Crima comisă de deținuți beți arată că penitenciarele au o problemă cu alcoolul artizanal. Răspuns ANP la solicitarea PressOne: peste 500 de cazuri constatate

Bianca Felseghi

Senior Editor

O crimă comisă în celula de numai câțiva metri pătrați a unei închisori de maximă siguranță din România arată nereguli grave în sistemul penitenciar, printre care și consumul de alcool. La Gherla, un deținut a fost ucis de colegii săi de detenție pe fundalul unor neînțelegeri și al consumului de alcool artizanal, iar PressOne a documentat pe larg acest caz. Am cerut apoi explicații suplimentare și date de la Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP).

Alcoolul, bun interzis în închisori. Deținuții găsesc o altă cale

Potrivit autorităților, metoda la care apelează persoanele private de libertate pentru a obține alcool pe cale artizanală este cea a fermentării fructelor pe care le pot achiziționa în baza drepturilor de la magazinul din incintă. 

„În cadrul controlului menționat anterior au fost descoperite o serie de deficiențe în modul de executare a serviciului operativ, dar și a exercitării atributelor de control din partea factorilor responsabili la nivel local”, preciza ANP în luna mai, în contextul în care PressOne a cerut clarificări, după ce un deținut a fost bătut până la moarte și strangulat cu un fir de pescuit, folosit în baia camerei ca picurător într-o instalație artizanală de produs alcool din fructe. 

În celula E 7.25 a Penitenciarului Gherla erau 8 bărbați: cinci condamnați pentru omor, doi pentru tâlhărie și viitoarea victimă, care mai avea câteva luni de executat dintr-o pedeapsă pentru încălcarea ordinului de protecție. Unii dintre deținuții-agresori au băut alcool și erau deja beți. Alcoolul a fost „produs artizanal în mediul de detenție”, au arătat ulterior procurorii. 

Cei doi condamnați escortați de trupele speciale înapoi în Penitenciarul Gherla. Foto: Bianca Felseghi

De altfel, în lege se stipulează clar că alcoolul este pe lista bunurilor interzise sau care nu pot fi primite în timpul vizitelor de care beneficiază persoanele private de libertate. 

„Introducerea, în mod ilicit, de telefoane mobile şi alte mijloace de comunicare la distanţă, cartele SIM, dispozitive de tip GPS, modem de internet, medii de stocare a datelor şi alcool într-un penitenciar, centru de reţinere şi arestare preventivă, centru de arestare preventivă, centru educativ şi centru de detenţie, în scopul folosirii lor de către deţinuţi, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

Cu toate acestea, deținuții găsesc o cale. 

Nereguli majore în 9 penitenciare

Într-un nou răspuns la întrebările adresate de PressOne, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) arată că în perioada 2020-2024, închisorile în care au fost descoperite cele mai multe cazuri de producere ilegală de alcool sunt la Botoșani, Tulcea, Ploiești, Giurgiu, Constanța - Poarta Albă, Arad, București Rahova și București Jilava.

SECRETISTAN. Bărbatul cu mâna la gură

PressOne a analizat zeci de imagini disponibile de la ședințele CSAT convocate din iulie 2023 încoace, în care generalul Răzvan Ionescu, director interimar al SRI, își acoperă parțial chipul cu o mână sau ambele, în contextul în care publicul din România nu l-a văzut niciodată pe omul care conduce Serviciul Român de Informații, iar pe site-ul instituției nu există nici măcar o fotografie cu acesta.

O mamă nedreptățită de statul român și-a găsit o parte de dreptate la CEDO: „O femeie în România este singură și slabă, statul n-o poate ajuta și nici nu vrea”

La patru ani după ce Mihaela State, o mamă din București, s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru modul în care statul român a eșuat în a-i proteja cei doi copii, femeia a câștigat procesul.

Cu toate acestea, alcoolul este un factor declanșator sau favorizant al violenței din mediul penitenciar, așa cum am putut vedea în urma cazului documentat de PressOne la Penitenciarul de Maximă Siguranță Gherla (județul Cluj). Un bărbat de 47 de ani a fost ucis în 2023 în baia camerei de către colegii de celulă, care consumaseră masiv alcool produs artizanal în seara dinainte. 

Una din întrebările ridicate inclusiv de procurorii care au instrumentat acest caz a fost cum au obținut deținuții alcoolul, care e produs pe cale artizanală are nevoie de un timp considerabil de fermentare? 

În răspunsul remis PressOne, ANP specifică faptul că prezența alcoolului în camera de deținere în care s-a întâmplat crima face obiectul unei cercetări interne, dar al cărei parcurs este momentan suspendat până la finalizarea procesului penal. 

Principalul acuzat din acest caz, Ionuț Ursz s-a apărat chiar în fața instanței arătând că a coordonat acțiunea de linșare a victimei fiindcă era băut. „Nu trebuia să asculte de mine pentru că eram toți băuți!”, a specificat el. Procurorul de caz a cerut detenție pe viață pentru ambii agresori din acest caz deosebit de grav, dintre care unul avea deja la activ o condamnare pe viață. Sentința va fi dată în luna august 2024. 

ANP mai transmite că Poliția Penitenciară are obligația de a permite reintegrarea socială a deținuților, fără să le afecteze drepturile și libertatea de mișcare în cadrul mecanismului de detenție. Conform datelor oficiale, 12.000 de deținuți au ușile camerelor deschise pe timpul zilei, iar 6.000 dintre aceștia merg zilnic la muncă în interiorul și exteriorul penitenciarului.