Muncitori români se cazează în casele- container Sursa: captura televiziunea germană NDR

Conflict la o fermă germană între unii muncitori români și patron

Autoritățile sanitare din districtul Nienburg, nordul Germaniei, au descoperit încălcări importante ale normelor de carantină la o fermă de sparanghel în care lucrează peste o sută de muncitori sezonieri români.

Inspectorii de sănătate, alături de poliție, au ajuns acolo zilele trecute după ce o parte dintre angajați s-au certat cu patronul, din cauza condițiilor de lucru și a salariilor.

Ferma, numită Spargel Paul, e situată în localitatea Hoyerhagen, și aparține lui Dietrich Paul. El a condus timp de aproape 30 de ani Asociația Fermierilor de Sparanghel din landul Saxonia Inferioară, potrivit presei germane. (Acum asociația și-a schimbat parțial numele și are alt președinte.)

Concluziile raportului de control făcut public arată că, din cauza aglomerării camerelor în care dorm muncitorii români, patronul trebuie să ofere cazări noi pentru cel puțin jumătate din persoanele aflate la fermă.

Fermierul a fost somat ca până luni, 27 aprilie, la prânz, să asigure locuri de cazare corespunzătoare situației de pandemie. În caz contrar, autoritățile vor interveni pentru rezolvarea situației.

Documentul autorităților mai semnalează că s-a ajuns la o înțelegere cu poliția pentru a verifica felul în care sunt duși muncitorii pe câmp cu autobuzul, pentru a respecta regulile de distanțare socială.

O filmare făcută cu telefonul de un angajat, obținută de PressOne, arată condițiile de transport:

Ferma deținută de Dietrich Paul a fost singura din cele opt controlate în district de autoritățile sanitare în care autoritățile au găsit deficiențe semnificative în privința regulilor de carantină.

În plus, unii angajați români îl acuză pe patron și de comportament abuziv.

Documente de identitate reținute de angajator 

Ei se plâng că plata la kilogramul cules de sparanghel nu era suficientă, pentru că pe câmp nu ar fi încă suficient sparanghel. În plus, reclamă că li s-au reținut buletinele, sub pretextul că li se fac contractele de muncă.

Un angajat român din fermă a povestit pentru PressOne, sub protecția anonimatului, că imediat după sosirea în fermă, la patru dimineața, o angajată le-a cerut actele de identitate.

Se întâmpla în 10 aprilie și doar pe 22 aprilie le-ar mai fi primit înapoi, după ce pe rețelele de socializare au apărut clipuri în care angajații contestă condițiile de muncă. 

Explicația ar fi fost că buletinele sunt ținute pentru a face documentele necesare angajării legale, dar muncitorul spune că în toată această perioadă nu a semnat niciun contract de muncă.

Daniela Reim. Foto: arhiva personală

Vineri (24 aprilie), când am stat de vorbă la telefon, acesta se pregătea să plece  de la ferma de sparanghel la una de căpșune. Își făcuse lichidare, primise banii pentru muncă și doar atunci ar fi semnat contractul de muncă, ca să fie sigur că e plătit. El afirmă că și acum reprezentanții fermei au refuzat să-i dea o copie a documentului.

După izbucnirea scandalului, la fermă a mers și Daniela Reim, de la centrul de consiliere Arbeit und Leben din Oldenburg, care îi ajută pe muncitorii sezonieri din landul Saxonia Inferioară. E un proiect finanțat de Ministerul Economiei din land.

A discutat cu o parte dintre muncitori, dar și cu proprietarul afacerii. Tot ea i-a sfătuit pe unii angajați și a sesizat autoritățile. 

Daniela Reim consideră că nu este normal sa li se ia buletinele.

Pentru mine este un aspect de trafic de persoane acest lucru. (…) Eu cred că fermierul a făcut acest lucru ca să fie sigur că oamenii nu pleacă. I-au făcut dependenți total de el pentru că, în momentul în care nu ai un buletin, nu poți să te deplasezi mai departe. (…) Putea să-și facă pur și simplu câte o copie după buletin și după aceea să le dea înapoi”.

Daniela Reim

Patronul neagă acuzațiile

În urma neînțelegerilor dintre muncitori și angajator, poliția a fost de două ori în fermă, dar mărturiile sunt contradictorii în privința efectelor  acestor controale.

Într-un interviu cu PressOne, Dietrich Paul, patronul fermei, spune că primii muncitori români au ajuns la el în acest sezon în urmă cu două săptămâni: 65 de persoane. După o săptămână alți 81.

Dietrich Paul. Sursa: captura televiziunea germană NDR

Mai aștepta încă 50 în acest weekend. Neagă că ar fi ținut actele de identitate pentru mult timp.

În seara în care au ajuns le-am luat documentele pentru a-i înregistra. Nu am avut timp să facem imediat, dar marți și miercuri le-am dat documentele înapoi”, susține Dietrich Paul.

El nu înțelege nemulțumirea unor muncitorii în privința plății. 

Plata pe oră devine, după câteva zile, plata la kilogram

Am promis un venit de 13 euro/oră, dar după două-trei zile se schimbă plata, trece pe acord,  87 eurocenți/kg materie brută. Acest lucru li s-a spus de la început de către intermediarul folosit de noi din Germania.

Luni dimineață ajung la locuințe și văd că aproximativ 20 de persoane nu au plecat la câmp. Oamenii au spus că nu sunt de acord să lucreze la kilogram. Le-am spus că li s-a comunicat asta, apare și în contracte și că nu se face excepție.

Nu au muncit nici marți, au primit prânzul, dar le-am spus că, dacă nu se apucă de lucru, nu mai primesc de mâncare și că îmi fac cheltuieli. Miercuri la fel. Le-am spus că, dacă nu se apucă de treabă, trebuie să plece. Unul s-a răzgândit, restul nu au vrut să lucreze. Parțial au plecat, pur și simplu”.

Plata în această formulă a fost confirmată și de muncitori sezonieri, inclusiv de nemulțumiți. Autorul unor înregistrări video care prezintă o ceartă dintre angajați și o reprezentantă a patronului spune însă, că ar fi vorba de 65 de eurocenți plată la kilogram.

Dezvăluirea a devenit publică inițial pe un cont de Facebook neasumat clar cu prenume și nume. Autorul a postat o înregistrare video în care un grup de muncitori se ceartă cu reprezentanta patronului și ea tot româncă.

Din discuție pare că femeia – „Gina”, după cum e prezentată – le-ar cere muncitorilor 300 de euro pentru a le înapoia buletinele. De asemenea, aceasta le transmite că, dacă nu vor să lucreze, patronul nu mai e dispus să le ofere masa de prânz.

Cel care face filmarea îi reproșează în schimb femeii că a venit cu promisiunea că va fi plătit cu 13,30 de euro/oră, nu 0,65 de euro pe kilogramul de sparanghel cules.

Același muncitor  a mai postat și alte două videouri cu muncitori care criticau condițiile de cazare din fermă și  faptul că nu erau plătiți cu cât li s-ar fi promis în timpul discuțiilor telefonice de angajare din România. Printre altele, ei se plâng că băile sunt la comun, fapt semnalat de PressOne ca un posibil factor de risc în perioada pandemiei.

PressOne a discutat și cu acel muncitor.

El vrea să se întoarcă în țară. Postările video le-a șters de pe contul său între timp. L-am întrebat de ce a făcut acest lucru. El a pretins că nu știe, că nu el le-a șters, „cineva mi-a spart contul”.

Niciun fermier nu o să-ți ofere în Germania 13 euro la oră, numai dacă ești șef

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

Celălalt muncitor, care a stat de vorbă cu noi sub protecția anonimatului, arată că la finalul celor două săptămâni de carantină cât a lucrat la fermă, banii dați de patron nu se potrivesc cu socotelile făcute de el în privința kilogramelor culese.

Deși a cerut statul de plată pentru a vedea cum au calculat salariul cei din firmă, el susține că a fost dat afară din birou.

În opinia Danielei Reim, de la centrul de consiliere Arbeit und Leben, și așteptările unor muncitori au fost prea mari în privința plății, în sensul că sperau să fie remunerați pe toată durata contractului la ora lucrată:

Avertizez muncitorii că niciun fermier nu o să-ți ofere în Germania 13 euro la oră, numai dacă ești șef. În rest ești plătit în acord (n.r- plata la kilogramul de sparanghel cules)”.

Din documentarea PressOne a cazurilor câtorva angajați nemulțumiți rezultă că ei erau pentru prima dată la această fermă. Fermierul declară că de 15 ani lucrează cu sezonieri români.

Promisiuni la distanță

Tensiunile în privința salariului pot fi generate și de faptul că din România, o parte din muncitorii sezonieri, mai ales cei care merg pentru prima dată la o fermă, pleacă doar cu promisiuni verbale în privința banilor.

Ei sună la numere de telefon din anunțuri, li se spun condițiile, și ajung în Germania doar pe baza unui document invitație în care nu există nicio rubrică în care se specifică cum și cu cât vor fi plătiți. Semnarea propriu-zisă a contractului de muncă are loc doar în Germania.

Așa arată o invitație pe baza căreia muncitorii români pleacă în Germania

Sepsi Szabolcs lucrează la Faire Mobilität, un centru de consiliere al sindicatelor germane:

Intermediarii le fac tot felul de promisiuni verbale (…) Când oamenii își dau seama că realitatea arată altfel, încep problemele și cearta, ca și în cazul de față. În alți ani, oamenii se ceartă cu patronul, încearcă să negocieze salarii mai mari și, dacă asta nu funcționează, se urcă în mașină și pleacă.

De aceea am avertizat că această carantină o să aducă multe abuzuri și conflicte.

Carantina începe din momentul în care ei aterizează, contractele le primesc când sunt deja în carantină. Atunci sunt deja legați de angajatorul respectiv și unii angajatori se folosesc de acest lucru.”

Conform normelor germane, muncitorii sezonieri trebuie să stea în carantină 14 zile de la momentul sosirii, adică nu au voie să iasă din fermă. Pot lucra însă în această perioadă.

Dincolo de „legarea” de fermier, indiferent de condițiile oferite, intenția de a pleca mai devreme din contract vine și cu unele costuri.

Daniela Reim mai spune că muncitorilor din Hoyerhagen li s-ar fi spus încă de la aeroport că „dacă nu rămân până la sfârșitul sezonului vor plăti 250 de euro pentru biletul de avion. Dacă rămân până la sfârșitul sezonului, numai 120 de euro”.

Daniela Reim. Foto: arhiva personală

Unul dintre muncitorii  care a discutat cu PressOne confirmă că li s-a zis de cei 250 de euro pentru avion plus alți 60 pentru autocarul care i-a luat de la aeroport în Germania.

Patronul fermei neagă că la firma lui s-ar fi cerut acești bani.

Este o aiureală. Cum să le cer dacă ei nici nu au bani? Niciodată nu am pretins bani ca să le dau pașapoartele sau pentru alt motiv”, spune Dietrich Paul.

Muncă multă, dormit îngrămădit, carantina – o glumă

Daniela Reim, consiliera în probleme de muncă, atrage atenția că la ferma aflată în centrul disputei, unele echipe au lucrat și câte 11 ore pe zi timp de 11 zile în șir.

I s-a relatat  de cazul a trei angajate care, zilele trecute, nu au mai putut ieși la cules de sparanghel pentru că erau epuizate fizic:

„Există o ordonanță care a fost dată pentru perioada de coronavirus că ai voie să lucrezi în agricultură până la 12 ore, însă maxim 60 de ore pe săptămână. Bineînțeles că nu s-a respectat. Ei au lucrat mult mai mult”.

Daniela Reim

În dialogul cu PressOne, proprietarul afacerii nu are probleme să admită că se muncește din greu.

Câștigă foarte bine dacă muncesc. Fiecare pleacă cu câteva mii de euro acasă. Se lucrează șapte zile din șapte. Când este frig și nu prea este de lucru, se lucrează patru-cinci ore și atunci sunt de acord să plătesc la oră, deci, când e puțin sparanghel, plătim la oră. Acum este foarte mult sparanghel”.

În privința cazării, Dietrich Paul susținea, înainte de apariția documentului făcut de autoritățile locale, că stau câte două persoane în fiecare container, iar familiile „pot fi patru”.

Dacă totuși sunt mai mulți de doi într-un loc, ar fi din cauză că oamenii s-au mai mutat dintr-o cameră într-alta fără ca el să știe. „Am anunțat autoritățile că nu îi pot supraveghea non-stop ce fac și cum se mută între ei”.

Câteva imagini filmate de un muncitor arată nu prea era loc de mutat:


Raportul inspectorilor sanitari constată, de asemenea, înghesuiala din camere. 

Cât despre carantina de 14 zile de la sosirea în Germania, pe parcursul căreia angajații sezonieri nu ar fi trebuit să părăsească deloc ferma, relatările tuturor părților conduc spre concluzia că nimeni nu a ținut cont de ea. 

Unii au plecat, alții au fost dați afară, în timpul carantinei

Patronul spune că angajații mergeau la cumpărături în apropierea fermei sau mai departe, fapt care a agitat spiritele între localnici. Unii dintre muncitori admit și ei același lucru.

Într-un dialog cu PressOne, secretarul general adjunct al Asociației Fermierilor din Germania (DBV), Udo Hemmerling, spunea că, pentru cele 14 zile de carantină, fermele ar trebui să aibă „un serviciu de cumpărături pentru toată mâncarea de care oamenii au nevoie” tocmai ca muncitorii sezonieri să nu meargă la magazin.

Distanțarea între oameni a fost încălcată chiar din avionul care i-a adus în Germania. „Am stat unul langă altul. A fost avionul plin”, ne-a spus unul dintre muncitori.

Cazul e complicat și mai mult de faptul că, un număr de angajații români, nu e clar câți, au plecat sau au fost dați afară de la fermă înainte de trecerea perioadei de carantină.

Fermierul Dietrich Paul afirmă în privința celor care au plecat că „sunt căutați de autorități pentru a fi duși în carantină. După care se va vedea ce se poate face cu ei, dacă îi vor alții sau nu. Eu sigur nu îi mai vreau.

***

Vineri seara, ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu, a postat pe pagina de Facebook a misiunii diplomatice un mesaj în care atrage atenția că actele de identitate trebuie înapoiate de angajatori imediat ce au fost întocmite formalitățile de realizare a contractelor.

El menționează în același timp că părăsirea locului de carantină poate avea „consecințe penal-administrative și financiare majore” pentru cei care fac acest lucru. 

Realitatea e că, în cazuri de angajator abuziv, muncitorii sezonieri, mai ales în condițiile în care nu vorbesc germana, sunt foarte expuși.

De exemplu, în situația buletinelor reținute fără temei „cel mai bine ar fi fost dacă unii dintre muncitori ar fi făcut plângere la poliție împotriva acestui fermier, care ar fi fost trimisă si la procuratură. Însă nu a vrut nimeni dintre muncitori să facă o asemenea plângere”, arată  Daniela Reim, consiliera în probleme de muncă. 

Dacă nu li s-au dat toți banii, poliția nici nu prea poate face nimic, mai adaugă ea. Trebuie dată firma în judecată. Experți în munca sezonieră din Germania, consultați de PressOne, spun că românii nu prea apelează la această opțiune, fiind dificil pentru ei.

La acest articol a contribuit și Raul Ștef.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...