Primii doi muncitori din Sri Lanka ajunși în comuna Ditrău din Harghita Text și foto de Codruța Simina

Cum a explodat la Ditrău, Harghita, propaganda anti-migranți a guvernului maghiar

Un banc celebru în câteva grupuri mici de prieteni români și maghiari descrie o domnișoară reporter venită de la oraș în Secuime, pentru un reportaj. Îl întâlnește pe badea János, îi vâră microfonul în față și-l întreabă:

– Bade János, la dumneavoastră în sat există antisemitism?

Și badea calm, răspune:

– Apăi, domnișoară dragă, de existat nu există! …da’ cerere ar fi…


L-am rememorat, domnișoară reporter fiind, în drum spre Ditrău: o comună din Harghita care fierbe de câteva zile și se pregătește de răscoală. De ce? Simplu, răspunsul e că patronul brutăriei din comună a angajat doi muncitori din Sri Lanka, iar asta i-a înfuriat și i-a umplut de spaimă pe locuitori.

La fața locului – cum spun unele domnișoare reporter, răspunsul e mai complicat. Găsești în el câte puțin din toate problemele lumii noastre: scădere demografică și lipsa forței de muncă, emigrație, propagandă și manipulare media, politici iresponsabile. Și efectele lor: ignoranță, ură, sărăcie, frică, toate amplificate de tehnologie și rețele sociale.

Cumva, toate aceste ingrediente au umflat o bubă mare care s-a spart într-o comună din Harghita.

Străinii

Welgamage Don Prasanna Piumal e din Sri Lanka. Are 22 de ani și e muncitor calificat – brutar. A sosit în Ditrău pe 15 ianuarie și s-a apucat de făcut pâine. Zâmbește senin și nedumerit în fața camerelor și-a microfoanelor: „Romania, it is very good”.

Colegul său, Amarashinga Archchilage Mahinda are 49. Acasă, în Sri Lanka, are o familie și un fiu de 18 ani. S-a obișnuit să trăiască departe de el: în ultimii 25 de ani, a mai făcut pâine în Quatar și Dubai. Probabil acolo nu a fost atracția de o zi a jurnaliștilor.

Îmbrăcați în haine cu siglele brutăriei, amândoi frământă și pun aluatul la copt. Pâinea iese din cuptoare lucioasă ca balonașele de aur. Ajunge în magazinele din cinci județe. În vreo două din ele, există riscul să împlinească o legendă urbană care circulă prin țară: să n-o poată cumpăra cetățenii care o cer în limba română. Dar ăsta e alt scandal, cu alte majorități.

Piumal și Amarashinga vorbesc puțin și în engleză. În timp ce-i fotografiezi, li se simte stângăcia din gesturi. Cum s-or fi simțind doi muncitori din Sri Lanka care ajung într-o țară civilizată, membră UE unde sunt fotografiați cu sete în timp ce frământă un banal aluat?…

Afacerea

Când s-a deschis acum 10 ani, brutăria Ditrói avea 12 angajați. Acum a ajuns la peste 90. Pâinea, cornurile și pastele produse aici ajung în cinci județe: Harghita, Mureș, Bacău, Suceava și Covasna.

De câteva zile, însă, pâinea din magazinele din comună și din satele din jur nu se mai cumpără. Oamenii boicotează produsele, din cauza angajaților străini.

„Avem și un brutar din Ungaria, dar din cauza lui nu avem nicio problemă. Cei doi din Sri Lanka sunt un scandal foarte mare la noi în zonă”




Köllő Katalin , administratorul brutăriei

Ca și multe firme din România, și noi avem o problemă cu forța de muncă, nu avem angajați calificați. Am pus anunțuri, și în județ, și în afara lui. Dar nu au venit. Am câștigat două proiecte din fonduri europene, trei milioane de euro! Vrem să dezvoltăm afacerea, să facem o fabrică de pesmet.

Nu credem că am făcut ceva rău. Noi nu vrem să scăpăm de angajații noștri, nici nu vrem să îi schimbăm. Aducem angajați din Toplița și din Gheorgheni, dar nu suntem la oraș aici, e dificil pentru noi. Într-o comună, cinci șase firme mai mari deja iau cam toți angajații.

Când am încheiat unul dintre contracte, în 2017, nu era așa dificil să găsim angajați. Cu fiecare an am avut tot mai puține posibilități. Știam că trebuie să găsim soluții, că altfel pierdeam proiectele, și fiecare sunt cu 50% fonduri proprii”, explică Köllő Katalin , administratorul brutăriei (foto, în dreapta).

Problema principală, crede ea, e că oamenii nu înțeleg diferența dintre „migrant” și „muncitor cu acte în regulă”. La asta se adaugă și teama de culoarea pielii celor doi străini. Nu există un fel potrivit de-a spune asta. Și nimeni nu vrea s-o spună on the record.

Oamenii din sat cred că sunt migranți. Și angajații noștri explică: ei au venit angajați legal, cu contract. Noi nu putem să gândim în felul lor. Nici angajații noștri nu înțeleg. Ei nu au nicio problemă cu cele două persoane. Ei sunt foarte prietenoși.

Ne-am gândit că nu va fi plăcut că vin muncitori din străinătate, dar nu ne-am gândit la asemenea dezastru. Știam că n-o să mai primim muncitori din zonă, nu mai avem de unde. Mulți sunt plecați. Nu suntem singurii care au apelat la oameni din străinătate, Sri Lanka, Nepal”, mai spune Köllő Katalin.

Cei doi muncitori sunt doar începutul. După ei, mai urmează să sosească la brutăria din Ditrău, alți cinci străini: patru nepalezi și încă un muncitor din Sri Lanka.

Comunitatea

„Ce aduc migranții: atâtea crime. Ce-au făcut la Paris! Cred că ați văzut. Nu dorim de Revelion ce au făcut la Paris. Fiecare să stea în aceeași civilizație, altfel nu ne putem înțelege. La ei e altfel mentalitatea!

Petresz Ștefan are 75 de ani și dă rotocoale, alături de alți pensionari, în jurul Căminului cultural din comună.

Vor să participe la ședința de Consiliu local, la finalul căreia localnicii vor să-i spună primarului că nu au nevoie de migranți în comuna lor. Să plece de unde-au venit, să fie iar pace. Oamenii cer referendum împotriva migranților.

Fiecare să rămână acolo unde s-a născut”, spune Petresz.

Eu am aflat de acești migranți din Budapesta. De acolo au anunțat ieri la televizor, un reporter, că deja la brutărie a fost filmat un grup. Atâtea rele am auzit despre emigranți, că noi nu-i dorim. La știri am auzit. La toate canalele, dar mai ales la cele maghiare

Petresz Ștefan, locuitor Ditrău, județul Harghita

Locuitorii și-au făcut și un grup pe Facebook, pe care au început să-și posteze părerile. Potențată de tehnologie, spaima oamenilor a prins aripi și s-a răsfrânt ca un evantai al posibilităților nefaste.

Acum sătenii se tem că noii veniți vor distruge cultura locală. Că steagul secuiesc va fi înlocuit de cel cu semilună. Că religia le va fi atacată. Într-un fel, cam cum se tem unii români când mai apare câte o știre cu un prefect maghiar care a agățat steagul secuilor de instituții oficiale. Frica de celălalt și manipularea o ard bilingv. Sună la fel și în română și în maghiară. E multiculturală, putem spune.

Unii dintre comentatori au speculat că muncitorii cei noi ar fi din Nepal: unde au fost depistate deja cazuri de infecție cu coronavirus.

La ședința de Consiliu, sătenii au umplut sala și s-au înghesuit mai departe, pe scări, într-o coadă compactă. Pe fețe li se citește frica sinceră pentru copii și nepoți. Și ura pentru ceva ce nu pot înțelege.

Preotul tânăr din Ditrău a venit cu o chitară semnată de copiii comunei, ca să vorbească în numele lor, pentru binele lor. De cântat, n-a cântat. Dar a ținut o lungă pledoarie împotriva străinilor diferiți, în aplauzele unei părți din comunitate.

Încălziți, oamenii au început să se plângă de patronul brutăriei: salariile date de el sunt prea mici în balanță cu munca pe care o cere.

Să ne lase în pace patronul de la brutărie, noi facem treaba noastră aici și să plătească oamenii ca omul”, spune un sătean. Fiul său nu lucrează. A fost șofer la brutărie, dar a renunțat la post, pentru că muncea peste program și era plătit prost. Acum stă acasă.

Până la urmă, problema e și mai complicată: revolta mocnită a oamenilor pe „patron” a găsit un motiv să iasă la suprafață și să se combine mortal cu ura pentru străini. Un virus mai rău decât „virusul Corona”.

„Știți cum e, oamenii se informează din televizor, din străinătate. Și treaba asta nu iese bine la sfârșit pentru că nici eu nu vreau nepoțica sau nepoțelul, când se duce acasă, să pățească ceva. S-o mai întâmplat treaba asta în străinătate. În Germania, în Franța, se aude la televizor. Că sparge, distruge, violează femeile”

Autoritățile

Puskás Elemér, primarul din Ditrău a mai fost căutat ultima dată de atâția jurnaliști în urmă cu vreo patru ani, când a coborât ursul în comună. Acum, problema e omul cu pielea colorată.

Din nefericire, sătenii confundă migranții cu acești muncitori cu forme legale. Și a ieșit această problemă cu migrația. Vom vorbi de această problemă, cum putem rezolva, asta încă nu știu. Oamenii sunt revoltați din cauza confuziei, ei cred că sunt migranți”, explică el.

L-am întrebat de unde află oamenii că migranții sunt răi.

Mass media, mai ales media maghiară, acolo sunt foarte multe interviuri și foarte multe știri despre migranți care fac revolte și atacă și fac fel de fel de minuni. Cu bombe, cu atacuri. Și oamenii află și cred. Și acum cred că și cei care vor veni fac la fel. Și nu se știe ce se întâmplă după ce vin.

Eu știu numai ce am aflat de la Facebook. Oamenii se tem că vor fi atacați, că vor fi atacați copiii. Ceea ce este o prostie. Lumea vrea să plece ei, chiar dacă la brutărie este o problemă a muncitorilor, nu sunt muncitori”, spune Puskás.

Aici e un alt nod al explicației: majoritatea comunității din Ditrău urmărește televiziunile maghiare. Conținutul lor e în mare parte propagandă anti-migranți, împănată cu știri false și alarmiste.

O investigație The Guardian dezvăluia, în primăvara lui 2018, că televiziunile de stat au construit frica de migranți ca temă principală a campaniei lui Viktor Orbán, contribuind decisiv la succesul său în alegeri.

Mesajul guvernului maghiar, imprimat în fiecare jurnal de știri, era că milioane de migranți așteaptă să intre în Ungaria. Așa au ajuns locuitorii din Ditrău să se teamă de migranți.

Dealtfel, fenomenul are un precedent: în primăvara lui 2018, în Odorheiul Secuiesc, un grup de 14 turiști israelieni care se plimbau prin oraș au fost reclamați prompt la poliție de către locuitori: oamenii au crezut că sunt aceiași migranți de care află la televizor.

În plus, PressOne dezvăluia anul trecut că în ultimii ani, Guvernul Ungariei a devenit unul din cei mai mari jucători pe piața media din Transilvania, prin intermediul unui ONG care a cumpărat sau finanțează publicații locale din Secuime.

Specialiștii au numit-o „o preluare în bloc a mijloacelor de informare în limba maghiară destinate maghiarilor din afara granițelor Ungariei”. (Puteți citi detalii aici).

Autoritățile din România au ignorat senin aceste detalii. Televiziunile românești nu au programe atractive în limba maghiară, iar maghiarii din Secuime nu vorbesc română – la școală o învață puțin și prost.

Politicienii români nu merg în Secuime, iar Harghita și Covasna sunt de ani buni pe ultimele locuri în alocarea fondurilor de investiții de la nivel național.

Înainte de publicarea acestui material, organizația PLUS Harghita anunța că „condamnă cu fermitate nefericitele evenimente din Ditrău și solicită actualei conduceri a județului să ia poziție imediată față de astfel de derapaje rasiste și xenofobe.


Domnișoara reporter – un fel de disclaimer

Am rescris de mai multe ori fragmente întregi din acest material. Riscul subiectului e să-ți rămână în cap doar ideea că sătenii din Ditrău au atitudini rasiste și xenofobe. Sau potențialul de glume. Ca român, riști să concluzionezi că toate scandalurile interetnice din Secuime încep de la o pâine.

Dar acestea sunt explicațiile de suprafață. Spaima oamenilor e reală, pentru ei. Bunicii din Ditrău se tem de migranți cum se tem bunicii noștri uitați în fața televizoarelor că le fură USR-iștii frigiderele.

Mecanismul e același. Românii se tem, uneori, că le fură ungurii Ardealul. Ungurii, că le fură sri lankezii Ardealul. Într-un fel, secuii sunt niște români speriați. În altul, sunt „străinii” românilor. Ar putea demonstra împreună „Afară! afară! cu străinii din țară

Ditrău e legat de restul României de drumuri proaste ca danturile neîngrijite, din lipsă de fonduri. Lănțișoare lungi de asfalt vălurit, plombat grosier, pe care mașina bate și troncăne. La drum de noapte, curbele periculoase și ascuțite, înfundate în beznă, sunt semnalizate de triunghiuri reflectorizante minuscule și Isuși triști de tablă, gălbui, răstigniți în rugină.

Par niște migranți și ei.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...