Dinastiile doctorilor în Securitate

Copiii sau soțiile mai multor conducători de doctorate de la Academia SRI, de la Academia de Poliție şi de la Universitatea Națională de Apărare au devenit, la rândul lor, doctori în domeniile Ordine Publică și Securitate Națională, Informații și Securitate Națională sau Ştiințe Militare.

Gabriel Oprea, Mircea Mureșan, Mihai Vasile-Ozunu, Gheorghe Toma, Ioan Dascălu, Țuțu Pișleag şi Florin Sandu sunt doar câţiva dintre profesorii universitari ale căror rude de gradul I (copii ori soţii) au obţinut doctorate sau au urmat cariere didactice la aceleași instituţii academice.

Numeroase studii științifice descriu modul în care educația și profesia copilului sunt influențate de părinți. Chiar și influența între soţi a fost studiată de cercetători.

Totuși, niciun astfel de studiu nu „acoperă” încrengăturile de rudenie apărute în universităţile militare din România.

Un asistent universitar intrat pe mâna DNA

Presa națională relata de curând despre un asistent universitar de la Academia de Poliție care, în urma unui acord cu procurorii DNA, a acceptat o pedeapsă de un an și 6 luni de închisoare, cu amânarea aplicării pe un termen de 2 ani de la data rămânerii definitive a sentinței.

DNA l-a acuzat că, înaintea examenului de licență din vara lui 2017, le-a dat unor studenți subiectele de la disciplina Combaterea Criminalității Organizate.

Astfel, 30 din 32 de studenți au obținut nota 9,70.

Cel în cauză este Ștefan Gabriel Dascălu (35), care este asistent universitar la Academia de Poliție din 2014, când a promovat concursul pe post cu media 8,73.

Înainte să devină cadru didactic la Academia de Poliție, Dascălu a fost mai întâi agent la Serviciul Antidrog din Direcția de Combatere a Crimei Organizate a Poliției Române, iar mai apoi ofițer specialist.

Cu doi ani înainte de a deveni cadru didactic, în 2012, a obținut titlul de doctor tot la Academia de Poliție, cu o teză intitulată „Regimul juridic și metodologia investigării traficului ilicit al drogurilor de risc”. A fost coordonat de profesorul Ștefan Prună.

Ștefan Gabriel Dascălu a absolvit Facultatea de Drept de la Universitatea Bioterra (2001-2005), acolo unde tatăl său, Ioan Dascălu, a fost profesor; în paralel, a terminat și Școala de Agenți de Poliție de la Câmpina (2003-2005).

Intrarea sa în corpul didactic de la Academia de Poliție a fost pregătită pe repede înainte. Imediat ce a susținut doctoratul, și-a publicat teza și a început să publice articole în diverse reviste, pentru a avea punctajul necesar, după cum arată fișa de verificare.

Deși anchetat de DNA, Ștefan Gabriel Dascălu și-a continuat activitatea didactică până astăzi.

Adrian Iacob, rectorul Academiei de Poliție, ne-a declarat că „oficial, nu a primit vreo înștiințare de la DNA”.

El a adăugat însă că, după comunicatul de presă care anunța încheierea acordului de vinovăție, Academia de Poliție va lua „măsura punerii la dispoziție” a lui Dascălu, până la rămânerea definitivă a hotărârii instanței de judecată.

*

Mult mai cunoscut decât Ștefan Gabriel Dascălu este tatăl său, Ioan Dascălu, fost profesor universitar și conducător de doctorate la Academia de Poliție.

Cu sau fără voia lui, Dascălu senior va rămâne în istoria studiilor doctorale din România ca fiind cel care, alături de Gabriel Oprea și Costică Voicu, a înființat în 2002 un domeniu doctoral unic în lume: Ordine Publică și Securitate Națională (OPSN).

Acestui domeniu i-a fost atașată, tot atunci, o școală doctorală la Academia de Poliție, care în 16 ani a acordat circa 340 de titluri de doctor.

Mulți dintre doctorii în OPSN de la Academia de Poliție sunt polițiști, politicieni, magistrați, înalți funcționari ai statului sau oameni de afaceri.

Această universitate militară este prinsă şi ea în scandalul care vizează tezele plagiate ale unora dintre foștii doctoranzi.

Nouă teze de doctorat susținute la Academia de Poliție au fost devoalate în presă ca fiind plagiate, iar pentru şase dintre acestea există plângeri formulate către Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). Pentru niciuna însă, CNATDCU nu a emis încă vreun verdict.

Una dintre tezele de doctorat asupra cărora planează suspiciunea de plagiat a fost coordonată chiar de Ioan Dascălu. Este vorba despre lucrarea lui Robert Negoiță, primarul Sectorului 3 din București, despre care PressOne a scris în exclusivitate că este plagiată integral, de la prima până la ultima frază.

De altfel, Ioan Dascălu a coordonat 39 de teze de doctorat la Academia de Poliție.

Printre cei care au obținut râvnitul titlu sub îndrumarea lui se numără doi foşti şefi ai Poliţiei Române − Marian Tutilescu și Bogdan Despescu, dar şi Adriana Voicu, soția lui Costică Voicu, fost rector al Academiei de Poliție și fost șef al Poliției Române.

De asemenea, printre doctoranzii lui Dascălu se numără „celebrul” Claudiu Ţupulan, profesorul de la Academia de Poliție care a încercat să îi spele de acuzația de plagiat atât pe Petre Tobă, fost ministru de Interne, cât şi pe Florentin Pandele, primarul orașului Voluntari.

Tezele incriminate ale celor doi fuseseră susținute la Universitatea Națională de Apărare (UNAP).

Florentin Pandele are și un al doilea titlu de doctor, obținut în 2007, îndrumătorul său fiind Ioan Dascălu.

Dascălu senior a ieșit la pensie din Academia de Poliție în 2005, când a devenit profesor la Universitatea Bioterra, una dintre cele mai controversate universități private din România. Aici, Dascălu a fost prorector și, mai apoi, decanul Facultății de Drept.

A rămas însă conducător de doctorate la Academia de Poliție până în 2017, când, în urma numeroaselor articole de presă care l-au vizat, și-a dat demisia.

O carieră de oportunitate

Adriana Camelia Voicu (50 de ani), soția lui Costică Voicu, fost șef al Poliției Române, a devenit doctor în 2006, sub îndrumarea lui Ioan Dascălu.

Întreaga ei carieră a cunoscut o turnură radicală după ce și-a cunoscut soțul.

Fostă coafeză la SC Igiena, potrivit mai multor surse, funcționară la aceeaşi firmă potrivit CV-ului oficial (1992-2000), Adriana Camelia Voicu a terminat Facultatea de Drept de la Universitatea Româno-Americană în 2000.

Examenul de licență l-a susținut la Academia de Poliție, în timp ce soțul ei era rector.

În 2002 a absolvit un curs de masterat, iar în 2006 a obținut titlul de doctor cu teza „Criminalitatea economico-financiară, factor de amenințare la adresa ordinii publice”.

În timp ce își definitiva studiile postuniversitare, Adriana Camelia Voicu s-a angajat la Administrația Națională a Rezervelor Statului (2002-2004), exact în perioada în care instituţia era condusă de Gabriel Oprea, bun prieten al soțului ei.

În 2004, potrivit propriului CV, ea a devenit consilier juridic la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV), aflată în subordinea SRI.

În acea perioadă, Costică Voicu era rectorul Academiei de Poliție (2000-2008), iar şefii SRI – directorul Radu Timofte și adjuncții săi Dumitru Zamfir și Ionel Marin − își făceau doctoratul la Academia de Poliție sub coordonarea lui Gabriel Oprea.

Costică Voicu a fost președintele comisiei de susținere la toţi cei trei şefi ai SRI.

În 2007, Adriana Camelia Voicu a devenit lector la Academia SRI (poziția 24 din statul de funcții, publicată în Monitorul Oficial nr. 216/2007), prin Hotărârea Senatului din data de 5 mai.

La acea vreme, la conducerea SRI se afla George Maior, iar Gabriel Oprea începuse demersurile pentru înființarea unei școli doctorale la Academia SRI.

În 2013, Adriana Camelia Voicu a plecat din Academia SRI și a devenit lector la Facultatea de Științe Juridice, Politice și Administrative din cadrul Universității „Spiru Haret”, cea mai mare fabrică de diplome universitare din România.

Costică Voicu este și el profesor la aceeași facultate.

Doctorat în curse ilegale de mașini

Printre doctoranzii lui Ioan Dascălu s-a numărat și Sebastian Florin Sandu, fiul lui Florin Sandu − şi el fost şef al Poliţiei Române, dar şi profesor și conducător de doctorate la Academia de Poliție.

Florin Sandu senior a devenit primul conducător de doctorate în Ordine Publică și Securitate Națională după înființarea acestui domeniu „ştiinţific” de către tripleta Oprea-Voicu-Dascălu.

La începutul anilor 2000, când tatăl său era șeful Poliției Române, Sebastian Florin Sandu a intrat de mai multe ori în atenţia presei.

Lansat în afaceri de mare anvergură, Sandu junior a fost asociatul fruntaşilor PSD Doru Ioan Tărăcilă și Iosif Armaș în Argirom International SA, în perioada în care toate proprietățile turistice (hoteluri și restaurante) din Băile Herculane au fost cumpărate de această firmă pentru numai 120.000 de dolari.

Astăzi, după 17 ani de la respectiva privatizare, stațiunea este o ruină.

Sebastian Florin Sandu s-a apucat să facă doctorat la Academia de Poliție în 2009 și l-a finalizat trei ani mai târziu.

Teza sa a avut titlul „Cursele auto ilegale, între risc și beneficii pentru Ordinea Publică”.

Sandu junior este un pasionat de mașini și motoare. La mijlocul anilor 2000, presa scria că el obținuse două numere preferențiale de la Poliția Rutieră, cu literele POL, care ar fi trebuit să fie rezervate mașinilor de serviciu din Ministerul de Interne.

Toți doctorii din familia Toma

Tot la Academia de Poliție au devenit doctori, la două zile distanță, cei doi fii ai profesorului universitar Gheorghe Toma, și el un apropiat al lui Gabriel Oprea.

Gheorghe Toma, Gabriel Oprea și Constantin Onișor sunt cei care au contribuit decisiv la înființarea, în 2007, a Şcolii Doctorale de la Academia SRI.

În acest moment, Gheorghe Toma este secretarul general al Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN), instituţie înființată de George Maior și Gabriel Oprea, așa cum PressOne a relatat în exclusivitate.

Ambii fii ai lui Toma sunt angajaţi ai Serviciului de Pază și Protecție (SPP), instituție unde și tatăl lor a lucrat în perioada 2003-2006.

De altfel, Toma senior a coordonat teza de doctorat a fostului director SPP Gabriel Naghi, despre care PressOne a scris recent că este plagiată.

Robert Cătălin Toma (45 de ani), fiul cel mare al lui Gheorghe Toma, a obținut titlul de doctor în data de 27 septembrie 2016, la Academia de Poliție, fiind coordonat de profesorul Țuțu Pișleag.

Lucrarea sa a avut titlul „Considerații privind locul și rolul Serviciului de Protecție și Pază determinat de dinamica factorilor de risc din mediul de securitate”.

Președintele comisiei de susținere a fost profesorul Dan Victor Cavaropol, iar referenţi au mai fost profesorii Constantin Onișor și Nicolae Rotaru, ambii de la Academia SRI, și George Marius Ţical, de la Academia de Poliție.

Din 2011, Legea Educației interzice ca din comisiile de susținere să facă parte doi profesori din aceeași universitate. Totuși, acest lucru nu a contat în cazul fiului cel mare al lui Gheorghe Toma.

Robert Cătălin Toma este la bază inginer agricol, fiind absolvent al Facultății de Agricultură (1991-1996) din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, cu o lucrare de licență intitulată „Securitatea alimentară – Combaterea putregaiului la floarea soarelui”.

A urmat și Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Poliție (2001-2006), unde a mai finalizat și un curs de master (2008).

Fiul cel mic al profesorului Toma, Claudiu Marius Toma (42 de ani), a devenit doctor la Academia de Poliție două zile mai târziu decât fratele său, pe 29 septembrie 2016, însă teza sa a fost coordonată de profesorul Dan Victor Cavaropol.

Președintele comisiei de susținere a fost George Marius Țical, iar referenții care au decis acordarea titlului au fost profesorii Daniel Dumitru și Dorin Pânzariu, ambii de la UNAP, și Ștefan Prună, de la Academia de Poliție.

Din nou, legislația a fost încălcată de Academia de Poliție, prin invitarea în comisia de susținere a doi profesori din aceeași universitate.

Claudiu Marius Toma este absolvent al Facultății de Drept (1995-1999) din cadrul Academiei de Poliție.

A urmat același curs de master ca fratele său mai mare. În 1999 s-a angajat în Jandarmerie, unde a lucrat până în 2007, când s-a mutat la SPP, unde este șef sector.

Transfer de generații între Poliție și SRI

Profesorul Țuțu Pișleag și-a dobândit notorietatea în luna iunie a acestui an, ca îndrumător de doctorat al fostului ministru al Educației Liviu Marian Pop, care nu a mai primit titlul fiindcă a fost acuzat de plagiat chiar în timpul susținerii tezei.

PressOne a dezvăluit atunci acuzațiile de plagiat, în exclusivitate, și a relatat inclusiv momentul în care Țuțu Pișleag a recurs la amenințări la adresa ziariștilor.

Fiul lui Țuțu Pișleag, George Antoniu Pișleag, este lector universitar la Academia SRI.

El a reușit să se angajeze la ANIMV chiar înainte de a deveni doctor. În 2011 a obținut postul de asistent universitar, în 2015 și-a susținut public doctoratul, iar anul trecut a fost promovat pe postul de lector.

Conducător de doctorat i-a fost profesorul Constantin Onișor, iar teza a avut titlul „Studiu privind dimensiunea juridică a securității moderne. Dreptul internațional și strategiile de securitate”.

Președintele comisiei de susținere care a decis acordarea titlului de doctor lui George Antoniu Pișleag a fost Gheorghe Toma, căruia Pişleag-tatăl i-a coordonat unul dintre fii.

Referenți au fost profesorii Cristian Popa de la ANIMV, Tiberiu Pavelescu de la Academia de Poliție și Constantin Iordache de la UNAP.

Pișleag junior a terminat Facultatea de Drept de la Universitatea Hyperion în 2007, iar până la angajarea în SRI a fost consilier juridic la o firmă privată.

Titularizarea propriu-zisă în Academia SRI a obținut-o abia la 1 februarie 2017, când a câștigat concursul pentru postul de lector.

*

Ileana Vasile-Ozunu este fiica generalului Mihai Vasile-Ozunu, fost director al Colegiului Național de Apărare (CNAp).

Ea are gradul de comisar-șef și lucrează în Ministerul de Interne de circa 14 ani, în acest moment fiind șef serviciu II la Direcția Generală de Afaceri Europene și Relații Internaționale.

Ileana Vasile-Ozunu a obținut titlul de doctor în 2012, la Universitatea Națională de Apărare, acolo unde tatăl său a fost profesor aproape 20 de ani.

Teza ei se intitulează „Spațiul Schengen și securitatea europeană, implicațiile aderării României la spațiul Schengen”.

Coordonator de doctorat i-a fost profesorul Marius Hanganu, iar comisia de referenți a fost una formată din apropiați ai tatălui ei.

Președintele comisiei a fost Teodor Frunzeti, pe atunci rector al Universităţii Naţionale de Apărare, în prezent consilier în Departamentul Securității Naționale de la Administrația Prezidențială.

Referenții care au decis să-i acorde titlul de doctor au fost Gheorghe Toma, Constantin Onișor și Dorel Bușe.

Mihai Vasile-Ozunu este cel în umbra căruia și-a construit cariera academică Gabriel Oprea.

Vasile-Ozunu era directorul Colegiului Național de Apărare (CNAp) când Gabriel Oprea a devenit profesor universitar la această instituție, deși CNAp nu era o universitate.

Oprea nu i-a rămas dator şi, când a devenit ministru al Apărării, l-a numit pe Vasile-Ozunu secretar de stat.

Relația dintre cei doi merge dincolo de semnarea unor cărți împreună. Sunt prieteni de familie, iar fiicele lor, Ana-Maria și Ileana, sunt prietene şi ele.

Mihai Vasile-Ozunu a făcut parte din comisia de concurs care i-a acordat gradul de profesor universitar lui Oprea. 14 ani mai târziu a făcut parte din comisiile de susținere ale fiicei și ginerelui lui Oprea.

A fost membru în ASSN, însă a demisionat după dezvăluirile din 2016 legate de această instituţie. Acum este profesor la Universitatea „Spiru Haret”.

Un doctorat şi trei masterate în doar doi ani

Doina Mureșan, soția lui Mircea Mureşan − fost rector al Universității Naționale de Apărare (UNAp), și-a schimbat decisiv cariera după ce și-a cunoscut soțul.

Contabilă în mai multe unități militare, ea începe să urmeze diferite cursuri universitare sau post-universitare după 2003, când îl cunoaşte pe generalul Mircea Mureșan, pe atunci rector al UNAp.

Absolventă a specializării Finanțe la Școala Militară de Ofițeri de la Sibiu (1983–1986), Doina Mureșan, fostă Filote, își completează studiile universitare la UNAp în perioada 1 martie 2004 − 31 iulie 2006, când, potrivit propriului CV, urmează Facultatea de Comandă și Stat Major, Specialitatea Management Economico-Financiar.

Intervalul menționat ridică semne de întrebare pentru că nicio facultate nu are posibilitatea de a înmatricula studenți după începerea anului universitar, cu atât mai mult la mijlocul său.

Oricum, și perioada de studii de numai un an și jumătate este problematică, chiar dacă ar fi vorba despre o completare de studii.

2006 este momentul de început al mai multor cursuri sau specializări simultane urmate de Doina Mureșan la UNAp sau CNAp.

Finalizează un curs de limba engleză, unul de psihopedagogie, la UNAp, un curs de carieră la CNAp, și două programe de masterat la UNAp, unul în Securitate și Apărare Națională, cel de-al doilea în Management Educațional și Psihopedagogic.

Un al treilea master în Managementul Informatizat al Proiectelor îl obține la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică de la Academia de Studii Economice.

Toate cele trei masterate și celelalte cursuri de perfecționare sunt urmate în perioada 2007-2008.

O adevărată performanță, dacă socotim că, în exact același interval, Doina Mureșan urmează și studii doctorale și obține titlul de doctor tot la Universitatea Națională de Apărare.

Potrivit propriului CV, Doina Mureșan a făcut doctoratul în doar doi ani (octombrie 2006 – noiembrie 2008), ceea ce constituie în sine o realizare, fără să mai luăm în calcul celelalte studii pe care pretinde că le-a urmat și finalizat simultan.

Conducător de doctorat i-a fost profesorul Lucian Stăncilă.

Președintele comisiei de susținere a fost generalul Florin Răpan, iar din comisie au făcut parte profesorii Costică Voicu, Dănuț Chiriac și Constanța Bodea.

Teza de doctorat are titlul „Dimensiunea economică a securității în epoca parteneriatelor și a alianțelor”.

Concomitent cu toate aceste studii, Doina Mureșan promovează la 1 august 2006 și un concurs pe un post de lector la UNAp, la Catedra de Management Economico-Financiar.

Tot în același interval extrem de încărcat, ea devine și directorul adjunct al CNAp, la 15 februarie 2008. Ulterior obținerii titlului de doctor, promovează în poziția de conferențiar.

La scurt timp după ce generalul Mircea Mureșan a părăsit funcția de rector al UNAp, el a fost vizat de o anchetă a DNA împreună cu Gabriel Oprea, Viorel Buța, Florin Răpan şi Marius Hanganu, dar și alți ofițeri și cadre didactice.

Toți au fost suspectați că, în perioada 2002-2008, în calitate de conducători de doctorat și de profesori, ar fi acordat titluri de doctor sau titluri didactice (lector, conferențiar și profesor), contra unor sume care ajungeau până la 15.000 de euro, potrivit ziarului România liberă, care cita la acea vreme surse din DNA.

Direcția de Prevenire și Investigare a Corupției și Fraudei din Ministerul Apărării, condusă pe atunci de colonelul magistrat Gheorghe Coșneanu, a făcut o anchetă proprie, care a constatat și alte nereguli, printre care obținerea titlului de doctor de mai mulți conferențiari cu scopul promovării în poziția de profesor.

În ciuda dovezilor din acest dosar, DNA a clasat investigația.

După ce Mircea Mureșan a părăsit funcția de rector al UNAp, în toamna lui 2008, Doina Mureșan a făcut și ea o mică schimbare academică.

A ajuns profesor la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”. Totuși, a rămas angajată în MApN pe funcția de director al Direcției Management Resurse Umane.

În această vară, Doina Mureșan a fost împuternicită ca director al Colegiului Național de Apărare.

Gabriel Oprea i-a fost referent la doctorat propriului cumnat

Poate cel mai cunoscut caz de doctorate obținute în familie este cel al fiicei și ginerelui lui Gabriel Oprea − Ana Maria Tudor și Alexandru Marius Tudor.

Ei au devenit doctori în Studii de securitate și intelligence la Academia SRI, instituție unde Gabriel Oprea a fost profesor și conducător de doctorate până la data de 1 decembrie 2015.

Cei doi și-au susținut public lucrările în aceeași zi, pe 27 octombrie 2015.

Se întâmpla în plin scandal legat de tezele plagiate pe care Gabriel Oprea le coordonase la Academia SRI și la Academia de Poliție, însă acest lucru nu a contat la momentul respectiv.

Comisia de Etică a Academiei SRI a realizat o analiză potrivit căreia există suspiciuni de plagiat în tezele soţilor Tudor, motiv pentru care a sesizat CNATDCU.

Recent, PressOne a relatat pe larg despre faptul că tezele fiicei și a ginerelui lui Gabriel Oprea vor intra în procedura de analiză la CNATDCU.

Însă în familia lui Gabriel Oprea mai există un doctor, care e necunoscut publicului larg.

Este vorba despre generalul Valeriu Nicuț, cumnatul lui Gabriel Oprea − soțul surorii soției sale.

Ultima funcție ocupată de Nicuț în MApN a fost cea de secretar de stat, din care a fost eliberat în martie 2016.

Valeriu Nicuț a devenit doctor în Științe militare în 2008, teza sa fiind coordonată de Teodor Frunzeti, cel care i-a urmat în funcția de rector lui Mircea Mureșan și care acum este consilier în Departamentul Securității Naționale de la Administrația Prezidențială.

Teza de doctorat a lui Valeriu Nicuţ are titlul „Dimensiunea militară a globalizării. Influențele globalizării militare asupra misiunilor Armatei României”.

Președintele comisiei de susținere a fost generalul Mircea Mureșan.

Referenții care au decis să-i acorde titlul lui Nicuț au fost Gabriel Oprea − cumnatul său, Gheorghe Udeanu, alături de care Oprea a semnat două lucrări, și generalul Mihail Orzeață.