Colorața

Laurențiu Manolache

Redactor

O zburătoare colorată ca o jucărie pentru preșcolari a aterizat pe 10 februarie 2004 în curtea soților Liana și Ștefan Ferenți din Cluj-Napoca. De atunci, specia căreia îi aparține pasărea, rața mandarin (Aix galericulata), a mai fost observată ori pe Someș, în zona podului Garibaldi, ori pe lacul din Parcul Central al Clujului.

Biologii consideră că exemplarele zărite ulterior provin din captivitate și s-au sălbăticit. La fel cum s-a întâmplat în alte orașe europene, s-au adaptat.

„Din 2004, la Cluj, rațele mandarin sunt văzute în libertate în mod relativ regulat. Au mai apărut și în alte părți”, spune Sebastian Bugariu, membru al Societății Ornitologice Române (SOR).

Mai întâi a fost rățoiul

Cromatica exemplarului ajuns în curtea soților Ferenți îl recomandă drept reprezentantul sexului mai frumos al acestei specii, masculul.

Pereche de rațe mandarin. Femela are culori mai discrete decât masculul. Foto: Dreamstime/Sander Meertins

Primul număr din 2004 al revistei Păsări consemna:

„Era, de fapt, un rățoi care, din prea multă curiozitate, se rătăcise, pierzându-și stăpânul și alegându-se cu o rană gravă în zona cefei. Din fericire, noile gazde ale frumoasei rățuște sunt mari iubitori de animale, așa că au dus-o la un cabinet veterinar, unde i-a fost curățată și cusută rana. Pasărea și-a revenit în timp foarte scurt, atașându-se mult de noii prieteni.

Într-o zi, spre sfârșitul următoarei luni, i-au fost găsiți vechii stăpâni. Despărțirea a fost grea pentru noile gazde, dar consolatoare. Rățoiul urma să se întoarcă la partenera sa, unde avea amenajat un bazin special și condiții necesare pentru a se simți într-un mediu cât mai natural”.

EXCLUSIV. Mircea Geoană a plagiat din doi președinți americani: Bill Clinton și George W. Bush

PressOne vă prezintă, astăzi, probele care demonstrează că Mircea Geoană a plagiat prin traducere, fără vreun fel de atribuire și fără ghilimele, zeci de pagini din rapoartele anuale prezentate Congresului SUA de președinții americani Bill Clinton și George W. Bush

INTERVIU. Mircea Geoană: „Pe ceea ce înseamnă plagiat, eu sunt mult mai aproape de opiniile dvs. N-am niciun fel de problemă dacă ceva e demonstrat în afară normelor academice de atunci”

Mircea Geoană a reacționat astăzi, la câteva ore după publicarea probelor plagiatului în teza sa de doctorat, printr-o postare pe Facebook în care susține că demersul jurnalistic al PressOne e parte dintr-o murdară campanie împotriva sa: “Mă așteptam la astfel de atacuri murdare, așa cum, de 3 luni, anumite posturi de televiziune duc o campanie de denigrare la adresa mea. Încă o campanie de fake news nu e nimic nou sub soare”. 

Micul curcubeu prezentat în revista Păsări a fost fotografiat atunci de biologul Sebastian Bugariu. Acesta și-a amintit că soții Ferenți au contactat filiala clujeană a Societății Ornitologice Române.

„Așa am aflat despre pasăre. Am fost la familia Ferenți cu un coleg, Attila Sándor. Pasărea avusese un accident și îi lipseau câteva pene de pe cap. Era obișnuită cu contactul uman. După o vreme, proprietarul a sunat, iar rața i-a fost returnată”, a relatat, pentru PressOne, Sebastian Bugariu.

Oscar

Familia Ferenți locuiește în cartierul Gruia din Cluj. Ștefan Ferenți (43 de ani) își amintește cu drag întâmplarea de acum 13 ani.

„Dimineața, pe la ora 5, când să merg la muncă, am auzit un zgomot ciudat lângă coșul de gunoi. Am văzut o pasăre de dimensiuni mai mari și foarte-foarte frumoasă. Am aflat mai târziu că era de gen bărbătesc. Am dus rățoiul în casă și atâta i-a trebuit soției mele. Fiind însărcinată, l-a primit cu tot dragul. Să-l fi văzut ce baie făcea!”, a povestit, pentru PressOne, Ștefan Ferenți.

Când a venit barza, a plecat rățoiul.

„În ziua în care soția mea a născut fetița, pe 21 martie, a venit stăpânul lui după rățoi. După aia am aflat că era de pe strada vecină. Aflase de la un cumnat, care din păcate nu mai este. 

Acel rățoi, pe care noi l-am numit Oscar, zburase de la vecin după ce îi plecase perechea. A devenit prietenos de la început, însă nu răspundea la numele pe care i-l pusesem, ci numai când vedea mâncarea. Era foarte frumos”, a încheiat Ferenți.

Foto: Dreamstime/Alessandro Canova

Simbol al fidelității

Rața mandarin provine din Extremul Orient. Habitatul său tradițional include Japonia, Peninsula Coreea și unele zone din estul Chinei și estul Rusiei.

Adusă în Europa, a creat populații numeroase mai ales în Marea Britanie, Irlanda (în Dublin) și Germania (în regiunea Berlinului).

Pentru chinezi și coreeni, specia reprezintă un simbol al fidelității și al longevității cuplurilor.

În parcurile din București

Pentru că masculii sunt atât de colorați, rața mandarin a fost introdusă și în unele parcuri din țară.

Într-o adresă oficială, întocmită de Elena Rățoi și contrasemnată de șef serviciu Radu Geonea și de directorul general Bogdan Peter Tănase, Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) a precizat pentru PressOne:

„Parcurile Herăstrău și Cișmigiu au fost populate cu 75 de rațe mandarine și caroline în anul 2009. În sezonul rece, păsările exotice sunt găzduite de către o firmă specializată, în adăposturi amenajate, unde sunt asigurate condiții necesare pe timp de iarnă”.

Biologul Sebastian Bugariu a explicat:

„Acele exemplare sunt în stare de semicaptivitate. Teoretic, nu pot evada. Li se taie câteva pene, măcar dintr-o aripă, ca să nu mai poată zbura. Și toate acele păsări sunt inelate. Cele observate la Cluj nu erau inelate”.

Rațele mandarin introduse în parcuri sunt deseori filmate de vizitatori. Iată două înregistrări, făcute în Herăstrău (în 2013, de Gabriel Avramovici) și în Cișmigiu (în 2015, de Diversity Entertainment):

*

Despre vietăți au mai apărut:

Uite cine mănâncă din palmă!

Cei șase papagali frumoși au scăpat de îngheț

Buburuze la iernat

Înalta societate a bufnițelor din centrul Olteniței

Aventurile imaturului Adonis, probabil cel mai vagabond zăgan din Europa

Dansul flamingilor în Delta Dunării