De ce vinde România vaccinuri, în timp ce Europa se luptă cu un nou val de infectări

Asta în condițiile în care rata de vaccinare a coborât undeva prin Groapa Marianelor, iar varianta Delta a coronavirusului se răspândește deja comunitar și riscă să provoace un val patru aproape la fel de puternic ca al treilea.

Cum s-a ajuns aici, cum am reușit să irosim jumătate de vară, deși soluția pentru combaterea pandemiei ne-a fost oferită, practic, pe tavă? Prin negarea sistematică a realității.

Din 15 mai, românii – vaccinați sau nevaccinați – nu mai poartă măști în aer liber. Măsura a fost anunțată cumva pe neașteptate, de președintele țării, cu două zile înainte, într-o perioadă în care alte țări eliminau purtarea măștilor în spații deschise doar pentru cei imunizați.

Până la data respectivă, în România fuseseră vaccinate peste 3,8 milioane de persoane, din care 1,13 milioane cu o doză și alte 2,75 milioane cu schema completă. În plus, 15 mai era o dată care marca un nou record de imunizare – 119 mii de persoane vaccinate în 24 de ore, din care 51 de mii cu prima doză. Lucrurile se îndreptau într-o direcție bună, părea că ne așteaptă o vară lipsită de restricții și cu multe vaccinări. 

Restricțiile s-au dus, dar vaccinările au fost tot mai puține. 

„5 milioane de persoane vaccinate până la 1 iunie. România, știu că putem!”, anunța premierul Florin Cîțu la trei zile după ridicarea obligației de a purta măști.

5 milioane de persoane vaccinate, un obiectiv deocamdată ratat

De la anunțul triumfal al lui Cîțu până acum, obiectivul a fost ratat de mai multe ori. N-am avut cinci milioane de vaccinați la 1 iunie, nu i-am avut nici pe 1 iulie. La ora actuală, doar 4,89 milioane de persoane s-au vaccinat împotriva COVID-19 cu cel puțin o doză. Cele cinci milioane se lasă așteptate, probabil abia în august vom atinge ținta propusă de premier.

Rata de vaccinare a scăzut de la săptămână la săptămână, până am ajuns în punctul în care se vaccinează cu prima doză sub 10 mii de oameni pe zi, iar România donează și vinde doze de vaccin într-o veselie, pentru că există riscul ca acestea să expire în frigiderele centrelor de imunizare.

Potrivit CNCAV, România a donat până acum 456 de mii de doze de AstraZeneca (către Moldova și Serbia), iar peste un milion de doze Pfizer au fost vândute către Danemarca. 

„Mai sunt discuții pentru vânzarea de doze și către alte câteva ţări, însă demersurile încă nu s-au finalizat și Ministerul Afacerilor Externe este în curs de a analiza parteneriatele care sunt cele mai utile pentru România”, a mai afirmat CNCAV într-un răspuns transmis PressOne. 

Eșecul campaniei a devenit atât de evident pentru (aproape) toată lumea, încât pagina oficială de Facebook a campaniei de vaccinare nici nu mai publică datele defalcat, cu delimitare clară între vaccinați cu prima doză și vaccinați cu schema completă, ci dă direct numărul total de vaccinați în ultimele 24 de ore, pentru a crea iluzia că treaba merge mai bine decât merge de fapt. 

Președintele și premierul insistă să nege realitatea

Premierul și Iohannis au dat curs acestei iluzii, anunțând cu fiecare ocazie pe care au prins-o că România a ieșit triumfătoare din pandemie. 

„Obiectivul meu nu este de a vaccina cât mai multe persoane, obiectivul meu este de a depăși pandemia. Iar pandemia o depășim prin vaccinare. Azi avem rezultate bune pentru că am avut o campanie de vaccinare de succes”, afirma Florin Cîțu într-o declarație confuză din a doua jumătate a lunii iunie, deși toate datele indicau multe lucruri, dar nu o campanie de imunizare de succes. 

O săptămână mai târziu, optimismul Palatului Victoria era împărtășit de Palatul Cotroceni, prin vocea președintelui Klaus Iohannis:

„Ştim din istoria pandemiilor că ele se produc în valuri şi, într-adevăr, noi am avut din păcate al treilea val destul de puternic, dar la noi campania de vaccinare a fost practic un succes. Noi practic am oprit pandemia. Acum, însă, prin faptul că avem aşa puţine cazuri, nu mai avem un interes foarte mare pentru vaccinare. Deci avem un succes care cumva se vede într-o reducere a dorinţei de vaccinare”, a declarat șeful statului. 

De când a început campania de vaccinare până acum, s-a insistat mult cu acest optimism vizibil și-n declarațiile celor doi lideri. Luni la rând s-au prezentat datele trunchiat, în scop PR-istic, pentru a pune liderii coaliției de guvernare într-o lumină pozitivă. 

„România – în topul țărilor UE la campania de vaccinare!

Locul 4 – persoane vaccinate cu ambele doze (1.466.149) 

Locul 7 – total doze administrate (3.838.804)”, clama pagina oficială a campaniei în aprilie, într-o perioadă în care puteri europene precum Franța erau luate la mișto că se mișcă-n ritm de melc, în timp ce România se afla peste media Uniunii Europene.

Doar că semnele dezastrului ce avea să vină puteau fi observate chiar într-unul dintre graficele atașate postării respective, cel care indica numărul de doze administrate per 100 de persoane, unde România era printre codașele Europei. 

Când am căzut tot mai mult în topul privind numărul de persoane cu cel puțin o doză, oficialii s-au folosit de statisticile europene privind vaccinarea cu ambele doze, unde încă stăteam bine.

Între timp, am „recuperat” și la acel capitol, astfel că, la ora actuală, România este penultima în ambele topuri, atât cel al vaccinaților cu o doză, cât și cel al vaccinaților cu schema completă, fiind „detronată” doar de vecinul nostru sudic, Bulgaria. Astăzi, ca să mai îndulcească puțin realitatea, responsabilii campaniei de vaccinare pun la socoteală și persoanele imunizate natural, prin boală, ca să le iasă și lor o rată de imunizare de peste 40%.

Un studiu recent a descoperit că, la 12 luni de la boală, 88% dintre infectați încă aveau anticorpii necesari pentru a lupta cu varianta originală a virusului, dar mai puțin de 50% dintre ei aveau anticorpii necesari pentru a face față variantei Delta.

Cert e că gaslightingul guvernanților a continuat și după ce am ajuns printre codașii Europei la toate capitolele.

Întrebat la finalul lunii iunie dacă este mulțumit de campania de vaccinare pe care a insistat s-o coordoneze prin oameni precum Valeriu Gheorghiță și Andrei Baciu, Florin Cîțu a rămas neabătut în optimismul său:

„Am atins cea mai importantă ţintă. Ştiţi foarte bine că ieri în Bucureşti nu a fost niciun caz în 24 de ore. Ţinta vaccinului este aceea de a elimina pandemia şi ţinta este atinsă”.

Florin CÎȚU

În ianuarie 2021, la mii de kilometri depărtare, un alt premier, Narendra Modi, anunța pe un ton teribil de familiar că India a înfrânt pandemia. Triumfalismul său a convins inclusiv comentatori din spațiul românesc, Mihail Neamțu având un vlog întreg în care lăuda reușita premierului indian. În martie, Modi făcea ce face și România astăzi, adică vindea și dona mai multe doze de vaccin decât administra propriului popor.

Consecințele au fost dezastruoase. O lună mai târziu, India era lovită de un nou val al pandemiei, în aprilie fiind contorizate sute de mii de infectări zilnice, infectări care la rândul lor provocau mii de morți pe zi. Potrivit unui studiu recent, excesul de decese ar fi depășit pragul de patru milioane de morți în timpul pandemiei, deși numărătoarea oficială a autorităților indiene indica „doar” 400 și ceva de mii de morți de COVID. Nu toate cele patru milioane de morți în exces pot fi atribuite virusului în sine, dar e clar că în India, la fel ca-n România, autoritățile au încercat tot posibilul să cosmetizeze o situație deloc roz.

„Degeaba vine premierul să spună că în august nu vom mai avea zăpadă deloc”

Răzvan Cherecheș, specialist în sănătate publică din cadrul Universității Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, spune că n-a existat niciun fundament științific pentru mesajele transmise de Guvern privind pandemia.

„Sunt pur politice și, dacă mă întrebați mine, mesajele triumfaliste sunt legate de alegerile interne din partidul lor, nu de date. Va urma o creștere, nu există nicio îndoială aici. E ca și cum ai zice «va ninge la iarnă». Păi, va ninge sigur, degeaba vine premierul să spună că «mare victorie, în luna august nu mai avem zăpadă deloc». Da, evident, dar vom avea în iarnă”.

Așadar, optimismul afișat de guvernanți pare întemeiat doar dacă în ultimele luni te-ai uitat la rata de infectare fără a lua în calcul contextul internațional. Pentru că, într-adevăr, numărul de infectări zilnice a scăzut preț de câteva luni, numărul morților a scăzut și el, iar secțiile ATI s-au eliberat. Doar că în timp ce Puterea își jelea lăudătorii, varianta Delta a coronavirusului începea să devină dominantă în mai multe țări de pe glob, inclusiv în Europa. 

„Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în primăvară, putem vedea că la noi numerele au început să crească la o lună, o lună jumătate după ce au crescut în Marea Britanie”, a mai declarat Răzvan Cherecheș într-un interviu acordat PressOne.

Pe lângă faptul că noua tulpină face vaccinurile să fie mai puțin eficiente împotriva infectării, ea este mult mai contagioasă, având și o perioadă de incubație scurtă, ceea ce înseamnă că mult râvnita imunitate de turmă va fi mai greu de atins. 

„Noi avem un procent mic, nu sunt șanse să crească rata de vaccinare până în punctul în care să ajungem la imunitatea de grup. În condițiile acestea, inevitabil o să avem un val patru. O persoană infectată cu delta infectează în medie alte șase persoane. Ceea ce înseamnă că procentul de vaccinați necesar pentru a atinge imunitatea de grup va fi mai mare, ca medie, probabil în jurul a 80%. Ceea ce complică lucrurile substanțial. E cert că următorul val va fi cu varianta Delta, asta dacă nu apare altă variantă în toamnă. Estimarea este că și în România tulpina Delta va fi majoritară prin august”, spune Răzvan Cherecheș. 

Într-un răspuns transmis către PressOne acum câteva zile, CNCAV a arătat că în România au fost confirmate 87 de cazuri de infecție cu tulpina Delta, fiind înregistrate și trei decese – toate cele trei persoane erau nevaccinate. Între timp, numărul infectaților a urcat la 101 și cel al deceselor la 4.

Problema e că, potrivit CNCAV, la o parte dintre aceste infecții n-au fost identificate origini de import, ci au fost dobândite pe teritoriul național, ceea ce înseamnă că noua variantă a virusului se transmite deja comunitar, deci scenariul avansat de Cherecheș pare că va deveni curând realitate. 

În state precum Israel, Marea Britanie, Franța sau Spania, varianta Delta deja a produs și încă produce creșteri semnificative ale ratei de infectare. În Marea Britanie, de exemplu, numărul de cazuri a început să crească din nou la sfârșitul lui mai, în condițiile în care guvernul lui Boris Johnson vaccinase peste 50% din populație cu cel puțin o doză. Din această cauză, Marea Britanie a trebuit să-și amâne ridicarea completă a restricțiilor cu o lună, fapt ce n-a ajutat cu mare lucru, pentru că varianta Delta a continuat să se răspândească, devenind dominantă (astăzi, peste 99% dintre noile infectări sunt provocate de ea). 

Totuși, datorită ratei crescute de vaccinare, răspândirea variantei Delta n-a produs și o creștere spectaculoasă a numărului de decese provocate de COVID-19. O veste bună pentru britanici, dar nu și pentru noi. În Regatul Unit, categoriile vulnerabile chiar au fost prioritizate, fără a fi băgate la grămadă cu „esențiali” de toate vârstele, astfel că, la ora actuală, peste 90% dintre cetățenii trecuți de 65 de ani au fost imunizați cu ambele doze. 

„De la început, vaccinarea a însemnat prioritizare, adică s-a început cu grupele de risc”, descrie Octavian Voiculescu, cercetător în cadrul Universității Cambridge și doctor în embriologie moleculară și genetică, strategia britanicilor. 

În România, conform ultimei situații a vaccinării pe grupe de vârstă, puțin peste o treime din populația cu vârste cuprinse între 50 și 79 de ani este imunizată împotriva SARS-CoV-2 și doar 18% dintre vârstnicii de peste 80 de ani.

Asta înseamnă că, odată ce varianta Delta va căpăta amploare și-n România, adică prin august-septembrie, vom observa o nouă o creștere a internărilor la ATI, chiar dacă nu la nivelul din valul trei. 

„Deja avem un număr de persoane vaccinate care statistic vorbind au șanse mai mici să ajungă în secții de terapie intensivă. Plus că sunt cumva împrăștiați în mulțime și atunci mai scad un pic din probabilitatea de transmitere a virusului. Dar faptul că am vaccinat multe persoane active ne-ar fi ajutat mai mult dacă procentul total ar fi fost mai mare. Așa, la 20 și ceva la sută, n-o să facă o diferență foarte mare. O să conteze, n-o să fie ca valul trei, dar o să fie restricții, vor fi iar discuții”, crede Răzvan Cherecheș.

Octavian Voiculescu nu e la fel de optimist:

„Știu că există sentimentul ăsta general că sunt oricum puține cazuri, deci ce mai contează că 90% din aproape nimic vor fi cu o variantă sau alta. Nu e chiar așa, pentru că numărul de cazuri explodează exponențial. Pornești de la 20 de cazuri la milion și, când începe un nou val, e o chestiune de zile până treci la un nivel de sute de infectări pe zi, iar vaccinarea nu ține piept. Pentru că vaccinurile în folosință nu previn infecțiile foarte bine, ele previn, să zicem, jumătate din cazuri. Nu te poți baza pe ele pentru a opri infecția. Sunt foarte bune pentru a preveni formele grave de boală, spitalizările și copleșirea sistemului medical. Dacă nu avem o rată de vaccinare mare, răspândită pe toate grupele vulnerabile, riscul este să avem un val patru foarte mare și care va provoca o aglomerare a spitalelor”, crede specialistul stabilit în Marea Britanie.

Ce trebuia făcut și cum ne putem pregăti pentru valul patru

Pentru a combate noul val de COVID, eforturile autoritățile britanice sunt concentrate pe vaccinarea tinerilor, dar și pe felul în care vor fi redeschise școlile din toamnă. Potrivit lui Octavian Voiculescu, guvernul din Marea Britanie va acorda o atenție deosebită ventilării claselor, existând o strategie națională în acest sens. 

„Acum știm sigur că virusul se transmite și prin aerosoli, deci e critic să instaleze filtre de aer, mai ales într-o țară relativ friguroasă. Felul în care a fost gestionată treaba cu școlile până acum a fost un dezastru. Toți adolescenții aveau o bulă și dacă era detectat un caz de infectare la unul dintre ei, toți prietenii din bulă intrau în izolare. Cursurile au fost întrerupte frecvent în foarte multe locuri și asta a făcut praștie programul școlar, fapt ce adâncește inegalitățile. Asta e prioritatea acum aici, pentru că vaccinuri nu sunt destule, spre deosebire de România. Nu sunt destule față de câți doritori sunt”, a explicat specialistul pentru PressOne. 

În România, Ministerul Educației nici măcar nu a ridicat problema ventilării școlilor. 

„Ministerul nu spune nimic despre faptul că ar instala sisteme de ventilație în școli, că alocăm spații suplimentare ca elevii să stea distanțați”, spune Răzvan Cherecheș.

Dar până să ajungem să intrăm în astfel de detalii, trebuie amintit că eșecul campaniei de vaccinare din România este în primul rând un eșec de comunicare. Cabinetul Cîțu a început să depună eforturi în sensul ăsta abia la sfârșitul lui mai, prin campania „Ce conține vaccinul?”, la șase luni de la debutul campaniei de imunizare împotriva SARS-CoV-2, timp în care diversele teorii ale conspirației privind vaccinul au fost diseminate pe larg în mass-media. 

Chiar și așa, mesajele transmise prin această campanie, dar și prin postările zilnice de pe pagina de Facebook RO Vaccinare, par că se adresează unui public deja convins de utilitatea vaccinului: să ne amintim, de exemplu, de avalanșa de glumițe despre microcipuri, Bill Gates și 5G.

Când PressOne a întrebat CNCAV ce demersuri a întreprins în materie de comunicare, primele șapte puncte din răspunsul lor au făcut referire la operațiuni derulate online, strategii social media, conferințe de presă și sesiuni Q&A transmise tot online. Or, nu toți românii își iau informațiile din conferințe care abundă în limbaj de specialitate sau de pe Internet.

În opinia lui Cherecheș, pentru a se vaccina mai mulți oameni, politicienii ar fi trebuit să facă exact ce au făcut pentru a ajunge în Parlament sau la Palatul Victoria. 

„Cum îi convingi pe oameni să voteze? Păi, te duci, discuți cu ei, aloci fonduri pentru comunicare, informezi medicii de familie, pentru că nu s-au făcut sesiuni de informare cu medicii de familie, de exemplu. Nu s-au făcut parteneriate strategice.

De exemplu, dacă BOR ar fi fost implicată ca un partener, cum s-a făcut în Serbia, iar preoții ar fi fost informați ca la rândul lor să dea mai departe informațiile, iarăși, ar fi ajuns la populație.

S-ar fi putut oferi stimulente mai mari. În campania electorală se dau pixuri, șepci, găleți și așa mai departe. În fiecare săptămână se putea face tombolă și să se dea premii, mașini, apartamente, tractoare în mediul rural, șase cai, orice”, crede expertul în sănătate publică.

Florin Cîțu a respins orice propunere de stimulare financiară a persoanelor care se vaccinează, deși alte state ale lumii au aplicat cu succes acest model.

Între timp, speriate de răspândirea variantei Delta, țări precum Franța au început să stimuleze imunizarea cu bățul.

În primul rând, vaccinarea cadrelor medicale a devenit obligatorie. Apoi, președintele Macron a anunțat că certificatul sanitar va deveni necesar pentru a intra în restaurante, cinematografe şi teatre. Efectul a fost imediat: peste 900 de mii de persoane  s-au programat pentru vaccinare în următoarea zi.

În același timp, măsura a alimentat tensiunile din societate, astfel că peste 100 de mii de francezi au ieșit recent pe străzile marilor orașe pentru a protesta împotriva certificatelor COVID, iar două centre de imunizare au fost vandalizate.

Răzvan Cherecheș nu e convins că o astfel de abordare ar funcționa în România:

„Eu nu cred că statul român va fi capabil să verifice dacă doar cei nevaccinați respectă regulile sau să facă reguli doar pentru ei. În condițiile astea, cred că regulile vor fi uniform pentru toată lumea. Noi nu avem o legislație clară care să specifice care e statutul vaccinaților versus statutul nevaccinaților. În ce măsură, de exemplu, o firmă poate să introducă în fișa de medicină a muncii obligativitatea vaccinării ca să-ți faci activitatea în firma respectivă. La fel cum în alimentația publică, dacă ai streptococ în gât, nu poți să lucrezi.

Aia nu e discriminare, e situație de sănătate publică. Lucrurile astea ar trebui discutate în legislație și lămurite, dar senzația mea este că politicienii refuză să-și asume răspunderea. Tensiunile din societate nu se rezolvă prin faptul că politicienii nu iau nicio măsură. Tensiunile se rezolvă prin măsuri adecvate tensiunii”, crede expertul.

Scepticismul lui Cherecheș privind capacitatea statului român e împărtășit chiar de coordonatorul campaniei, Valeriu Gheoghiță, care săptămâna trecută a anunțat că restricțiile valului patru vor fi aplicate „universal”, nu pe segmente de persoane vaccinate sau nevaccinate.

De altfel, ăsta a fost mesajul transmis de Palatul Victoria pe toată durata campaniei de vaccinare, mai ales de Florin Cîțu, care a insistat în repetate rânduri că nu vrea „să divizeze țara în vaccinați și nevaccinați”, fiind în opoziție cu partenerii de coaliție, care au cerut măsuri „mai ferme” pentru nevaccinați.  

Pentru români, luna august va veni cu o nouă rundă de relaxări, potrivit unui anunț făcut de Florin Cîțu pe 20 iulie. În principal, va fi mărit numărul de oameni care pot participa la un eveniment în aer liber. Obligativitatea vaccinării a fost scoasă din calcul de premier, deși, chiar în aceeași zi, Valeriu Gheorghiță a declarat că în perioada 11-17 iulie au fost cu 38,9% mai multe cazuri de COVID faţă de săptămâna precedentă, iar autoritățile anticipează o creștere și-n lunile ce urmează.