Românii aleg să muncească în alte țări, în plină pandemie, pentru că au nevoie de venituri FOTO: Raul Ștef/Inquam

Visul românesc al sparanghelului

Românii care pleacă la muncă în Germania zilele acestea au nevoie mai mult ca oricând de veniturile obținute din culesul legumelor și fructelor. Agricultorii din Germania câștigă și ei: est-europenii le salvează  recoltele de primăvară. 

Am vrut să vedem care sunt riscurile la care se expun muncitorii români. Ce se întâmplă cu ei dacă se îmbolnăvesc în Germania?

Cum se vor întoarce acasă?

Ce opțiuni au dacă vor constata că angajatorii i-au mințit sau le oferă mai puțini bani?

Și, în final, cine și în ce fel se ocupă cu protejarea drepturilor pe care le au muncitorii români într-o perioadă marcată de restrângerea drepturilor cetățenești.

Munca la culesul sparanghelului presupune efort fizic Sursa: captura YouTube

Germania are nevoie anual de 300.000 de muncitori sezonieri, dintre care aproximativ 60% sunt români. Acum vor fi mult mai puțini lucrători veniți din Europa de Est, din cauza fricii acestora că se pot îmbolnăvi de Covid-19. 

Udo Hemmerling. Foto: arhiva personală/Gero Breloer/DBV

Într-o discuție cu PressOne, secretarul general adjunct al Asociației Fermierilor din Germania (DBV), Udo Hemmerling, spune că, numai în luna aceasta, sunt așteptați în țara sa aproximativ 30.000 de români pentru a ajuta la muncile agricole.

Printre măsurile de siguranță, Hemmerling menționează că, în casele container în care sunt găzduiți românii, ocuparea va fi doar la jumătate din capacitate. De asemenea, vor lucra în grupuri de maxim 15 angajați. 

Ce se întâmplă cu un angajat din Europa de Est care se îmbolnăvește în timp ce e la muncă? Udo Hemmerling declară că „în general, aceștia au asigurare medicală”.

Dacă nu au asigurare de sănătate din România, fermierul trebuie să le facă una în cadrul contractului de muncă. În cazul în care cineva se îmbolnăvește, doctorul sau spitalul va fi plătit de asigurări”, precizează el.

Toate drepturile există în teorie pentru muncitorii sezonieri. Ei sunt pe câmp. Acolo nu e nimeni ca să le apere drepturile și nici nu controlează nimeni fermele acestea

Sepsi Szabolcs, consilier sindicalist, Germania
Unii muncitori acceptă să fie plătiți în funcție de cantitatea recoltată pe zi FOTO: captură YouTube

„Un haos” 

Doi experți în problemele muncitorilor sezonieri din Germania avertizează, însă, că românii plecați să culeagă sparanghel sau căpșune se pot confrunta și cu fermieri care nu-și respectă promisiunile făcute la angajare.

Sepsi Szabolcs. Foto: arhiva personală

Sepsi Szabolcs lucrează la Faire Mobilität, un centru de consiliere al sindicatelor germane. Se ocupă mai ales de românii și maghiarii care contactează pentru ajutor organizația, când consideră că sunt victime ale unor abuzuri la muncă în Germania.

Aria lui de responsabilitate este mai ales în zona landului Renania de Nord-Westfalia. Sindicalistul e etnic maghiar din România stabilit în Dortmund în 2013.

După cum spune Sepsi Szabolcs, în regiune sunt ferme mari de sparanghel și de căpșune, unele primind și câte 500 de muncitori din Europa de Est pentru a-și acoperi nevoile în lucrările agricole. De altfel, câteva dintre zborurile charter din aceste zile au adus muncitori români în această zonă.

Sepsi Szabolcs consideră că operațiunea de aducere a muncitorilor sezonieri a fost „un haos” și făcută „fără cap” de către autoritățile din Germania:

Acum două săptămâni, ministrul de Interne al Germaniei nu a vrut să lase să vină oameni pentru cules. Organizațiile de fermieri au făcut presiuni politice foarte mari, ministrul Agriculturii german a făcut, la rândul lui, presiune”, spune Szabolcs.

Până la urmă ministrul de Interne a permis venirea a 40.000 de sezonieri în aprilie și, în mai, încă 40.000.

Izolare cu băi la comun

Conform autorităților de la Berlin, muncitorii vor sta două săptămâni în carantină în ferme și nu vor putea părăsi zona locului de muncă, pentru a nu intra în contact cu sătenii sau alți angajați.

Consilierului de la Faire Mobilität i se pare „foarte cinic”: „Carantina există doar față de populația germană. Ei sunt în carantină față de localnici, dar faptul că sute de oameni sunt cazați împreună, muncesc împreună, mii de oameni călătoresc împreună, asta parcă nu contează”.


Fotografii dintr-un astfel de spațiu de cazare postate pe Facebook de o fermă din Germania arată însă că băile sunt la comun. Acest lucru e semnalat și de alți foști muncitori pe rețelele de socializare.

Sepsi Szabolcs își amintește că, în alte sezoane, cazarea oferită uneori a fost „catastrofală” pentru igienă din cauză că „nu aveau destule băi, nu aveau destule toalete”.

În plus, din ce a observat în trecut, cei mai multi dintre românii cu care a vorbit au asigurări de călătorie. În situația nouă a pandemiei, nu a clarificat nimeni ce se întâmplă dacă au nevoie de tratament și cât de bune vor fi asigurările acestea, de fapt.

Util poate fi cardul european de sănătate, dar mai există și soluția, în cazul în care se întâmplă ceva, ca pacientul să se înregistreze retroactiv în sistemul de asigurare din Germania, plătind contribuția pentru lunile de ședere aici.

În practică, procesul este destul de complicat, mai ales pentru cineva care nu vorbește limba. Asigurările s-ar putea să încerce să îi refuze, deși teoretic sunt obligate să accepte pe oricine, inclusiv retroactiv”, spune  Sepsi Szabolcs.

Fermierii au responsabilitatea de a avea grijă de sănătatea angajaților”

Elena Strato. Foto: arhiva personală

Elena Strato e consilier al organizației „Arbeit und Leben” pentru muncitorii din Uniunea Europeană angajați în landul Renania de Nord-Westfalia. Proiectul de consiliere este finanțat de Ministerul Muncii din cadrul landului.

Povestește că, la sosirea pe aeroporturile de destinație, muncitorilor sezonieri li se face acum un control de sănătate, li se ia și temperatura:  „Dacă există dubii, simptome, ei nu îi primesc în Germania și îi trimit înapoi în România”.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

Elena Strato consideră că și așa există riscul de îmbolnăvire din cauza coronavirusului, deși autoritățile vorbesc de reguli stricte de separare a muncitorilor sezonieri de ceilalți locuitori și angajați.

Dacă se îmbolnăvesc de Covid-19, fermierul trebuie să contacteze medicul și medicul va da  informația autorităților sanitare. Va trebui pusă în carantină persoana dacă nu se simte bine, dusă la spital

Elena Strato, consilier pentru muncitori, Germania

Frica de virus nu ajută la fermă

Am sunat trei intermediari din România care facilitează angajarea în fermele din Germania, din postura de simplu muncitor care caută să se angajeze. Reprezentanții au promis contracte de muncă semnate direct cu firmele din Germania, nu din România. 

Am întrebat dacă am asigurare medicală în cadrul contractului, în caz că iau de undeva coronavirusul. Un bărbat a garantat că am asigurare și că-mi fac de toate la spital, în caz de nevoie.

Aceeași promisiune a venit și în răspunsurile a două doamne de la două firme de intermediere de contracte, una din Sibiu, alta din Târgu Mureș. Discuția pe tema sănătății, în toate cele trei convorbiri, a fost tăiată totuși rapid:

Dacă vă e frică de virusul ăsta, atunci stați în România”, mi s-a spus standard.

Pe Tudor Polak, secretar de stat în Ministerul Muncii de la București, l-am prins la telefon la jumătate de oră după ce primise o informare de la Inspecția Muncii din Cluj privind apariția nedeslușită a două mii de oameni în aeroportul din capitala județului pentru a pleca la treabă în fermele de sparanghel sau căpșune din Germania. 

Nimeni nu-și asumă eroarea îmbulzelii de acolo.

După cum spune secretarul de stat, inspectorii de muncă au stat de vorbă cu respectivii angajați sezonieri și „toți au declarat că ei munciseră în prealabil la angajatorul nu știu care din Germania și ei nu au ajuns în aeroport cu nicio firmă de plasare a forței de muncă, ci au venit benevol fiecare dintre ei, fiind contactați direct de către germani”.

Inspectorii încercau să afle de la călători numele firmelor de intermediere din România. 

Vă zic sincer că nici eu nu sunt elucidat complet cum niște angajatori din Germania au reușit să strângă două mii de oameni la ora șapte la aeroportul din Cluj-Napoca”, a adăugat secretarul de stat. 

În aceste condiții, l-am întrebat pe Tudor Polak ce se întâmplă dacă românii respectivi se îmbolnăvesc în Germania de Covid-19. 

În condițiile în care domnii și doamnele în cauză declară că au fost contactați de angajator, contractele de muncă se vor semna în Germania. (…) Ei își asumă răspunderea pentru tot ceea ce fac”, mai spune partea română.

Reprezentantul Ministerului Muncii din România spune că pleacă de la premisa că muncitorii vor avea contracte de muncă în Germania, că acolo „nu se joacă cu astfel de chestii”.

Scăderi abuzive de salarii

Cei trei intermediari din România cu care am vorbit la telefon susțineau că oferă bilet gratuit de avion, iar, într-un caz, au spus că vor retrage 100 de euro din primul salariu pentru transport. 

Mâncarea de peste zi și cazarea sunt la unii incluse în oferta angajatorului sau muncitorii trebuie să plătească separat pentru fiecare un tarif în euro.

Aici au și fost probleme în ceilalți ani, semnalează Sepsi Szabolcs, consilierul sindical:

9,35 euro pe oră e salariul minim legal. Pe hârtie tot timpul așa se face, că nu au voie să dea mai puțin. (…) Li se mai trag cheltuieli abuziv de mari pentru cazare, mâncare, transport și așa ajungem sub salariul minim”.

Mai intervine și varianta în care în agricultură plata se face la acord, adică o sumă pe kilogramul de sparanghel cules. Sepsi Szabolcs oferă un exemplu: 20 de eurocenți pe kilogramul de sparanghel. 

FOTO: Captura YouTube

Dacă la sfârșitul zilei muncitorul a cules 200 de kg de sparanghel, înseamnă 40 de euro. Suma aceasta împărțită la plata minimă legală pe oră (9,35 euro) ar însemna, teoretic, că persoana a stat pe câmp doar vreo patru ore și ceva, când, de fapt, ea a lucrat nouă. 

Munca la sparanghel e și foarte grea, trebuind să fie smuls cu mâna, aplecat. La căpșune, de asemenea, kilogramele strânse se fac mai ușor la prima trecere prin câmp decât în momentul în care culegătorii se duc a doua sau a treia oară, când sunt adunate căpșunele care nu erau coapte în prima fază a culegerii. Sunt mai mulți factori care influențează plata la kilogram.

Elena Strato, consiliera pentru muncitorii din UE din landul Renania de Nord-Westfalia, confirmă și ea practica plății prin acord sau a taxelor impuse de angajator care coboară salariul sub minimul legal. Izolarea fermelor nu ajută, de asemenea.

Ea le recomandă sezonierilor să-și noteze numărul de ore lucrate, ca să aibă o evidență pentru plată. Și să apeleze la consiliere în privința muncii în caz de abuzuri, de la centre asemeni celui din care face parte. Astfel, ei pot ajuta și la sesizarea autorităților, dacă e cazul.

Întrebat cum se va asigura că neregulile din anii trecuți nu se vor repeta, reprezentantul de la Asociația Fermierilor din Germania, Udo Hemmerling, ne-a spus că le-a transmis membrilor organizației că „vor fi controale stricte în săptămânile viitoare, în special în legătură cu felul în care se face cazarea. Autoritățile locale și sanitare vor merge în ferme și vor face verificări”.

Întoarcerea, o enigmă

Contractele pentru munca în ferme sunt, de obicei, pentru două-trei luni, dar ele pot fi prelungite, dacă angajatul vrea să mai lucreze. Cu măsurile de izolare socială impuse de guvernele europene și închiderile de granițe, firmele organizează în mod excepțional tot transportul din România în Germania cu avionul.

În astfel de condiții, nimeni nu oferă însă un răspuns în privința întoarcerii la finalul contractului sau dacă muncitorul nu se adaptează ori nu este mulțumit de condițiile de muncă. 

Nu au nici posibilitatea să zică nu-mi convine ce mi-a oferit angajatorul acesta și plec acasă. Ar fi libertatea oricărui angajat, să se ducă acasă. Posibilitatea aceasta nu există”, observă Sepsi Szabolcs, consilierul de la Faire Mobilität.

În discuția pe care am purtat-o  cu reprezentanta uneia dintre firmele de intermediere din România, aceasta recunoaște că nu e luată în calcul întoarcerea acasă mai devreme de două luni dacă sunt probleme în Germania. Soluția propusă ar fi să găsească un alt angajator acolo. 

Alt intermediar român pe care l-am întrebat cum m-aș întoarce în România dacă nu-mi convin condițiile de la muncă a încheiat abrupt convorbirea:

Gândiți-vă bine dacă vreți să plecați și mă sunați când știți un răspuns concret. Așa pierdem și eu și dumneavoastră timp”.

Un document postat pe site-ul Asociației Fermierilor din Germania precizează clar că „angajatorul nu trebuie să garanteze călătoria de întoarcere” sau să cumpere bilet de întoarcere odată cu achiziționarea celui de venire. 

De la o firmă de plasare din România ni s-a explicat că e problema muncitorului să-și plătească revenirea în țară la finalul contractului, pentru că fiecare angajat decide în funcție de oportunitățile de acolo dacă stă două luni sau mai multe.

Și dacă nu sunt curse de avion sau de autobuz în continuare spre România? „Până atunci se deschid granițele”, a prezis un alt intermediar.

Aceeași e și abordarea secretarului general adjunct al Asociației Fermierilor din Germania (DBV), Udo Hemmerling, care se declară convins că se va putea reveni cu avionul sau pe cale terestră la începutul verii.

Și pentru ezitanții care vor să se întoarcă acasă mai devreme, el consideră că se vor găsi soluții cu ajutorul mașinilor.


Sindicalistul Sepsi Szabolcs e mai degrabă mirat de alegerea celor din guvernul de la București de a permite mișcarea muncitorilor sezonieri.

Acest lucru în condițiile în care în Bulgaria, spune el, există rețineri ale autorităților pentru că oamenii riscă să ajungă în situații limită – să se îmbolnăvească sau să aducă virusul cu ei: „E salvarea sparanghelului german o prioritate atât de importantă?


Dacă ești muncitor sezonier în Germania și ai nevoie de consiliere în privința drepturilor tale, poți suna, printre altele, la numerele de telefon de aici și aici. Organizațiile care răspund se ocupă cu protejarea și respectarea drepturilor muncitorilor din UE.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...