată în România? Să fie un produs realizat cu ingrediente românești? Să fie o marcă românească cunoscută? Și așa mai departe. 

Susținătorii lui Georgescu au luat cu asalt tarabele din piață pline de roșii, fructe exotice și salate

În realitate e greu de răspuns la întrebările pe care le-am enumerat. Pentru o parte din susținătorii lui Călin Georgescu lucrurile au fost mult mai simple. Au mers la piață și au filmat tarabele comercianților, îndemnând românii să cumpere produse locale. 

Georgescu a zis că a ales ziua de 10 februarie pentru lansarea boicotului pentru a celebra Sfântul Haralambie, „Sfântul rodului, care ocrotește de lipsuri și de foamete, care aduce belșug în familie”. Doar că din perspectiva recoltei, alegerea nu a fost una inspirată. 

Așa se face că multe din tarabele pe care le-au filmat georgiștii erau pline de legume și fructe din afara sezonului, semn că producătorii locali au devenit mai mult comercianți locali. 

Și lidera POT, Ana Maria Gavrilă a fost ironizată pe Facebook după ce a postat o fotografie cu „produse românești” care erau în afara sezonului de recolată specific lunii februarie.

sursa: facebook.com

Acum, dincolo de dovezile evidente, pentru a fi sigur că ai cumpărat chiar un produs românesc de la tarabă, ai putea să verifici certificatul de producător. Adică acel document oficial care atestă proveniența produselor și permite comercializarea lor în piețe, târguri sau alte locuri stabilite de consiliile locale.

Administrațiile locale au majorat la începutul anului taxa de avizare pentru carnetul de producător care a ajuns, în unele localități, să depășească 100 de lei. Deci poți să intuiești de ce s-ar putea să nu găsești acest certificat la o parte din agricultorii români care produc pentru familiile lor și mai vor să facă câțiva bani pe lângă ca să supraviețuiască. 

Când produsele românești sunt un lux 

Dacă totuși un producător și-a dezvoltat un business cu care vrea să concureze pe piață, s-ar putea să fie nevoit să vândă produsele mai scump decât ce vine din import. 

Nu doar că, în general, produsele fabricate în masă tind să fie mai ieftine decât cele produse pe scară mai mică, datorită economiilor de scară, dar Guvernul a decis și să mărească TVA-ul de la 5% la 9% pentru unele categorii de produse precum cele certificate eco, specialitățile tradiționale, produsele cu denumire de origine protejată, produsele cu indicație geografică protejată și montane. În aceste categorii s-ar încadra magiunul de prune de Topoloveni, salamul de Sibiu, scrumbia de Dunăre afumată, cașcavalul de Săveni, cârnații de Pleșcoi, telemeaua de Ibănești, etc. 

Uite, dacă voiai să sprijini antreprenorul român, ăsta era un motiv bun de a organiza un protest!

De ce totuși ai putea să boicotezi supermaketurile 

Argumentele pentru care ai putea să alegi să cumperi de la lanțurile de magazine nu sunt puține. 

Primul ar fi prețul. Cumpărătorii consideră, și pe bună dreptate în economia asta, că cel mai important aspect când vine vorba de a alege un produs este prețul. Acest lucru nu ar trebui să te mire într-o țară unde 1 din 5 români e afectat de sărăcie. 

Un experiment realizat de ziarul Tribuna în 2023 a arătat că prețurile de la supermarket au fost cu câțiva bani mai mici decât cele din piețe. Dar evident, nu e o regulă generală care să se aplice la toate produsele. Sunt șanse să găsești produse de sezon la prețuri mai mici la piață decât la supermarketuri, dar și comercianți locali care se ocupă cu speculă.  

Al doilea argument ar fi promoțiile și existența mărcilor proprii care ar putea mai degrabă să-i atragă pe oameni în supermarketuri, evident, tot datorită prețului. 

Al treilea e accesibilitatea. În țară funcționează peste 300 de piețe agroalimentare, în care producătorii români sunt prezenți, arată datele Asociației Administratorilor de Piețe din România. În comparație, lanțul Mega Image are aproape 1.000 de magazine. Deși după achiziționarea recent a rețelei de magazine Profi, Mega Image ar fi trebuit să aibă peste 2.600 de unități, compania s-a angajat să cedeze 87 de magazine din 44 de localități pentru a obține aprobarea autorității de concurență pentru achiziție. 

Dar uite, inclusiv achiziția aceasta ar trebui să fie una îngrijorătoare referitor la pornirile de monopolizare a pieței pe care o au marii retaileri. 

De asemenea, unii producători români din industria alimentară, dar nu numai, au spus public că au fost delistaţi din supermarketuri pe motiv că produsele lor nu se vând, pentru că sunt „prea scumpe„ sau „sezoniere„, conform ZF.ro.

Printre cei delistaţi se numără Uniconf, producător local de lenjerie intimă din Sălaj, producătorul magiunului Topoloveni şi producătorul îngheţatei Cremola. Eliminarea nejustificată a produselor românești de pe rafturi ar fi un motiv pentru care consumatorii s-ar putea supăra serios pe lanțurile mari de magazine. 

Mai mult, există suspiciuni că supermarketurile ar aplica adaosuri comerciale diferite pentru produse din aceeași categorie, dezavantajând astfel produsele românești. Ministerul Agriculturii susține că va monitoriza această situație, însă e clar o problemă de transparență, având în vedere că nu se știe cu exactitate ce adaos comercial practică fiecare retailer în parte.  

Înainte, retailerii practicau și un soi de taxă de raft. Adică lanțuri de magazine din România percepeau diverse taxe suplimentare producătorilor și furnizorilor pentru a le comercializa sau promova produsele. Din fericire, ministrul Agriculturii a declarat luna aceasta că taxele de raft nu mai există de opt ani în România. 

Alte practici care ar putea să dezlănțuie o campanie de boicotare din partea cumpărătorilor sunt reducerea personalului și creșterea utilizării caselor de marcat rapide, salariile mici sau suprasolicitarea angajatilor. 

Sunt justificate proteste și la adresa creșterii excesive a prețurilor la alimente, dar la aceasta ar trebui să reacționeze în primul rând guvernanții.

Statul care nu vrea să intervină într-o țară măcinată de sărăcie

Călin Georgescu a cerut boicotarea supermarketurilor și pe motiv că acestea ar fi declarat profit zero. Realitatea e că marile lanțuri de magazine au raportat profituri de miliarde de lei anual, dar fix asta ar trebui să ne enerveze într-o țară în care mulți români nu își permit să ducă o viață decentă. 

Premierul Ciolacu la evenimentul aniversar prilejuit de împlinirea a 30 de ani de activitate Philip Morris în România, la sediul companiei din Ilfov, 5 septembrie 2023. Inquam Photos / Octav Ganea

Supermarketurile din România sunt impozitate cu 16% pe profit, conform legislației fiscale actuale. Acest procent reprezintă impozitul pe profit standard aplicat companiilor din România și este relativ mic, România fiind pe poziția a 27-a din 32 de țări europene în ceea ce privește nivelul impozitului pe profit. 

Deși Guvernul a implementat  o măsură care limitează adaosul comercial la 20% pentru anumite produse esențiale, valabilă până în iunie 2025, încă refuză să intervină mai puternic în reglementarea practicilor comerciale și taxarea profiturilor enorme. 

Cel mai bun exemplu în acest caz a fost legat de compania Coca-Cola. În timp ce a supraimpozitat băuturile cu adaos considerabil de zahăr, Marcel Ciolacu a promis companiei Coca-Cola că banii se vor întoarce înapoi sub forma unor ajutoare de stat.  

Nu știu cum se face, dar compania care se plângea în 2023 că în România, nimic nu este ușor, a reușit, conform termene.ro, să depășească toate recordurile în acel an: profitul și cifra de afaceri au fost cele mai mari de la sosirea companiei în România, de peste 3,34 miliarde de lei.

Așa că problema prețurilor și protejarea produselor românești e una mult mai profundă decât ar părea la prima vedere. Un semnal de alarmă e binevenit dar un impact semnificativ al boicotului nu poate fi simțit decât prin eforturi constante, intervenții ale statului și o regândire a întregului sistemul în care au funcționat până acum lucrurile.  

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€