Eurodeputat olandez pentru PressOne: „Românii produc alimente mai bune ca noi.” UE poate „profita de prostia lui Trump ”

Dana Coțovanu

Pactul Verde European pare, pentru politicienii români, mai degrabă o resursă pentru a câștiga electorat de dreapta decât un cadru pentru implementarea politicilor verzi, la care suntem restanți. În timp ce instituțiile europene promovează utilizarea energiei deja existente, fără a mai interveni cu defrișări, distrugerea habitatelor și modificarea cursurilor râurilor, Marcel Ciolacu strigă   „Drill, Sebi, drill” – către ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în lupta pe care o duce împotriva societății civile și a ONG-urilor de mediu pentru a înainta proiectele hidrocentralelor care afectează ecosistemul și încalcă normele de mediu.

În aceeași notă, Crin Antonescu, candidat în cursa pentru turul prezidențialelor din mai 2025, se declară împotriva Pactului Verde European. Toate acestea se întâmplă în timp ce, la Bruxelles, oficialii europeni dezbat politici menite să transforme Europa într-un continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 – politici pe care și România trebuie să le implementeze, la rândul ei.

PressOne a stat de vorbă cu Bas Eickhout, co-președinte al grupului politic Verzii și membru în Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară (ENVI), pentru a înțelege cât de pregătită este Uniunea Europeană pentru scenariile în care resursele devin limitate, bătălia pentru pământuri rare e tot mai ascuțită, iar SUA își schimbă prioritățile și lasă Europa pe dinafară. 

foto: ID 361623759 © Tomasragina | Dreamstime.com

La PressOne, Bas Eickhout critică retorica liderilor populiști precum Donald Trump, avertizând că Europa trebuie să fie mai puțin naivă și să profite de oportunitățile oferite de tranziția verde.

PressOne: Cât de mare este riscul pentru Europa în competiția globală pentru pământurile rare? Ce măsuri ia UE pentru a reduce dependența de China și a rămâne competitivă, având în vedere minereurile  din Ucraina și Groenlanda?

Bas Eickhout: Cred că nu există o singură strategie, din păcate. Cred că în unele cazuri este cu adevărat necesar să avem o strategie mult mai amplă. În primul rând, cred că trebuie să avem investiții în  cercetare și inovare. Avem  alternative pentru anumite aplicații ale elementelor rare?  De exemplu, vedem foarte clar acest lucru în cazul bateriilor. Bateriile actuale conțin, desigur, anumite metale și materiale care sunt, în mare parte, controlate de China. Trebuie așadar să ne gândim și la cum putem dezvolta baterii care să depindă mai puțin de China. În unele cazuri, asta înseamnă pur și simplu alte baterii, care să conțină alte materiale decât cele actuale. Europa trebuie să investească în această inovație. În unele cazuri, poți gândi alternative astfel încât să fii mai puțin dependent de anumite materiale rare. 

În al doilea rând, nu sunt un mare susținător al acestor acorduri de liber schimb, pentru că sunt instrumente prea generale, prea rigide. Avem nevoie de  relații mult mai specifice, de interacțiune cu alte țări din lume pentru a diversifica dependența noastră.  Cred că trebuie să privim mult mai strategic pentru a vedea dacă putem face acest lucru cu acele țări cu care putem construi relații, inclusiv pentru pământurile rare. În  al treilea rând,  avem, desigur, în continuare, o economie foarte risipitoare. Dacă avem produse în Europa care conțin pământuri rare, de multe ori se întâmplă acum ca acestea să fie aruncate. Chiar și uneori exportăm deșeurile noastre în afara Europei, pentru că este prea scump pentru Europa să se ocupe de ele. Dar, practic, exportăm pământuri rare, materiale foarte vulnerabile și valoroase. Așadar, să încercăm cu adevărat să păstrăm aceste pământuri rare în Europa. 

PressOne: Cum? 

Pentru asta  trebuie să gândim la eco-design  – cum putem proiecta produsele astfel încât să putem recicla și reutiliza acele pământuri rare. Pentru că, foarte adesea, acum sunt doar niște mase de materiale magnetice, iar acestea nu pot fi reciclate. Iar al patrulea punct este că trebuie să privim și unde poate fi făcută extracția minieră în Europa. Cred că nu este ceva de care să ne ferim, pentru că mi se pare foarte arogant și pe termen scurt să spunem: „să lăsăm alte regiuni să facă extracția minieră și apoi să importăm de undeva.” Trebuie să vedem și ce poate face Europa. Și, prin urmare, desigur, avem unele regiuni unde există resurse, și cred că și din acest motiv Groenlanda este importantă. Adică, Donald Trump nu este interesat de Groenlanda pentru că îi place țara. El știe și că acolo există pământuri rare. Europa nu ar trebui să fie naivă, ci să investească în relațiile cu Groenlanda.

PressOne: În contextul Pactului Verde European și al obiectivului ca toate ambalajele să fie reciclabile economic până în 2030, ce măsuri vor lua instituțiile europene față de țările care nu reciclează suficient, puncte cheie pentru traficul de deșeuri și încă au gropi ilegale, precum România? 

Știu că există mari diferențe între țări, dar există și legislație în vigoare, nu-i așa?  Țările trebuie să o pună în aplicare. Știm că există câteva țări care sunt în urmă, iar România este printre ele. Comisia va începe proceduri de infringement împotriva României, iar acest lucru ar putea duce chiar la amenzi pentru neimplementarea legislației europene, așa că acestea vor fi unele dintre consecințele legale. Nu-mi place atât de mult să vorbesc despre asta ca despre o simplă obligație impusă de UE, pentru că ,,aşa a zis Bruxelles-ul”,  care apoi devine doar o cerință legală pe care țările trebuie să o respecte. Este important să spunem care sunt consecințele dacă nu facem acest lucru. 

Una dintre marile probleme ale Europei este că resursele sunt foarte limitate pe continent și majoritatea lor sunt deja în economia existentă. Reciclarea este încercarea de a reutiliza resursele deja disponibile. 

Dacă nu facem acest lucru, mereu va trebui să cumpărăm de la alții, iar asta înseamnă că avem o vulnerabilitate economică. De aceea, țintele de reciclare nu sunt doar chestiuni de mediu pe care țările trebuie să le bifeze. Ele sunt menite să întărească economia noastră circulară. 

„Informațiile factuale sunt foarte deranjante pentru politicienii extremiști”

Exclusiv. Statul român, incapabil să-și numere urșii și să le construiască un sanctuar. „Lucrările sunt realizate în proporție de 15%”

La aproape doi ani de la data finalizării proiectului, nu există nici o cifră exactă privind exemplarele de urs din România, nici complexul care ar fi urmat să adăpostească în jur de 100 de mamifere.

Ce înseamnă „alianța militară” dintre Ungaria, stat NATO și Serbia și de ce ar trebui să se îngrijoreze România

Ungaria, stat NATO, a încheiat zilele trecute „o alianță militară” cu Serbia. România pare astfel, la prima vedere, prinsă într-o amplă mișcare de învăluire.

PressOne: Este o problemă modul în care sunt comunicate mesajele instituțiilor europene? 

Cred că și aceasta este sarcina politicienilor de la Bruxelles. Una dintre reacțiile negative pe care le avem față de Pactul Verde vine pentru că nu am explicat suficient și clar de ce facem acest lucru. Adică, sunt un politician verde, deci sunt motivat intrinsec de lupta împotriva schimbărilor climatice. Dar înțeleg că, pentru destul de mulți oameni, acest lucru pare îndepărtat, iar schimbările climatice sunt într-adevăr o catastrofă lentă care se dezvoltă greu de înțeles pentru oameni. Este, de asemenea, datoria politicienilor să explice că această agendă climatică nu este acolo doar pentru a reduce emisiile. 

Eu cred cu sinceritate că încercăm să creăm o economie care să fie mai puțin dependentă de regimuri de care nu vrem să fim dependenți. Și cred că pentru economia noastră viitoare, inovația verde este probabil singura cale prin care putem fi competitivi ca Europă.

Dacă vom concura într-o economie pe bază de combustibili fosili, vom pierde, pentru că noi aproape că nu mai avem propriile resurse fosile și așa am putea deveni dependenți de importuri din Rusia, Statele Unite sau Orientul Mijlociu. 

foto: facebook.com/bas.eickhout

PressOne: România este ultima țară din UE care folosește neonicotinoide (o clasă de insecticide neuroactive n.red.) sub derogări, în ciuda interdicției CJUE. Sunt aceste derogări justificate din punct de vedere economic? 

Răspunsul simplu este NU. Aceasta este consecința lobby-ului (n.r. presiune a industriei) făcut de statele membre care au spus: „Oh, nu putem implementa pentru că în locurile unde avem interdicții pentru neonicotinoide nu avem aceleași probleme ca în alte state.” Însă acolo unde le avem este dovedit că există alternative. Nu are niciun sens, alte țări pot să le implementeze, deci de ce nu ar putea România să o facă?

Noi nu interzicem pentru că ne place nouă să interzicem lucruri, ci pentru că acestea (n.r. neonicotinoidele) au un impact negativ dovedit asupra polenizatorilor care sunt cruciali pentru sistemul nostru agricol. Deci, care este avantajul economic al continuării uciderii polenizatorilor? De asemenea, în România aveți un sector agricol mare și, apropo, produceți alimente mai bune decât olandezii. 

Cred că este mai degrabă rezultatul unui lobby de succes din partea statelor membre. Sunt convins că ar fi în beneficiul României și al economiei sale să renunțe la utilizarea acestor neonicotinoide. 

PressOne: Există vreun plan să se facă mai multă cercetare pentru alternative de a proteja insectelor polenizatoare? Având în vedere că la masa negocierilor sunt și partide de dreapta și extrema dreaptă, care susțin activ subfinanțarea cercetării.

Ceea ce vedem este că extrema dreaptă atacă din ce în ce mai mult cercetarea, pentru că, destul de des, informațiile factuale sunt foarte deranjante pentru politicienii lor.  Am văzut asta în ceea ce privește schimbările climatice, iar în agricultură vedem aceeași bătălie, unde unele dintre cunoștințele existente nu servesc intereselor pe care politicienii încearcă să le atingă. 

Oamenii de știință spun că avem nevoie de o altă modalitate de a face agricultură pentru a ne asigura că, pe termen lung, putem continua să profităm de agricultura însăși (n.r. fără să depindă de substanțe). Deci, aparent, există un anumit interes pe care politicienii de extremă dreapta îl servesc - cel al industriei care vinde pesticide. Ei spun că sunt acolo pentru oameni, dar cred că singura concluzie este că sunt acolo pentru marile companii care vând pesticide. 

Ceea ce vedem în Statele Unite este ceea ce obții atunci când extrema dreaptă ajunge la putere, acest atac direct asupra științei. Vei vedea chiar și oameni de știință din Statele Unite venind în Europa. Cred că, în interesul public, este important să ascultăm știința.

„Avem nevoie de politici industriale europene”

PressOne: Dacă Statele Unite reduc sau opresc importurile de produse agricole din UE, ce soluție are Comisia Europeană pentru fermierii europeni?

Cred că aceasta va fi o mare provocare. Până acum, în politicile comerciale, Europa a depins prea mult de acorduri generale de comerț liber, care, cred, deja au avut un impact asupra agriculturii. Cred că unul dintre lucrurile mari care ne așteaptă încă este Mercosur (n.r. Mercado Común del Sur – Piața Comună a Sudulu), care este un acord de comerț liber cu țările din America Latină — Brazilia, Argentina în principal — și care va fi dăunător pentru o parte din agricultura noastră, pentru că atunci ajungem într-o competiție inegală cu agricultura mare de acolo. Gândește-te doar la sectorul de carne de vită. Poate că nu toate sectoarele vor avea un impact negativ, dar cred că Europa nu a fost suficient de protectivă față de agricultura sa și că a depinde de comerțul cu Statele Unite este o strategie vulnerabilă. Cred că ceea ce trebuie să gândească Uniunea Europeană este cum să fie mult mai suverană din punct de vedere alimentar decât în prezent. 

PressOne: Vorbim despre hrană, dar despre apă? De exemplu, în România nivelurile unor ape au scăzut sau sunt lacuri care au secat, ghețarii din întreaga lume se topesc într-un ritm alarmant.  Care este planul Uniunii pentru a evita o criză a apei? 

Ai dreptate, până acum am vorbit mai mult despre calitatea apei și mai puțin despre cantitatea apei. Anul va exista un plan de acțiune pentru adaptarea la schimbările climatice, iar acolo apa va fi unul dintre punctele cheie, pentru că vom avea mari probleme cu disponibilitatea acestei resurse. Și asta nu afectează doar oamenii, ci și agricultura și industria, pentru că multe industrii sunt construite lângă un râu de care depind. 

România are, desigur, și zone de deltă semnificative, așa că poate că România nu reprezintă cel mai mare risc, dar cu siguranță zonele centrale ale țării vor avea probleme, la fel ca și alte regiuni din Europa.

Acesta a fost, de fapt, unul dintre principalele noastre demersuri – ca reziliența apei și adaptarea la schimbările climatice să fie probleme pe care Europa trebuie să le abordeze, deoarece nu am fost suficient de activi în acest sens.

Foto: ID 132344517 © Ginettigino | Dreamstime.com

PressOne: Credeți că Uniunea Europeană ar trebui să impună taxe anti-dumping pentru a sprijini industria auto europeană, având în vedere concurența din partea producătorilor chinezi de mașini electrice și taxele impuse și de Trump?

Practic, acum avem aceste tarife și am fost de acord cu ele. În acest sens, cred că Europa ar trebui să devină mai puțin naivă. Europa a început ca o relație comercială în care simțeam că trebuie să avem o alternativă la a ne lupta unii cu alții, iar dacă faci comerț cu alții, ai interdependențe. Într-o lume ideală și rațională, asta ar fi minunat. Dacă Putin ar fi fost o persoană rațională, nu ar fi început un război cu Europa, pentru că depinde de Europa să-i cumpere gazul și acum vedem cum suferă din cauza asta. Cred că nu ar trebui să ne bazăm nici pe China să fie rezonabilă și rațională, pentru că și acolo există potențial major de război, poate cu Taiwan. Trebuie să fim mai puțin naivi și să fim mai susținători și protecționiști față de industria noastră și să luăm în considerare tarifele.

Dar chiar și așa, tot trebuie să creăm un mediu în Europa unde să fie atractiv să construim propria noastră industrie. Și nu obții asta doar punând o barieră tarifară împotriva Chinei. Avem nevoie de politici industriale europene, iar acest lucru trebuie să se concretizeze într-un acord industrial verde, deoarece considerăm că acolo putem fi cei mai competitivi. Este nevoie de mai mult decât de tarife. 

PressOne: Cum ați reacționat când ați auzit sloganul ,,drill baby drill” (n.r. forează, iubito, forează - face referire la exploatarea intensivă a resurselor de petrol și gaze) a lui Trump în raport cu Pactul Green Deal? 

Doare, pentru că arată cât de prost este un astfel de lider important din lume. Indiferent dacă ne place sau nu, America este o țară mare, este o țară importantă. Și momentul în care el spune „drill, baby, drill”, desigur, este dăunător asupra altor țări din lume. În același timp, este multă retorică, pentru că, de exemplu, acum cinci ani, când Trump era la putere, încă dorea să protejeze industria cărbunelui. Nu a făcut-o. De ce? Pentru că mineritul de cărbune nu mai este competitiv, nici în Europa. Știu că în România, poate, unii oameni cred asta, dar este cu adevărat o industrie care se sfârșește. Și cred că este datoria politicianului să se pregătească pentru asta, astfel încât să nu fie o prăpastie în care, dintr-o dată, oamenii să rămână fără loc de muncă. 

Și aceasta este și partea din Green Deal, pentru a ne pregăti pentru schimbările din economia noastră, pentru că acei mineri de cărbune din Statele Unite credeau că Trump va fi acolo să îi salveze, dar nici el nu a făcut-o. Așadar, în acest sens, este doar o înșelătorie. Așadar, acest lucru îți arată și cât de încredere este el cu această nouă mantra, „Drill, baby, drill.” 

În privința gazului, poate profita de el pentru o vreme, dar, sincer, pe termen lung nu va fi foarte profitabil, deoarece singura modalitate prin care îl poate livra lumii este prin transformarea în gaz natural lichefiat. Este extrem de scump. Dacă Europa este inteligentă, putem crea o alternativă, ca o consecință a politicii lui Trump. 

Trump susține chiar și în prezent că regenerabilele nu mai sunt o sursă de energie. Iar dezvoltarea energiilor regenerabile a fost atât de vastă, încât există o adevărată putere investițională în acest sector, pe care, dacă Statele Unite nu o mai doresc, o putem îndrepta către Europa. Putem profita de prostia lui Trump. Cel mai prost lucru pe care îl poate face Europa este să creeze aici un trumpism moderat. Nu ar trebui să-l copiem. Să sperăm că europenii vor înțelege asta.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€