Foto: Inquam Photos / George Calin

Arbidol, Ivermectină: cum evită Ministerul Sănătății să tranșeze problema antiviralelor „vândute la tarabă”

Ministerul Sănătății întreține o stare de confuzie legată de utilizarea a două medicamente antivirale, Ivermectină și Umifenovir (Arbidol), care sunt și vedetele unor materiale dezinformative menite să decredibilizeze campania de vaccinare din România.

Astfel, Ministerul păstrează în continuare în Protocolul de tratament al COVID-19 aceste două antivirale, deși deține încă de la finalul lunii octombrie un document redactat de Comisia de Boli Infecțioase, care afirmă că utilizarea Ivermectinei și a Umifenovirului (Arbidol) în tratamentul COVID-19 nu sunt susținute de datele medicale existente în prezent și nici nu sunt avizate de către niciuna din instituțiile de avizare pentru utilizarea în tratamentul infecției cu SARS-CoV-2.

Comisia de Boli Infecțioase nu are argumente de a recomanda utilizarea acestor medicamente în infecția SARS-CoV-2”, subliniază documentul obținut de PressOne

În Protocolul de tratament emis tot de Minister, cele două medicamente sunt menționate la capitolul „alte antivirale” și este precizat că acestea au activitate „insuficient demonstrată/nedemonstrată”. 

Atât Ivermectina cât și Umifenovirul (Arbidol) sunt promovate pe rețelele sociale Facebook și Telegram, dar și de mai multe site-uri declarate antivaccin, drept tratamente „minune” sau ieftine, pe care autoritățile nu le-ar pune la dispoziția publicului pentru a forța vaccinarea cu serurile Pfizer, Moderna și Johnson&Johnson. 

Săptămâna trecută, inclusiv liderul PSD, Marcel Ciolacu, se plângea în direct la România TV că și-a cumpărat Arbidol „de la tarabă”, adus din Moldova, pentru tratamentul nepoților săi și al iubitelor acestora, infectați cu COVID-19. Mai mult, Ciolacu sugera că ele ar trebui aprobate pentru a fi produse în România și comercializate în farmacii. 

Un document ignorat

Faptul că datele medicale existente în prezent, nu susțin utilizarea medicamentelor Ivermectină și Umifenovir în terapia infecției SARS-CoV-2, iar aceste medicamente nu sunt avizate de către niciuna dintre instituțiile de avizare FDA, CDC, NIH și EMA pentru terapia infecției cu SARS-CoV-2, Comisia de Boli Infecțioase nu are argumente de a recomanda utilizarea acestor medicamente în Infecția SARS-CoV-2”. 

Fragment din documentul transmis PressOne de către Directia relații cu presa, afaceri europene și relații internaționale a Ministerului Sănătății

Asta transmitea Comisia chiar către o direcție a Ministerului: cea pentru Politica Medicamentului, a Dispozitivelor și Tehnologiilor Medicale. Direcția ceruse Comisiei o poziție referitoare la „necesitatea asigurării disponibilității medicamentelor” menționate în terapia infecției cu SARS-CoV-2. 

Comisia de Boli Infecțioase este o comisie a Ministerului Sănătății (MS), numită de către ministrul Sănătății în baza legii și a reglementărilor în vigoare, este prezidată de medicul Virgil Musta de la Spitalul de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” din Timişoara și are în componența sa medici infecționiști. Secretarul acestei Comisii este Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea (CNCAV). 

„Dom’ne, ai fabrici de medicamente generice, cu capital românesc, lasă-i dom’ne să facă…”

În urmă cu mai bine de o săptămână, liderul PSD, Marcel Ciolacu, se plângea în direct la România TV că a fost nevoit să cumpere Arbidol „de la tarabă”, pentru că el nu este avizat și nu se produce în România. 

Vă dau un exemplu – antiviralele. Eu am avut toți nepoții, iubitele nepoților, frate-miu, cumnata au avut toți COVID. Iertați-mă, am cumpărat antivirale de la o doamna care le aducea din Republica Moldova. Este inacceptabil așa ceva! Să cumperi antivirale de la tarabă”, exclama liderul PSD. 

Potrivit unor studii realizate la nivel național și citate de Televiziunea Română, peste 70 la sută dintre români îşi administrează medicamente fără un consult prealabil de specialitate.

Automedicația nu este recomandată de către medici în cazul niciunei afecțiuni.

Marcel Ciolacu a venit și cu o propunere: 

Este vorba de Arbidol. Dom’ne, ai fabrici de medicamente generice, cu capital românesc, lasă-i dom’ne să facă… Nu accepți tratamentul cu astea în spital, cu nu-s eficiente, sunt alte medicamente inovative, care sunt mai scumpe, lasă-le în farmacie să îmi pot cumpăra, nu să-mi caut printr-un văr care știu că i-a adus cineva din Moldova… Mai suntem sănătoși la cap? În ce țară trăim?”, spunea Marcel Ciolacu la România TV.

Cine are fabrica

Într-o intervenție televizată de la Antena 3, tot la finalul lunii octombrie, omul de afaceri Gigi Becali anunța că poate fabrica 10.000 de pastile de Arbidol pe oră, la propria sa fabrică, dar că nu i-ar fi permis de către autorități. 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Pot să fabric Arbidol pentru toată ţara, am aparatul care face 10.000 de pastile pe oră. Substanţa activă se ia din India sau din China. E foarte ieftină. Pe mine mă costă un tratament de Arbidol 3 euro”, declara Gigi Becali. Anunțul său, postat pe pagina de Facebook a televiziunii, a înregistrat peste 7000 de shares. Același material postat pe pagina moderatoarei TV Mihaela Bîrzilă înregistrează peste 60.000 de shares. 

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Declarația omului de afaceri a generat și o creștere a interesului general pentru acest medicament. Google trends ne arată că vârful de interes pentru căutarea acestui medicament, în România, a fost exact în acea săptămână.

Promovate în locul vaccinului

Mai multe site-uri cu conținut antivaccin și care contestă utilizarea certificatului verde promovează cele două medicamente antivirale ca alternative la vaccin. 

De pildă, un astfel de site* publica pe 15 noiembrie un așa zis apel al Asociației „Medici pentru Consimțământ Informat”, care a produs și un video în care recomandă tratamentul în ambulatoriu cu Arbidol. Iată cum sună apelul: 

„CEREȚI PARLAMENTARILOR SĂ SE ADUCĂ ÎN FARMACII ARBIDOL (ARBIVIR, UMIFENOVIR) , FAVIPIRAVIR ȘI IVERMECTINĂ. Cu aceste tratamente extrem de multe cazuri nu ar mai evolua spre forme severe de boală, nu ar mai ajunge la spitalizare, intubare și deces. Scăzând numărul de forme severe și de decese NU VA MAI EXISTA MOTIV SĂ MENȚINĂ STAREA DE ALERTĂ ȘI NU VA MAI EXISTA MOTIV PENTRU IMPUNEREA CERTIFICATULUI DIGITAL!”

Potrivit unui material publicat în PressOne anul trecut, Asociația în cauză este prezidată de doi medici homeopați: președintele Anca Nițulescu și vicepreședintele Viviana Bogdan. 

Ideea că aceste medicamente ar fi mai utile decât vaccinul este promovată și de pagina Andrei Bordas Mohorea, cu peste 1 milion de urmăritori, și care a difuzat și în trecut conținut fals. „Umpleți farmaciile de arbidol, hidroxiclorochină, ivermectină, dacă vreți să opriți viroza, nu mai intubați și injectați forțat”, spune mesajul, afișat pe pagină tot la finalul lunii octombrie și share-uit de atunci de 1085 de ori. 

Iar exemplele pot continua.

O mână de oameni curajoși

Am vrut să aflăm care sunt motivele pentru care păstrează Ministerul Sănătății cele două medicamente în Protocolul de tratament al COVID-19, în ciuda documentului semnat de Comisia de boli infecțioase și a falsurilor promovate în jurul acestora. 

Inițial l-am contactat pe secretarul de stat Andrei Baciu, care a precizat pentru PressOne că direcțiile din Ministerul Sănătății care au putere de decizie în acest caz nu sunt în subordinea sa.

L-am contactat și pe Valeriu Gheorghiță, în dubla sa calitate: el este și secretarul Comisiei de Boli Infecțioase și președintele CNCAV. I-am explicat într-un SMS subiectul acestui articol.

Nu vă pot ajuta. Îmi pare rău”, a fost răspunsul pe care l-am primit din partea acestuia.

Cred că unde am pierdut lupta este la combaterea dezinformării”, explica același Valeriu Gheorghiță, referindu-se la campania de vaccinare, în prima decadă din octombrie.

L-am contactat pe Vass Levente, secretar de stat în Ministerul Sănătății, care a răspuns solicitării telefonice a reporterului PressOne și a promis că revine cu un răspuns. Vass Levente a revenit și a explicat pe larg opțiunea de a menține cele două medicamente în Protocol, la categoria „alte medicamente”:

Eu consider că este absolut corect ce s-a făcut în 2020, prin Ordinul 487, că s-au menționat și arbidolul, ca și ivermectina, ca un posibil tratament pentru coronavirusul care apăruse în 2020 în Europa. Este absolut corect, la fel și cu hidroxiclorochina, de exemplu, care intră în categoria de <alte medicamente> care pot să fie folosite sau sunt folosite în tratamentul COVID-19.

Însă, foarte important, în 2021 atunci tot secretar de stat am fost când Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă au menținut – și cred că este absolut corect – au menținut în protocol, la capitolul <alte medicamente>, aceste două antivirale de care ați spus.

Însă, la fel cum reiese din comunicarea Comisiei de Boli Infecțioase, și în aprilie și în octombrie a spus foarte clar că nu este demonstrată eficacitatea acestor medicamente.

Astfel, într-un fel, rămân la <alte categorii de medicamente> în Protocolul tratamentului COVID-19. Eu cred că și Ordinul 533, care modifica Protocolul din 2020 și Ordinul 2103 care modifica din nou Protocolul, specificând cum se folosesc anticorpii monoclonali, au abordat absolut corect acest aspect, menținând în continuare, pentru corecta informare a populației și specialiștilor, și existența acestor două medicamente”.

Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România informează că medicamentul Arbidol nu este autorizat în țara noastră și că nu a fost depusă, până în prezent, în conformitate cu legislația în vigoare, nicio cerere de autorizare a Arbidol sau a altui medicament care să conțină Umifenovir.

Pe site-ul oficial arbidol.ru, este precizat cu majuscule că există contraindicații în administrarea acestuia și că e nevoie de consiliere din partea specialiștilor pentru a fi folosit.

*PressOne a ales să nu ofere link-uri directe către site-urile care promovează conținut fals și tratamente neautorizate în țara noastră. 

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...