Ce s-a întâmplat pe 10 noiembrie

Barbu Mateescu

Redactor

Numărul voturilor valide a fost aproape egal cu cel de la europarlamentare, doar 116 mii de persoane venind în plus. În ansamblul alegerilor prezidențiale s-a stabilit un record negativ, prezență cu 600 de mii de persoane mai mică decât în turul unu de acum cinci ani.

Înainte de ziua votului identificam campaniile ca fiind prudente, axate strict pe remobilizarea electoratelor din mai. Cifrele de mai jos arată că lucrurile așa au stat - iar votanții potențiali au penalizat prin absență ceea ce ei au perceput drept dezinteres din partea competitorilor.

Prin comparație cu europarlamentarele, electoratul din țară a fost nițel mai vârstnic. Au venit la vot 1,89 milioane persoane cu vârsta de 65 de ani sau mai mult; la europarlamentare fuseseră cu 60 de mii mai puțini.

În schimb, numărul votanților cu vârsta sub 35 de ani a scăzut, mai semnificativ, de la 2,09 milioane la 1,91 milioane (deci cu 180 de mii). Vârsta medie a votanților din țară s-a dus în sus.

În același timp, voturile din diaspora au fost de două ori mai multe, practic balansând aspectele precizat mai sus. Cele două imagini - votanții de la europarlamentare și votanții de la prezidențiale - nu sunt extrem de diferite.

Cu o excepție, acest lucru rămâne valid și în ceea ce privește scena politică, adică opțiunile propriu-zise de vot. În marea majoritate a cazurilor s-a votat "pe linie", cu candidatul partidului sau alianței de la europarlamentare. Ce s-a pierdut între timp s-a câștigat din altă parte.

Paleologu - 522 mii voturi (PMP luase la europarlamentare 525 mii). Campania viguroasă a limitat pagubele cauzate de paradigma votului util, care în mod normal l-ar fi scos din peisaj.

Diaconu - 814 mii voturi (ALDE și Pro România cumulaseră la europarlamentare 955 mii). Mesajul de independent mai mult i-a dăunat, în mod surprinzător. Nu a captat și nu a încercat să capteze votanții PSD care ar fi rezonat, măcar în parte, la mesajele sale.

Kelemen Hunor - 357 mii voturi. Nici 329 mii, precum în 2014, nici 372 mii, precum în 2009. Cu 119 mii voturi sub UDMR la europarlamentare, ceea ce era oarecum de așteptat, semnificația prezidențialelor pentru etnicii maghiari fiind diferită.

Viorica Dăncilă - 2,05 milioane voturi. PSD luase la europarlamentare 2,04 milioane iar foarte disciplinatul UNPR, susținător al lui Dăncilă de această dată, 50 de mii voturi.

În consecință o remobilizare aproape perfectă a bazinului. Pentru cine a fost atent în ziua votului la mobilizarea județelor-fief ale PSD, rezultatul total este un pic surprinzător. În câteva județe cu populație numeroasă prezența la vot a fost mai mare decât în mai, ajungându-se însă la același total - cei care au venit "în plus" erau votanții lui Iohannis...

În lupta pentru locul doi, Viorica Dăncilă ar fi învins și USR-PLUS de la momentul europarlamentarelor, la 22 de mii de voturi distanță. Precizez acest lucru pentru a înlătura confuzii: USR-PLUS la maximă turație nu era de ajuns pentru a-l duce pe Dan Barna în turul doi.

Un minim istoric pentru PSD la prezidențiale ca număr de voturi sau procente; aproape jumătate din câte voturi a luat Ponta în turul unu din 2009; lucruri pe care - sunt sigur - le va uita toată lumea întrucât Viorica Dăncilă a ajuns în turul doi.

Spațiul Iohannis-Barna: marele câștigător. La europarlamentare PNL și USR-PLUS au cumulat 4,46 milioane voturi. Acum candidații lor la prezidențiale au cumulat 4,8 milioane.

Distribuția a fost însă diferită. La europarlamentare, din fiecare 100 de voturi acordate vreuneia din cele două opțiuni de vot mai sus, USR-PLUS a luat 45 iar PNL celelalte 55.

SECRETISTAN. Bărbatul cu mâna la gură

PressOne a analizat zeci de imagini disponibile de la ședințele CSAT convocate din iulie 2023 încoace, în care generalul Răzvan Ionescu, director interimar al SRI, își acoperă parțial chipul cu o mână sau ambele, în contextul în care publicul din România nu l-a văzut niciodată pe omul care conduce Serviciul Român de Informații, iar pe site-ul instituției nu există nici măcar o fotografie cu acesta.

O mamă nedreptățită de statul român și-a găsit o parte de dreptate la CEDO: „O femeie în România este singură și slabă, statul n-o poate ajuta și nici nu vrea”

La patru ani după ce Mihaela State, o mamă din București, s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru modul în care statul român a eșuat în a-i proteja cei doi copii, femeia a câștigat procesul.

Acum Barna a luat 29 și Iohannis 71. Iohannis nu a fost PNL, ci mai puternic decât PNL, lucru pe care campania lui Barna nu l-a contracarat... deși situația era evidentă cu luni de zile înainte de 10 noiembrie.

Revolta anti-PSD încă există în multe localități cândva dominate de partid. Craiova, Galați, Focșani, Vaslui și multe altele au optat pentru Iohannis mai degrabă decât pentru Dăncilă.

Campania lui Barna nu a trecut un dâmb în percepția publicului, a lipsit elementul de magie sau soliditate care să rotească sute de mii de voturi dinspre președintele în funcție spre candidatul USR-PLUS. Odată acest aspect lăsat la o parte, coordonatele scenei politice sunt aceleași ca în primăvară. În societate au avut loc schimbări semnificative în ultimii ani - votul anti-Dragnea nu a fost o cauză, ci un simptom.

Notă: valorile numerice din acest articol se bazează pe datele Autorității Electorale Permanente.