Cum s-a clădit statuia lui Adrian Ivan, coordonatorul de la Cluj al doctoratelor pentru cadrele din MAI

Fondator al școlii de studii de securitate de la Cluj, Adrian Ivan a creat în jurul său un grup de presiune format din agenți sau ofițeri din structurile de forță ale statului, cărora le-a girat avansarea profesională. 

Profesorul Adrian Ivan a coordonat în cadrul Universității Babeș Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, din funcția de conducător de doctorat, 46 de candidați pentru titlul de doctor. Mai bine de un deceniu, Ivan a fost președinte sau referent, adică membru în comisia de acordare a titlului de doctor, de 20 de ori, respectiv de 23 de ori. În această perioadă, prin fața ochilor săi s-au oprit lucrările unor politicieni și – în mod deloc surprinzător – lucrări scrise de polițiști aflați în funcții de conducere sau de ofițeri retrași sau în exercițiu din structurile diverselor servicii secrete. 

O parte dintre aceștia au fost cooptați pe lângă școala doctorală condusă de Adrian Ivan, care se numește Școala doctorală de Relații Internaționale și Studii de Securitate. În timp, s-a ajuns astfel ca printre asistenții și profesorii universitari civili, cu parcursuri profesionale oneste, să defileze ofițeri de la DGPI, de la Direcția de Combatere a Criminalității Organizate sau din Direcția Generală Anticorupție din MAI, cu calități pedagogice îndoielnice și chiar cu probleme penale. 

Acest articol reprezintă o trecere în revistă a felului în care profesorul Adrian Ivan a devenit, într-un deceniu, de la un simplu profesor la catedra de Istorie a Universității Babeș Bolyai, cel mai tânăr rector din România. În 2017, în momentul în care a devenit rector-comandant la așa numita școală superioară a SRI-ului, Academia Națională de Informații ,,Mihai Viteazul” București, Adrian Ivan avea 48 de ani. 

În urmă cu câteva zile, publicația Edupedu scria că în urma scandalului de plagiat al ministrului de Interne Lucian Bode, coordonatorul tezei, Adrian Ivan, nu va mai coordona în următorii 2 ani lucrări de doctorat la UBB. 

PressOne a publicat în 2022 sub semnătura jurnalistei Emilia Șercan o serie de articole în care era demonstrat plagiatul lui Lucian Bode și care au stat la baza autosesizării Comisiei de etică a UBB. Textele pot fi citite aici și aici. 

Chiar și cu o decizie a Comisiei de etică a propriei universități pe masă, profesorul Adrian Ivan și-a apărat doctorandul. 

Comisia de etică a UBB a concluzionat că teza ministrului Bode este „profund viciată” și a cerut retragerea cărții publicate pentru conținutul plagiat și citarea defectuoasă. Adrian Ivan a catalogat însă dezvăluirile Emiliei Șercan ca fiind interesate, iar publicația PressOne ca pe un site „obscur, necredibil” și fără „un minim de caracter științific”. 

Vrem să continuăm să investigăm plagiatele și să contribuim la o mai bună educare a publicului cu privire la importanța combaterii acestora. Dar o putem face doar cu ajutorul tău. O mică donație contează enorm! O poți face aici. Îți mulțumim!Redacția PressOne

Jocurile de putere au început în 2008, când Adrian Ivan anunța în presa locală din Cluj că a fondat la UBB un masterat la care se înscriseseră circa 40 de studenți, printre care și „angajați ai serviciilor secrete” din județ. Masteratul era centrat pe Managementul de securitate. 

„Mulţi dintre masteranzi sunt deja angajaţi. Avem din Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, din SRI. De fapt, la nivelul tuturor serviciilor secrete din NATO se obişnuieşte ca şi ofiţerii să facă studii civile. Inclusiv de la DIICOT au venit oameni să-şi facă studiile.”Adrian Ivan, 2008

Lucrurile au început să devină interesante abia din 2009, când Adrian Ivan își obține abilitatea de a conduce lucrări de doctorat, potrivit propriului CV. În 2009-2011, Adrian Ivan a avut numai trei doctoranzi. Primul doctorat pe care l-a coordonat a fost al lui Nicolae Melinescu, fostul prezentator al Televiziunii Române, angajat al postului public din 1972-2012. 

Lucrarea lui, ,,Africa Subsahariană: Comunicator internațional în ultimele trei decenii” a primit calificativul Foarte bine. Al doilea doctorand, în 2010, a fost un profesor de școală gimnazială din localitatea Florești. Iar în 2011 a coordonat o profesoară de la Universitatea din Oradea, Liliana Doina Măgdoiu, care lucrase până în 2009 timp de 13 ani în diverse poziții de mic-management la Petrom, de la șefă a Resurselor Umane, la șefa Contabilității și responsabila companiei de Relații cu Publicul.

Din 2012, numărul de doctoranzi coordonați de profesorul Ivan crește exponențial, având în vedere că, în general, locurile pentru doctorat sunt limitate. În următorii 10 ani, numărul doctoranzilor înscriși la coordonatorul Adrian Ivan oscilează între 7-9/an. Tot începând cu 2012 Ivan începe să fie numit președinte al unor comisii doctorale și/sau referent în aceste comisii. 

Primul doctorand din Servicii pe care l-a coordonat profesorul Ivan a fost Iosif Marcu.

Actualmente profesor asociat la catedra de Studii de Securitate a Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul UBB, specializare fondată la Cluj-Napoca tocmai de Adrian Ivan, CV-ul lui Iosif Marcu este secret. Când am solicitat UBB-ului date despre parcursul lui profesional, răspunsul oficial a fost că Universitatea „nu are obligația legală de a publica oficial CV-urile cadrelor didactice asociate” și că „diseminarea unui document care cuprinde informații specifice unui CV nu poate fi făcută fără acordul dlui Marcu Iosif.” 

Iosif Marcu a ocupat o vreme un portofoliu de conducere în cadrul Poliției Huedin, județul Cluj, dar a fost și ofițer „doi și-un sfert” – numele sub care este cunoscută Direcţia Generală de Protecţie Internă (DGPI), serviciul secret din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. 

A început să predea la UBB încă din anul 2012-2013 și până în 2021-2022, cursurile de nivel licență „Metode și tehnici operative” și „Ordine și siguranță publică”. Titularul de curs pentru Tehnici operative era inițial lectorul Ioan Manci, fostul comandant al Diviziei 4 Infanterie Gemina. 

Teza lui – coordonată de Adrian Ivan – poartă titlul de „Politici comparate de ordine şi siguranţă publică în mediul internaţional. Studiu de caz: România” și are la bază, scrie autorul în rezumatul lucrării, „experiența profesională de peste 20 de ani”. 

În 2012, Adrian Ivan a prezidat mai multe comisii de doctorat, printre care cea care i-a acordat titlul viceprimarului Sectorului 2 București de atunci, Nicoleta Cândea Muntean, care a scris o lucrare despre Filosofia românismului în perioada interbelică. 

Un comisar șef de poliție din Bistrița Năsăud, Ioan-Marian Feierdi, șeful Serviciul Judeţean Anticorupţie Bistriţa-Năsăud, din cadrul DGA, serviciul judiciar din Ministerul de Interne, a devenit și el doctor, tot ca urmare a deliberării unei comisii conduse de Adrian Ivan. 

În 2013, printre doctoranzii acceptați la UBB, sub coordonarea lui Adrian Ivan și care și-au susținut public lucrarea s-a aflat și Mihaela Eugenia Boc, celebra nepoată a fostului prim-ministru, Emil Boc. Angajată de Emil Boc la Primărie, nepoata a migrat ulterior direct la Palatul Victoria, împreună cu unchiul ei, pe post de consilier în cadrul cabinetului secretarului de stat Stefania Ferencz. În urma scandalului de nepotism, Guvernul a precizat în 2009 că “Mihaela Boc este ruda de gradul V, în linie colaterală, a șefului Executivului”. 

Ca președinte, Adrian Ivan a condus în 2013 comisiile care le-au acordat titlul de doctor lui Ștefan Anton Goția, șef de birou la Directia Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor, un funcționar a cărui soție lucra la departamentul din Oradea al UBB și a dorit, probabil, să își indexeze salariul de la stat având la portofoliu acest grad academic.

Același profil pare să îl aibă un alt candidat, Ciprian Dan Călian, care a scris o lucrare de doctorat cu titlu generalist „Bazele conceptuale ale politicii U.E. de vecinătate”. Omul este consilier superior angajat la Primăria din Florești, județul Cluj, vicepreședinte al Asociației Foștilor Proprietari de Păduri și Pășuni Florești. Ca fapt divers, a început să cumpere începând cu 2008 terenuri agricole și intravilane în Florești și Micești, două dintre principalele zone de dezvoltare din Cluj-Napoca. Deține 13 astfel de proprietăți. 

Ca referent, Adrian Ivan s-a aflat în comisia care i-a acordat titlul de doctor lui Lucian Săcălean, prezentator și realizator de emisiuni la mai multe televiziuni locale din Târgu Mureș, asistent la Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș, fost consilier la biroul unui parlamentar PNL și fost expert în anii 2000 la Secretariatul General al Guvernului. 

În 2014, a îndrumat-o pe Adriana Butcovan pentru obținerea titlului de doctor. Butcovan este auditor extern al Curții de Conturi, filiala Bihor și consilier principal la Primăria Oradea. Cristina Racoceanu, director la Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate și consilier personal al ministrului Sănătății în 2021 este doctor în Securitate, sub coordonarea lui Adrian Ivan, tot din 2014. 

În același an 2014, Marilena-Jeana Cîmpineanu și-a obținut doctoratul la UBB, sub coordonarea lui Adrian Ivan, cu o teză având titlul „Războiul economic. Concept şi forme de manifestare în Relaţiile Internaţionale”. A obținut calificativul Excelent. Jeana Cîmpineanu este secretara șefă a Academiei SRI, instalată în funcție după ce Adrian Ivan a ajuns rector.

Actualul președinte al Consiliului județean Cluj, liberalul Alin Păunel Tișe, și-a obținut doctoratul în 2014. Tișe a fost coordonat de profesorul Liviu Zăpârțan, iar Adrian Ivan a fost referent în comisia de acordare a titlului. Teza lui Tișe poartă titlul „Concepții privind rolul discursului politic în consolidarea democrației”. Rezumatul și cuprinsul lucrării, disponibile online, au 36 de pagini, dar textul cuprinde fraze kilometrice pe care autorul a uitat să le mai încheie. Nimeni nu pare să fi observat aceste scăpări:

„Pe de altă parte argumentăm că discursul politic şi comunicarea politică înseamnă întrucâtva manipulare iar manipularea înseamnă comunicare şi argumentam totodată că, fiind o principală formă de exercitare a libertăţii – prin libertatea de expresie, comunicarea nu poate fi combătută sau interzisă pentru că ar determina o îngrădire a drepturilor cetăţeanului, element constitutiv al regimului democratic, prin urmare nici manipularea nu poate fi restricţionată legal, motiv pentru care ne aflăm în faţa unei situaţii paradoxale în care libertatea de exprimare va fi însoţită permanent de o libertate „negativă”, respectiv libertatea de a manipula, dar că efectele manipulării pot fi reduse sau combătute prin”Fragment din rezumatul lucrării de doctorat „Concepții privind rolul discursului politic în consolidarea democrației”, autor Alin Păunel Tișe, președinte Consiliu Județean Cluj

În 2015, Adrian Ivan l-a coordonat pe Adrian Cătălin Gurău. Sunt puține date publice care pot fi găsite despre Adrian Gurău. Dar, dintr-un document al unei Conferințe organizate în iunie 2015 sub egida Consiliului Europei la București aflăm că, la data când și-a susținut teza de doctorat la UBB, Adrian Gurău lucra în Direcția Generală de Protecție Internă a MAI. Lista cu vorbitorii care au participat la cea de-a 20-a ediție a Conference of Directors of Prison and Probation Services. Radicalisation and other strategic challenges, în perioada 9-10 iunie 2015, la București, poate fi consultată online. Gurău a scris o teză cu titlul „Terorismul de sorginte fundamentalist-islamică – risc asimetric la securitate”.

Un caz cu totul spectaculos este cel al ofițerului Petru Daniel Pitcovici, fost ofiţer de poliție în cadrul Direcției Antidrog, fost șef în Direcția Generală Anticorupție din MAI și fost șef în DGPI – arestat și cercetat în mai multe dosare penale, printre care dosarul Băneasa al afaceristului Puiu Popoviciu. 

Contrar aparențelor, Pitcovici pare să fi fost, totuși, un om al literelor, fiindcă și-a scris o lucrare de doctorat, coordonată de Adrian Ivan și a obținut în 2015 titlul de doctor. Lucrarea se numește: 

„Infracțiuni la adresa înfăptuirii justiției la nivel european”. E structurată în opt capitole, în care autorul vorbește despre necesitatea unei practici unitare la nivelul UE a procedurilor judiciare.

În ultimul capitol, totuși, consideră necesar să detalieze Procesul Cavalerilor Templieri:

„Astfel, am considerat un bun exemplu de practică judiciară eronată evenimentele care au precedat şi succedat căderea Ordinului Cavalerilor Templieri. Mai mult, am observat şi efectele pe care le are tortura şi mărturia mincinoasă în soluţionarea corectă a unui proces.” Fragment din rezumatul lucrării de doctorat „Infracțiuni la adresa înfăptuirii justiției la nivel european”, autor Petru Daniel Pitcovici

În același rezumat, doctorandul propune înfiinţarea prin lege a unui „Institut Naţional de Prevenire şi Cercetare a Criminalităţii”. O astfel de structură, cu aceeași denumire, funcționează din 1998 în cadrul Poliției Române.

„Analizând propunera mea de lege ferenda de înfiinţare a „Institul Naţional de Prevenire şi Cercetare a Criminalităţii” veţi constata că însăşi costurile înfiinţării şi desfăşurării în bune codiţii a acestui institut sunt mult sub cheltuielile care se fac de către toate instituţiile de aplicare a legii”, argumentează doctorandul (greșelile de ortografie și gramatică îi aparțin).

Tot în 2015 și-a obținut doctoratul și Raul Ciprian Dăncuță, fost ofițer MAI, fără să putem determina parcursul său profesional. Dăncuță a scris despre armata comună europeană și este încă unul dintre cadrele didactice care predau pe specialitatea Studii de Securitate la UBB. 

În același an, sub coordonarea lui Ivan, a devenit doctor și colonelul Cornel Traian Scurt, veteran a două misiuni în Afganistan executate alături de Șoimii Carpaților, în perioada 2009-2016. Teza se numește „Dileme ale securităţii în spaţiul de interes strategic al României”. Din 2020, colonelul dr. Cornel-Traian Scurt a preluat comanda Brigăzii 81 Mecanizată ”General Grigore Bălan”.

Șefa editurii Ministerului Educației, numită în 2017 în funcția de director al Editurii Didactice și Pedagogice (EDP), Maria Nistor și-a susținut examenul pentru titlul de doctor în 2015, tot sub coordonarea profesorului Adrian Ivan.

PressOne a scris, pe larg, despre corespondențele și relațiile care au propulsat-o pe Nistor în fruntea regiei autonome care editează toate manualele școlare din țară, aici. 

Și-au mai obținut doctoratul în 2015 și Ioan Daniel Albu, președintele filialei Alba a Asociației Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, și Iulian Florentin Popa, specialist în amenințări cibernetice, despre care revista Financial Intelligence scrie că e reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne și membru neexecutiv în conducerea Comitetului de Supraveghere al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, fără a preciza, însă, structura din MAI din care Popa provine. 

În 2016, Adrian Ivan nu a avut doctoranzi, dar a participat în mai multe comisii de doctorat, ca președinte sau referent. Printre ei se află cea a diplomatului Viorel Stănilă, de la Institutul de Studii Sud-Est Europene, care a fost în 2018 ambasador al României în Republica Macedonia de Nord. 

Tot atunci, referentul Adrian Ivan a recomandat acordarea titlului de doctor pentru un polițist de la Biroul Rutier din Oradea, împuternicit șef de birou, Alin-Ciprian Gherman, angajat și la Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene al Universității din Oradea. 

În 2017, directorul Agenției Bihor a Băncii Naționale a României, Ioana Carmen Rada, a devenit doctor al UBB, sub coordonarea lui Adrian Ivan. 

2017-2018 este anul de demarcație, când Adrian Ivan a fost numit, prin concurs, rector-comandant al Academiei SRI. În 2018, singurul doctorand al lui Adrian Ivan a fost Lucian Bode. 

În 2019, profesorul Ivan a avut tot un singur doctorand la UBB. Dar a fost membru în mai multe comisii de doctorat, printre care cea care i-a acordat titlul lui Raul Ionuț Rus, șeful filialei Timiș a Arhivelor Naționale ale României și lui Ovidiu Maxim Oarga, arheolog la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Alba-Iulia. 

În 2020, Ivan n-a avut niciun doctorand. A făcut însă parte dintr-o comisie care i-a acordat titlul de doctor unui luptător de karate, John Huzu. Acesta a scris o teză despre terorismul de tip „Lone Wolf” (lupul singuratic, n.red.)

„Pe lângă aceste atacuri majore, în toată lumea s-au mai produs probabil alte câteva zeci de atacuri de tipul lone wolf, de mai mică intensitate și cu mai puține victime, de care nici măcar nu am auzit, deoarece fie au fost încadrate la categoria infracțiunilor rasiale, fie la cele de drept comun iar unele au trecut neobservate ceea ce ne pune în situația frustrantă să nu putem avea niciodată un tablou complet al acestui fenomen”. Fragment din rezumatul lucrării de doctorat „Terorismul de tip Lone Wolf, ca amenințare contemporană”, autor John Huzu

În 2021, Ivan a avut, din nou, opt doctoranzi. 

Cel mai exotic candidat pentru titlul de doctor aflat sub coordonarea lui Adrian Ivan a fost un tânăr din Columbia, jurnalist, muzician și producător de televiziune, ​​Jose Camilo Cardona Velez. El a scris o lucrare despre „Rolul sporturilor în construcția identității naționale. Lucrând la problema identității divizate inerentă Brandului Național Columbian”. 

Cardona Velez vorbește limba română, iar anul trecut s-a întors în America Latină dezamăgit de relația cu instituțiile românești, care i-au făcut, spune el într-o postare de adio pe Facebook, rămânerea imposibilă, fiindcă se simțea cetățean de rangul doi. 

Anul trecut, în 2022, Adrian Ivan a avut trei doctoranzi la UBB. A coordonat-o, printre alții, pe Luciana Indre, prezentatoarea emisiunii Sănătate cu stil de la Prima TV, care a scris o teză despre impactul presei asupra sistemului electoral din SUA. 

Și tot din mâinile lui Ivan a primit undă verde teza unui agent de poliție, Ștefan Daniel Iaroslav, care a servit în 2017 pe lângă Consulatul românesc din Haiti. De altfel, teza lui de doctorat are drept studiu de caz această insulă din Caraibe. 

În 2017, din Consiliul de organizare și funcționare al Școlii Doctorale Relații Internaționale și Studii de Securitate făcea parte Cristian Bara, profesor și prorector la Academia de Informații a SRI-ului. Garda de profesori și profesori asociați proveniți din Servicii, care defilează grație inițiativei lui Adrian Ivan prin Facultatea de Istorie și Filosofie din UBB, a sporit începând cu 2015. 

La începutul epocii de aur a doctoratelor de la Cluj pentru angajații MAI, 2012-2015, printre profesorii asociați, care predau studenților, se număra și Toma Rus. El a condus mai multe structuri locale de poliţie înainte de a fi avansat în conducerea centrală a Poliției Române. În 2008-2009, a fost șeful Direcției Generale de Combatere a Crimei Organizate din IGPR. În primul și cel mai scurt mandat pe care Gabriel Oprea l-a avut ca ministru de Interne (care a durat două săptămâni), Toma Rus a fost subsecretar de stat și adjunct al șefului Departamentului Ordine și Siguranță Publică. De altfel, Oprea a fost conducătorul de doctorat a lui Toma Rus. 

La data susținerii tezei sale, în 2011, Toma Rus era lector la Universitatea „Spiru Haret” și cadru didactic asociat la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Rus a scris o lucrare cu titlul „Criminalitatea organizată − vulnerabilitate la adresa securității naționale”, iar printre cei trei referenți care au decis să-i acorde titlul de doctor s-au numărat Vasile Dîncu − fostul Ministru al Apărării, Mihail Vasile-Ozunu − președinte de onoare al Colegiului Național de Apărare, și Gheorghe Toma − secretar general al Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN).

PressOne a scris în 2018 că teza lui Toma Rus făcea parte dintr-un lot de șapte doctori pe care chiar Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” (ANIMV) îi reclamase la Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) sub suspiciunea de plagiat.

În 2019, CNATDCU i-a retras în unanimitate titlul de doctor.