„Diriginte smart! Își educă elevii cu privire la pericolele din mediul online.” - scrie Justițiarul de Berceni pe internet. Sursa foto: Facebook/Justițiarul de Berceni

Cum ajung influenceri precum Justițiarul de Berceni să le vorbească elevilor în școli, în timp ce educatorii calificați stau la ușă

De patru luni, Justițiarul de Berceni prinde presupuși prădători sexuali, pe care îi momește cu identități false de minori sau cu ajutorul copiilor care au fost abordați în viața reală și care apoi îi scriu lui. Copiii vor să fie ca Justițiarul, pentru că se uită la videourile lui și simt că li se face dreptate. 

În realitate însă, legea din România nu pedepsește astfel de fapte, dacă identitatea victimei este fictivă, așa că rezultatul real e doar un conținut online provocator și apoi monetizat. 

În doar patru luni, Justițiarul de Berceni a ajuns un supererou, pe fundalul nemulțumirii unei societăți care vede cum autoritățile și sistemul de învățământ nu-și fac treaba, dar și cu participarea presei, care îi legitimează acțiunile. 

În același interval scurt de timp, în doar patru luni, Justițiarul de Berceni a ajuns în școlile din România, direct în fața elevilor, în timp ce oamenii pregătiți temeinic, ani de zile, să le vorbească adolescenților despre sex, sexualitate și pericolele din online, sunt dați afară de la ore de ignoranța profesorilor, părinților sau directorilor de școală. Aceiași care apoi semnează ca influenceri controversați precum Justițiarul de Berceni să vină în fața copiilor ale căror interese trebuie să le păzească. 

În paralel, spre deosebire de Justițiarul de Berceni sau oricare alt influencer, asociații precum ”Tineri pentru Tineri” gândesc mesajele pe care le duc în școli în funcție de programa școlară în vigoare și de anumite norme metodologice. Materialele lor sunt văzute și aprobate de către oameni care lucrează în zona de psihologie, dezvoltare a copilului, dar și sănătate. Însă accesul lor în școli e, de multe ori, dificil.

PressOne a încercat să afle cum a ajuns Justițiarul de pe Youtube în sala de clasă și de ce consideră adulții decidenți că acest lucru e spre binele copiilor. 


Miercuri, 12 octombrie 2022, Alexandru Constandachi, mult mai cunoscut ca Justițiarul de Berceni, trebuia să le vorbească elevilor de la un liceu prestigios din București despre pericolele care-i pândesc pe Internet. Ironia face ca liceul să fie de fapt unul dintre cele mai bune Colegii Naționale de Informatică, dacă nu chiar cel mai bun din România: Tudor Vianu. La insistențele PressOne, de la liceu ni s-a transmis că evenimentul a fost „suspendat”, după ce „domnul director adjunct a citit în presă că s-ar putea să fie niște probleme cu domnul acela Justițiar.


Vrem să putem investiga în profunzime evenimentele care afectează viața de zi cu zi a românilor. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Redacția PressOne

Doar o zi mai târziu, Justițiarul se duce la un alt liceu din București. De data aceasta totul merge conform planului. „Mulțumim! A fost frumos!”, scrie apoi Alexandru Constandachi pe Facebook, unde contul său oficial se apropie deja de 30 de mii de urmăritori. Contul de Instagram a ajuns la aproape 47 de mii de urmăritori. 

Alexandru e un tânăr despre care PressOne a relatat pe larg, mai ales că mișcarea pe care a pornit-o câștigă tot mai mulți urmăritori, majoritatea tineri și extrem de tineri. 

„Justițiarul” și ai lui ademenesc presupuși prădători sexual pe Internet cu identități false, de fete minore, organizează un flagrant, filmează suspecții și apoi fie alertează Poliția, fie îi șantajează să facă diferite lucruri, de exemplu să-și sune soțiile și să le mărturisească ce intenționau să facă. Totul este, bineînțeles, filmat, promovat ca atare și monetizat. 

Poliția Română a transmis, la solicitarea ziarului Libertatea, că acțiunile grupului de justițiari sociali condus de Alexandru Constandachi nu au o bază legală și a atras atenția că pot duce la abuzuri. 

CN Tudor Vianu: „Evenimentul a fost suspendat”

Am sunat la Colegiul Național de Informatică Tudor Vianu cu doar câteva zile înainte ca Alexandru Constandachi să le vorbească elevilor de acolo, așa cum era programat și promovat pe Internet.

Prezența Justițiarului la Vianu a fost suspendată. Foto: Facebook/Justițiarul de Berceni

Ni s-a cerut să revenim, pentru că directoarea și directorul adjunct fie nu erau în clădire, fie erau la ore. 

Un dialog propriu-zis nu a fost posibil nici a doua zi, așa că am lăsat un număr de telefon, în speranța că cineva din conducere va dori să explice care au fost criteriile după care Colegiul Național a considerat că este oportun un astfel de eveniment. Niciun reprezentant al Colegiului Național Tudor Vianu nu ne-a contactat, până la ora publicării acestui articol. 

Secretariatul ne-a transmis doar că acțiunea a fost „suspendată”. Directorul adjunct, cel care ar fi avut ideea organizării întâlnirii, s-a răzgândit, după ce ar fi citit mai multe articole de presă despre Justițiar. 

Liceul teoretic privat: „Nu dorim să apărem în presă”

În aceeași săptămână, Justițiarul de Berceni a ajuns, însă, la un liceu teoretic privat, unde a stat de vorbă cu adolescenții. PressOne a făcut același demers: a întrebat conducerea unității de învățământ cine, cum și de ce a luat decizia, care ar fi câștigurile pentru elevi sau eventualele riscuri. 

Redăm scurtul dialog avut cu directorul adjunct, care a insistat că nu dorește ca numele unității de învățământ să apară în presă.

Director adjunct: Ideea este că noi nu am vrea să fim prinși în reportajul dvs., adică nu vrem să apărem în presă. A fost o acțiune pe care am organizat-o aici, la nivel local. Feedback-ul a fost potrivit. Dar mai multe detalii nu am cum să vă dau. 

Reporter: Aș dori totuși un comentariu: ce anume v-a determinat să-l chemați? Care au fost criteriile sau reperele după care ați considerat că e bine să le vorbească copiilor?

Director adjunct: A fost mai ales intenția elevilor. Noi ținem foarte mult la părerea lor. Este o acțiune pe care ei și-au propus-o. Noi am încercat să oferim doar un cadru organizat. (…) Astfel de activități ni le promovăm noi, atunci când dorim. Noi eram în cunoștință de cauză, da. Dar v-am zis, nu vă putem oferi alte informații, din păcate. 

Justițiarul de Berceni: „Copiii mă percep ca o persoană în care ei pot avea încredere”

PressOne urma să-l contacteze pe Alexandru Constandachi pentru a-i cere un punct de vedere. N-a fost nevoie, pentru că ne-a sunat el pe noi, alertat, susține, „de un elev” de la liceul unde vorbise. 

Voiam să vă întreb: ce imagine foarte proastă am?”, deschide Alex discuția prin telefon. Îi explicăm că încercăm de fapt să aflăm de la unitățile de învățământ publice sau private unde este invitat care sunt criteriile pe baza cărora conducerile liceelor hotărăsc dacă e oportun sau nu ca el să le vorbească adolescenților. 

Sugerează, din capul locului, că adevăratul motiv pentru care întâlnirea de la Tudor Vianu a fost suspendată ar fi, de fapt, publicarea unui flagrant al Justițiarului, care viza un membru al Partidului Național Liberal (PNL), preluat imediat de presă și mediatizat. „Ce coincidență!”, comentează ironic. 

PressOne îi reamintește Justițiarului de Berceni că Poliția Română a avut o luare de poziție clară și că a precizat că nu susține și nu legitimează „intervenții” de felul celor pe care el și echipa lui le promovează pe Internet, sub justificare civică. Printre altele, polițiștii au precizat pentru Libertatea că au nevoie de o victimă reală pentru a putea interveni, fapt confirmat anterior la PressOne și de un procuror care a comentat fenomenul. 

Susțin în orice ocazie pe care o am că acești copii nu trebuie să facă ceea ce fac eu, pentru că este periculos”, comentează Justițiarul. De fiecare dată le expun pericolele pe care le-am pățit eu și pe care le tot pățesc. Știu că sunt copii impresionabili și chiar îmi iau în serios rolul acesta. Știu că trebuie să am grijă ce vorbesc și ce spun și efectiv să-i educ să nu facă ceea ce fac eu.

Îl întrebăm pe Justițiar cum simte că e perceput de adolescenții români. „Ca o persoană în care ei pot avea încredere”, răspunde. Insistă că e conștient de responsabilitatea pe care o are și că încearcă să „manevreze toată situația cu grijă.”

Despre fotografiile postate pe Facebook în care apar adolescenți care îl sprijină precizează că „a fost o colaborare cu un băiat de pe Tik Tok” și că „toți sunt majori.”

Alexandru Constandachi colaborează deja cu alți creatori de conținut din mediul online. Foto: Facebook

Îl mai întrebăm pe Alexandru Constandachi dacă el se propune în școli sau dacă unitățile de învățământ îl cheamă să stea în fața adolescenților. Susține că sunt valabile ambele variante și că proiectul ce vizează școlile ar fi fost făcut alături de un psiholog. 

Toți copiii îmi scriu că vor să vin în școală, să le povestesc despre proiect. Copiii îmi scriu, eu le spun că trebuie să vorbească cu părinții, cu profesorii și să mă sune directoratul școlii să stabilim. Evident, mai trimit și eu mailuri către directoratul școlilor unde aș vrea să merg.”

Consiliul Elevilor: „E foarte probabil să pici în capcana social media și a mentalității comune de a nu verifica informații”

Delia Glăvan are 18 ani și reprezintă, în calitate de vicepreședinte, Consiliul Național al Elevilor, o structură independentă care vorbește în numele a peste 230 de mii de copii din aproximativ 1.200 de unități de învățământ din țară. 

Consiliul Elevilor știe cine este Justițiarul de Berceni, pe care îl încadrează într-o „zonă gri”, iar discuția merge spre privirea de ansamblu și nu către o anumită persoană în sine: generic, cine are așadar legitimitate să vorbească în școlile din România cu elevii, de ce și cum decurge acest proces? 

În liceul ei, Delia s-a ocupat tocmai de invitarea unor experți care să le vorbească adolescenților despre temele care îi interesează cu adevărat. Ea spune acum la PressOne că propunerile au vizat întotdeauna domenii de interes și nu persoane anume, iar invitații au fost mereu organizații legitimate în societate sau specialiști dovediți și acreditați în acest sens.

Îmi spuneau «uite, eu aș vrea să învăț ceva pe educație juridică». Sau despre orientarea în carieră. Educația sexuală era printre primele. Încercam mereu să găsesc cei mai buni specialiști din domeniul respectiv. Așa că m-am îndreptat către organizații care aveau într-adevăr expertiză.

Delia Găvan explică tehnic procedurile prin care cineva ajunge în fața elevilor. Un elev sau un grup de copii dintr-o școală are o astfel de inițiativă. Apoi propunerea merge la Consiliul Școlar din unitatea de învățământ, la părinți și la direcțiune, descrie Delia lanțul de decizie. 

Se face propunerea, iar Consiliul Școlar contactează persoana pe care vrea să o invite, cu eventualul ajutor al unor părinți. Mai departe, se face o cerere către direcțiune pentru desfășurarea activității și partea logistică. Să le fie pusă la dispoziție o sală, microfon etc. Putem să vorbim și despre părinți, pentru că până la urmă se ajunge și la semnătura lor.”

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Reprezentanta Consiliului Național al Elevilor adaugă însă că, în practică, „se dau semnături pe bandă rulantă”. Rădăcina problemei, crede ea, este lipsa resursei umane din școlile autohtone. Cu alte cuvinte, sunt prea puțini care care pot verifica la sânge cine ajunge în fața elevilor, cu ce agendă și cu ce calitate.

Nu au cum să cerceteze amănunțit întotdeauna profilul persoanei care urmează să vină și să le vorbească elevilor. De obicei se iau după părerea colectivă, ca să-și dea seama dacă merită sau are despre ce să le vorbească elevilor din școală. Sigur că e de preferat să avem doar oameni cu expertiză într-un anumit domeniu.”

Din perspectiva reprezentanților elevilor din România, este evident astăzi că un influencer, mai ales dacă țintește audiența din școli și licee prin conținutul său, „va prinde mult mai bine față de o asociație care are de fapt o expertiză mult mai mare.” 

Foto: Asociația Tineri pentru Tineri / Facebook

Am întrebat-o pe Delia ce ar fi făcut dacă i s-ar fi cerut să-l aducă în liceu pe Justițiarul de Berceni. Spune că s-ar fi consultat mai întâi cu colegi de-ai săi, în care ar avea încredere că pot face, la rându-le, o verificare. 

Totodată m-aș fi uitat la colaborări pe care le-a avut în trecut persoana respectivă ca să-mi dau seama cam în ce zonă e, ce învârte, dacă prezintă aspecte problematice sau nu și dacă e într-adevăr e benefic pentru comunitatea școlară. 100% m-aș fi uitat și la partea legală. M-aș fi asigurat și că există un cazier curat, că nu au fost situații directe problematice în care persoana a fost expusă, astfel încât să mă asigur că este cu adevărat un exemplu bun.”

Orice prezență într-o școală, fie ea publică sau privată, legitimează și „crește notorietatea printre elevi”, context în care devin cu atât mai importante criteriile de selecție a vorbitorilor. 

În România lucrurile nu se întâmplă la nivelul ăsta. E foarte probabil să pici în capcana social media și a mentalității comune de a nu verifica anumite informații pe care le primești. Dar eu una sper că ne îndreptăm spre o societate în care lucrul ăsta se va întâmpla cu o rigurozitate cât mai mare”, concluzionează Delia Glăvan. 

Responsabilitatea presei. Cum ajunge Justițiarul de Berceni super-erou, inclusiv la postul public de radio. „Batman, frate!”

Se pare că supereroii există și în viața reală! Astăzi facem cunoștință cu vloggerul Justițiarul de Berceni, unul dintre românii cu un mare simț civic, care previne abuzuri pe rețele de socializare” – îl prezintă pe Alexandru Constandachi Radio România Actualități, care l-a invitat să vorbească, în cadrul unei rubrici de profil. 

De altfel, mai toate instituțiile mari de presă (inclusiv PressOne) l-au abordat până acum, sub diferite forme. Comun e felul în care tânărul e prezentat aproape peste tot: ca un super erou al unor vremuri moderne. Presa contribuie, uneori fără niciun discernământ, la legitimarea unui nou actor în societate, chiar dacă Alexandru spune că face „justiție socială” de doar patru luni. 

În paralel, sunt nenumărate exemplele în care instituțiile statului, de la sistemul de educație la polițiști și procurori, nu reușesc să prevină și uneori nici chiar să pedepsească agresiunile sexuale asupra minorilor. Context în care nemulțumirea socială crește și se hrănește cu super eroi deveniți persoane de încredere pentru cei mai vulnerabili membri ai societății, copiii. 

Când am început chestia asta mă gândeam care ar fi următorul pas. Și următorul pas pentru mine era să ajung în școli. Și acum se întâmplă și sunt foarte fericit. Copiii sunt foarte fericiți când mă văd. (…) Hei, a venit Justițiarul, hai să facem o poză”, spune la Radio Guerrilla, unde a fost recent invitat

Realizatorul constată, admirativ, cum Justițiarul de Berceni a devenit un simbol „care le face dreptate” copiilor. „Batman, frate”. „Da, Batman de Berceni”, răspunde invitatul. 

Alexandru Constandachi e coerent și concis în mesaje. Îi sfătuiește pe părinți să vorbească cu copiii lor. Iar tinerilor le transmite să nu le dea niciodată necunoscuților din mediul online ce vor: poze, întâlniri fizice sau încredere, fără știința părinților. „Astea sunt sfaturile, în mare parte.

Mai departe însă, modul său de acțiune rămâne unul gri, câtă vreme legea din România nu cuprinde conceptul de „citizen’s arrest”, așa cum se întâmplă în Marea Britanie, de exemplu.

În mare parte preluăm noi cazurile pe conturile noastre false. De multe ori, când mă contactează minorii, deja au fost propunerile făcute, deja au avut o conversație. Și eu doar le spun «ok, spune-i să vină la ora X aici»”, explică Justițiarul de Berceni cum tratează situațiile în care există victime reale și nu identități false, folosite de echipa sa ca momeală pentru prădători sexuali. 

Sursa foto: Facebook/Justitiarul de Berceni

Justițiarul de Berceni spune că a refuzat reclamă plătită la pariuri sportive, pentru că i s-a părut imoral, apoi e prezentat ca „un avanpost” de moralitate. Mai spune că vrea să crească mișcarea la nivel național. E din nou complimentat și îndemnat să nu pună la suflet critici: „E firesc să existe și uscături și breșe în fortăreața morală pe care o emani și o expui.”

La final, realizatorul matinalului de la Radio Guerrilla întreabă despre „direcțiile care se întâmplă în lume”, cu referire la curentul stângist și la stânga politică. Mișcarea realizatorului e abilă, pentru că deschide larg calea spre rostogolirea unei informații false.  

Vrea (n.r. mișcarea stângistă) să normalizeze sexualizarea copiilor și discuțiile despre lucrurile ăstea. Mă uitam săptămâna trecută: o tipă este ministrul Egalității în Spania și a avut un rant din ăsta în care spunea «copiii ar trebui să fie lăsați să aibă contact cu cine vor ei.» E ceva foaaarte ciudat”, afirmă nonșalant realizatorul. 

Pe post e difuzat un scurt fragment audio din declarația citată. Irene María Montero Gil, ministru spaniol al Egalității, vorbește de fapt despre educație sexuală și dreptul copiilor de a-și cunoaște corpul și de a ști că niciun adult nu are dreptul să-l atingă împotriva voinței. 

Pentru realizatorul matinalului de la Guerrilla, afirmațiile ar însemna de fapt că tinerii „ar trebui să știe că nu are voie niciun adult să-i atingă decât dacă VOR EI. E o direcție din asta ciudată”, răstălmăcește Mihai Dobrovolschi, care interpretează că „dacă își dau consimțământul, copiii ar trebui să aibă voie să aibă relații cu cine vor ei.

Justițiarul îl corectează și spune că el a înțeles că de fapt e vorba despre importanța educației sexuale în școli, cu care el, personal, este de acord. 

În România însă, în timp ce în unitățile de învățământ sunt invitați cu lejeritate și fără mari piedici să vorbească influenceri și creatori de conținut monetizat de pe internet, cei care fac educație sexuală și sunt cu adevărat pregătiți să le vorbească cu metodă copiilor despre pericolele din online sunt stigmatizați, interziși sau dați afară

Asociația Tineri pentru Tineri: Doamna dirigintă nu s-a simțit confortabil și ne-a anunțat din timpul orei că nu mai avem ce căuta acolo”

Profesori special calificați, voluntari și organizații neguvernamentale precum asociația ”Tineri pentru Tineri” susțin cursurile opționale care îi învață pe copiii de gimnaziu și pe liceenii din România despre sex, sexualitate, abuz și hărțuire, corpurile și drepturile lor, consimțământ, metode contraceptive sau pericole din mediul online. Orice școală din România poate organiza acest opțional de educație pentru sănătate, însă accesul oamenilor pregătiți în unitățile de învățământ este, de foarte multe ori, extrem de anevoios

De ce? am întrebat-o pe Adina Manea, director al organizației. Pentru că profesorii, în special dirigintele sau diriginta, sunt temători și consideră că își asumă un risc. Pe scurt, le e teamă de reacția părinților sau se poticnesc în propriile prejudecăți, explică Adina Manea. 

În ultima perioadă constatăm că sincopele apar de cele mai multe ori la nivelul profesorului diriginte care asistă la oră, la liceu. Oamenii nu vor să își asume reacția părinților, chiar dacă noi avem acordurile părinților semnate. Pe principiul «să ne punem la adăpost». La adăpost de cine sau de ce anume, nu ne este foarte clar nici nouă.”

Activitatea educatorilor pregătiți de Tineri pentru Tineri la clasă. Foto: Facebook

”Tineri pentru Tineri” formează profesori, diriginți sau chiar adolescenți care să le vorbească apoi colegilor lor, de la egal la egal și în cunoștință de cauză. Este un proces lung și extrem de complex, gândit alături de specialiști din mai multe domenii, inclusiv sănătate, și nuanțat în funcție de gimnaziu sau liceu. După luni de pregătire, după nenumărate sesiuni de formare organizate în spații de multe ori improvizate, din cauza lipsei resurselor, voluntarii și tinerii formați se lovesc de adevăratele șocuri din societatea românească. 

S-a întâmplat de curând un incident, la un liceu din București. A fost prima oră la care voluntarii noștri au mers, o oră introductivă, de definire a termenilor: ce este sexul și ce este sexualitatea. Pornim științific, definim termenii. Facem întâi un fel de brainstorming în care tinerii, adolescenții înșiși, își dau cu părerea. Îi implicăm pe ei, metodele și toate activitățile sunt realizate într-o manieră interactivă, nu prin prezentări și power point-uri.

Copiii au început să vorbească, să ne spună ce cred. Diriginta lor era în clasă, așa că în niciun caz nu s-au folosit cuvinte vulgare, argou sau jargon. Cu toate acestea, doamna dirigintă nu s-a simțit confortabil și a anunțat voluntarii noștri din timpul orei că de data viitoare nu mai venim, că nu mai avem ce căuta acolo”, relatează la PressOne Adina Manea. 

„Materialele noastre sunt avizate de către Ministerul Sănătății și abia ulterior începe livrarea programului către școli, care presupune acord cu fiecare inspectorat școlar în parte. Din nou, asta evident presupune prezentarea programului, cunoașterea lui de către decidenți, dar de către cei care sunt responsabili, acord și protocol de colaborare cu fiecare unitate școlară în parte și evident, acordul părinților.”  

Profesorii, voluntarii și tinerii pregătiți de asociație trec printr-un prim modul de formare de 20 de ore. Și e abia începutul, precizează Adina Manea, în condițiile în care expertiza asociației durează deja de peste 25 de ani, fără întrerupere. 

Workshop pe tema prevenirii cazurilor de violență în rândul adolescenților. Foto: Tineri pentru Tineri / Facebook

România, spune activista, era mai deschisă în preajma aderării la Uniunea Europeană, mai ales că avea de atins anumite standarde în domeniu. Între timp societatea a asistat la contraatacul Bisericii Ortodoxe Române, al Coaliției pentru Familie sau Alianței Părinților din România și, în lipsa unei informări corecte, părinții s-au lăsat influențați de agenda ultraconservatoare. 

Sunt foarte multe structuri mici, micuțe, care se adună în pălării mari, care merg în fața decidenților parlamentari și au demersuri de lobby și advocacy din zona agendei anti-gender. Binele copiilor este așa cum îl vede până la urmă decidentul politic, din păcate.

Și tot din păcate, ”Tineri pentru Tineri” merge acolo unde e chemată, de cele mai multe ori după ce în școala respectivă s-a întâmplat un incident. 

Este adevărat că de cele mai multe ori suntem chemați pe urgență pentru că se întâmplă niște lucruri sau s-au confruntat cu niște situații. Trebuie să fim conștienți de faptul că dezvoltarea preadolescenților este un pic mai accelerată în ultimii ani de zile”, explică Adina Manea. 

Statistic, România este pe primul loc în Uniunea Europeană la copii născuți de mame cu vârsta între 10 și 15 ani

Ce face Justițiarul de Berceni și nu face școala românescă. Expertă în Educație: „În culpă este directorul unității de învățământ”

Pentru Daniela Vișoianu, expertă în politici de educație, România lui 2022 a involuat, din multe puncte de vedere, comparativ cu începutul anilor 2000, când profesorii au fost instruiți și pregătiți special pentru a le vorbi copiilor despre sexualitate, corpurile lor sau pericolele care îi pândesc. 

Derapajele în serie din sistem și starea de tensiune, alimentată, susține experta, de intervenția Bisericii Ortodoxe în societate și de campanii făcute de organizații ultra conservatoare, precum Coaliția pentru Familie, n-au făcut altceva decât să „lucreze” în dauna interesului tinerilor din România. 

Interesele de învățare ale copiilor sunt din ce în ce mai des abandonate. Familiile nu știu ce să facă. Sau nu pot. Sau nu vor. Profesorii și-au pierdut rolul de mentor și model pe care îl aveau până acum câțiva ani și consideră că obligația lor de predare se limitează la disciplina pe care o au. Spațiile de conversație cu elevii, pe ceea ce îi interesează pe ei, au dispărut”, atrage atenția Daniela Vișoianu. 

Experta în politici de educație amintește la PressOne că toate studiile de specialitate arată cum vârsta pentru primele preocupări și interese asociate sexualității a coborât, fără ca școala românească sau familiile copiilor să o înțeleagă pe de-a-ntregul.

Pe acest fundal de ignoranță din partea adulților și de lobby puternic făcut de BOR și organizații ultraconservatoare, „este foarte posibil să apară tot felul de influenceri și de personaje cu succes, mai ales dată fiind dinamica social media, care răspund curiozității copiilor.

Profesorii pregătiți special în anii 2000, în perspectiva integrării europene, fie au ieșit din sistem, fie nu vor să se mai lege la cap, pentru că „au avut reclamații la clasă de la părinți habotnici, astfel încât o conversație care este esențială pentru tineri și copii nu se mai întâmplă. Curiozitatea e tot acolo. Faptul că am ascuns-o sub preș și nu le-am mai permis profesorilor sau unor persoane formate să știe să lucreze cu copii nu înseamnă că nevoia lor de cunoaștere și repere a dispărut.”

Daniela Vișoianu arată însă spre directorii de școli, pentru că „tipul de modele la care sunt expuși copiii și climatul din școală sunt în răspunderea lor.

Nu putem să spunem nimic despre părinți atâta vreme cât ei sunt incorect informați. Cel care este în culpă aici este directorul unității de învățământ (…). În majoritatea țărilor dezvoltate directorul de școală are ca primă responsabilitate asigurarea siguranței fizice și emoționale a elevilor și cadrelor didactice.

De aceea avem în societate diferite probleme legate de integritate sau de caracter. Pentru că uităm să facem un pic de căutare în trecutul persoanelor la care ne expunem și să avem o chestionare dacă cei pe care îi aducem în fața unor minți care sunt foarte crude și care nu pot face judecăți de valoare sunt, cu adevărat, modele”, concluzionează Daniela Vișoianu. 

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...