Românii au încă impresia că reciclarea și colectarea selectivă sunt mofturi, bune doar pentru tinerii din mediul urban care se duc în pădure să îmbrățișeze copaci. Lucrurile stau cu totul altfel în realitate: ele sunt o obligație legală în România, datorită normelor europene. Din fericire, din ce în ce mai mulți sunt dispuși să recicleze și vor să aibă grijă față de mediu prin alegerile pe care le fac.

Dar lipsa educației duce, de prea multe ori, la irosirea materialelor reciclabile. De exemplu, degeaba punem materiale plastice sau hârtie în pungile de reciclare, dacă acestea au urme de grăsime pe ele sau sunt un amestec de plastic și hârtie. Un singur PET de ulei sau de iaurt pus la reciclat poate umple de grăsime tot containerul, iar materialele reciclabile vor ajunge fie la groapa de gunoi, fie la incinerator. O cutie de pizza cu urme de grăsime pe ea poate contamina o întreagă încărcătură de hârtie reciclabilă, la fel și conservele de carne sau de pește care n-au fost spălate înainte de a fi puse la materialele reciclabile.

Și aici ajungem la problema esențială: este foarte dificil să sortezi cum trebuie toate materialele reciclabile, astfel încât ele să-și păstreze valoarea economică și să poată reintra în circuit cu costuri cât mai mici.

Din acest motiv, curentul zero waste (fără risipă) încearcă să schimbe complet modul în care abordăm ambalajele și produsele pe care le cumpărăm. Nu e vorba aici așadar doar de a duce la containerul de reciclare sacoșa cu un amestec de hârtie, plastic, metal și sticlă. Dimpotrivă, necesită o abordare pe mai multe niveluri, care să păstreze resursele în circuitul economic și să nu le trimită la groapa de gunoi.

Din fericire, în România încep să apară și inițiative în acest sens.

Se poate zero waste în România? Colina Nouă vrea să demonstreze că da

Anul trecut vizitam cartierul de la Colina Nouă, primul orășel sustenabil construit de la zero în România. Aminteam de modul în care proiectul bifează majoritatea țintelor de sustenabilitate ale ONU, inclusiv pe cele care privesc mediul înconjurător. Între timp, investitorii au hotărât că vor să facă mai mult decât atât: să fondeze aici prima comunitate zero waste din România.

Colina Nouă este primul orășel sustenabil dezvoltat de la zero în România

Daniel Simionaș duce în spate acest proiect început cu mai bine de zece ani în urmă și ajuns la stadiul în care primele 30 de case sunt aproape gata, laolaltă cu toată infrastructura necesară atât caselor deja construite, cât și extinderii rapide a orășelului. Îmi spune că ideea i-a venit la el acasă, la Oradea, acolo unde și-a convins familia, în una din vacanțe, să recicleze foarte în detaliu.

„Am văzut potențialul și am zis că avem totul aici, să facem infrastructură ca să devenim o comunitate zero waste. Noi trebuie să creăm infrastructura, dar să și educăm oamenii, să creăm un circuit care funcționează și minimizează gunoaiele care ajung la groapă sau la incinerator. Abia apoi să fim certificați de comunitatea zero waste. E un proces de durată.”

Deși va trece ceva timp până când să atingă standardele zero waste, Daniel Simionaș a luat deja măsurile necesare pentru a pune la dispoziția comunității toate elementele care fac din reciclare o plăcere, nu o povară.

„Am făcut planurile cu ajutorul unor specialiști în zero waste, nu de capul nostru. De exemplu, e esențial ca fiecare casă să sorteze deșeurile pe cel puțin patru fracții. Comunitatea să aibă o stație de compostare. Noi vrem să ajungem la șase fracții care sunt sortate zi de zi, la care se mai adaugă încă patru fracții colectate ocazional. Zilnic se vor sorta plastic și metal, hârtie și carton, sticlă, biodeșeuri, gunoiul rezidual și uleiul uzat. Ocazional se vor sorta deșeurile din lemn, baterii și becuri uzate, electrocasnice, textile.”

„Procentul la care vrem să ajungem este de 90% reciclat, doar 10% să ajungă la groapa de gunoi.”

Sortarea separată pe fracții este esențială, pentru că permite reciclarea. Altfel se ajunge la aceeași situație tristă din orașele noastre, în care amestecul reciclabilelor cu alte deșeuri compromite întreaga încărcătură.

„Pe mine m-a demotivat total să reciclez la mine acasă când am văzut că eu fac eforturi să sorteze pe fracții, apoi ele sunt preluate amestecat de operator. Noi facem infrastructura, apoi informarea și apoi ne vom alia cu comunitatea Zero Waste România.”

Reciclarea selectivă începe de acasă, din bucătărie. Foto: Roman Zaiets – Dreamstime

Certificarea zero waste presupune și folosirea sistemului RFID, cu scanarea fiecărei pubele pentru a ști ce cantitate și ce tip de deșeuri produce fiecare gospodărie. Astfel poți defini împreună cu comunitatea cum poți îmbunătăți colectarea selectivă. Pentru că nu e vorba doar de hârtie, plastic și celelalte, ci și de elemente la care oamenii nu se gândesc de obicei când le aruncă la gunoi: scutece de unică folosință, haine uzate, electronice și toate celelalte, care cer soluții proprii.

„Dacă investim așa de mult ca infrastructură pentru sortare pe sase fracții, nu vom renunța la așa ceva, ci dimpotrivă. Secretul e să rezolvi asta din design. Oferă-i omului posibilitatea să facă asta cu ușurință și o s-o facă. Va fi un traseu pe care vom merge până vom fi certificați. Vom avea totul integrat, de la pubele dedicate pentru rezidenți, precum și pentru restul proprietății.”

Va fi un proces de educare, îmi spune Daniel Simionaș.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

„Noi vrem să fim prima comunitate care tinde să fie zero waste, pentru că asta va depinde și de comportamentul oamenilor care vin aici. Deci va depinde nu doar de infrastructură, ci și de educație.

Este esențial să creezi o comunitate și o infrastructură care schimbă comportamentul. Dacă înfrumusețezi locul și îl aduci la un anumit nivel, nici oamenii nu mai aruncă gunoaie și nu-l mai strică. Apoi comunitatea îi educă pe ceilalți membri – de la faptul de a plia cutiile de carton, la faptul de a menține curățenia.

Trebuie să ajuți omul să facă asta cât mai ușor, ca să poată recicla pe fracții. Asta facem acum cu administratorul Colina Nouă, de la sfaturi cum să-ți amenajezi practic fluxul gunoiului în bucătărie, până la cum este preluat acesta de procesator. Dacă se creează un sistem, oamenii revin. Iar pe cei mai reticenți îi aduci cu constrângeri financiare în horă.”

Educația este esențială pentru o comunitate zero waste. De exemplu, pungile de unică folosință trebuie înlocuite cu sacoșe reutilizabile pentru a limita la maximum deșeurile de plastic. Foto: Daria Kulkova – Dreamstime

Pe lângă reciclabile, oamenii trebuie ajutați să arunce responsabil și deșeurile umede, menajere. Acestea pot deveni, din gunoi, sursă de îngrășământ natural sau de energie. Nu înseamnă că e și ușor să le transformi în așa ceva, în special într-o comunitate urbană, cum se construiește la Colina Nouă.

Rezidenții vor trebui să plătească doar cantitatea de deșeu rezidual pe care o produc și prin asta noi vom oferi posibilitatea de minimiza această cantitate, dând posibilitatea reciclării. Astfel asigurăm o educare rapidă, o încurajare a rezidenților ca să recicleze.

Așadar, educația este cheia, asta au repetat toți membrii echipei care se ocupă de implementarea normelor zero waste la Colina Nouă.

Casă de la Colina Nouă – crearea unei comunități este esențială pentru reușita proiectului

„Este esențial să te gândești când achiziționezi orice obiect cum să reduci deșeurile și consumul. Vom încerca să-i ajutăm pe locuitorii de la Colina Nouă să cumpere cu atenție și să refolosească aparatura. Vom avea de altfel și un mic atelier în care să poți merge să repari, să demontezi și să pregătești pentru refolosire sau reciclare anumite lucruri pe care altfel le-ai arunca.”

În colaborare cu o firmă de reciclare, o parte din plasticul sortat de la Colina Nouă se va reîntoarce sub formă de mobilier outdoor.

Dar reciclarea nu este doar despre plastic, ci include și materia organică – de la deșeurile menajere, la frunzele și celelalte resturi vegetale care se vor strânge de pe cele 140 de hectare ale proprietății.

Colina va composta, vom achiziționa niște compostoare imense. Unele vor merge la ferma ecologică, apoi celelalte, când ne asigurăm că totul este curat, vor fi duse la pepinieră. E ușor de controlat, începem cu 28 de case și apoi extindem la restul dezvoltării. Apoi să vedem cum putem scala la un nivel mai mare. Gândim de la început să fie scalabil.

„Problema majoră este compostarea, mirosul urât care e greu de manageriat. Colina are ferma bio și are și o pepinieră din care va planta mii de copaci în întreaga zonă. Atunci ne-am dat seama că putem crea o infrastructură și cei de la Romanian Green Building Council ne-au spus că noi putem să ne apropiem de normele zero waste. Practic, extrem de puțin din gunoiul menajer al locuitorilor de la Colina Nouă va mai ajunge la groapa de gunoi. Inclusiv uleiul uzat va fi colectat și trimis către operatori specializați”

Transformarea gunoiului menajer în compost permite reutilizarea acestei resurse. Foto: Soil Paparazzi, Dreamstime

Un avantaj e că primăria comunei Vultureni, lângă care se construiește proiectul, are contract cu un reciclator de top din Transilvania. Sandor Korosfoy, de la RDE Harghita.

„Ne-am cunoscut într-o ședință, ne-a ajutat cu multe sfaturi și ne gândim să lucrăm cu el pentru că e un om cu viziune, credibil, dedicat, care are o viziune pe termen lung. Gândește nu doar reciclarea pe care o vedem la blocuri: plastic, metal, hârtie, carton, sticlă și biodeșeuri. Dar și cu uleiul, îmbrăcămintea, polistirenul etc. Vor fi lucrurile gândite nemțește și să fie un model de bune practici chiar și pentru Cluj, care are probleme nu doar cu Pata Rât, ci și cu alte focare similare.”

Treptat, locatarii din Colina Nouă vor separa deșeurile pe 9 fracții: sticlă, biodeșeuri, metal+plastic, hârtie+carton, ulei uzat, textil, WEE (becuri, baterii, echipamente electronice și electrocasnice), lemn și deșeu rezidual (care nu se încadrează în niciuna din categoriile de mai sus). Preluarea se va face săptămânal, fără intervenția locatarilor – mai puțin electrocasnicele, textilele și lemnul, care vor avea o zonă desemnată de colectare.

L-am întrebat pe Daniel Simionaș dacă acest efort merită, având în vedere că multe proiecte din România obțin certificări „verzi” doar pentru a avea o carte de vizită mai atractivă.

„De anul acesta ești și amendat dacă nu reciclezi, deci nu mai e un moft, e o necesitate. Zero Waste România ne dă know-how-ul, ca să putem face lucrurile cu sens. Există noțiunea asta de greenwashing și nu aș vrea să asociem acest proiect cu așa ceva. Adică să ne dăm mari ecologiști pentru marketing și atât. Noi dorim să avem toate garanțiile că mergem alături de cei mai buni. Ei ne vor urmări câțiva ani până să ne dea certificatul.

Comunitatea care se dezvoltă la Colina Nouă își propune să abordeze sustenabilitatea la 360 de grade, atât prin educație, cât și prin infrastructură

Zero waste înseamnă și un pas în lateral față de consumerism, risipă. Nu înseamnă numai să reciclezi bine. Înseamnă să refolosești, să reduci, să fii atent cu ce consumi. Faptul că locuitorii din Colina vor avea acces la produsele fermei locale și că va fi și un shop gândit să minimizeze folosirea ambalajelor ne va ajuta în această privință.

Vrem să facem acest lucru. Și vom reuși.”


Proiectul Colina Nouă este finanțat în parte de către fondatorul PressOne, Don Lothrop. Acesta este motivul pentru care acest material este marcat cu (P). Fondatorul nu a avut niciun fel de influență editorială asupra acestui material.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.