REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

Klaus Iohannis Foto: Agerpres/EPA/ROBERT GHEMENT

Ce s-a întâmplat pe 10 noiembrie

Numărul voturilor valide a fost aproape egal cu cel de la europarlamentare, doar 116 mii de persoane venind în plus. În ansamblul alegerilor prezidențiale s-a stabilit un record negativ, prezență cu 600 de mii de persoane mai mică decât în turul unu de acum cinci ani.

Înainte de ziua votului identificam campaniile ca fiind prudente, axate strict pe remobilizarea electoratelor din mai. Cifrele de mai jos arată că lucrurile așa au stat – iar votanții potențiali au penalizat prin absență ceea ce ei au perceput drept dezinteres din partea competitorilor.

Prin comparație cu europarlamentarele, electoratul din țară a fost nițel mai vârstnic. Au venit la vot 1,89 milioane persoane cu vârsta de 65 de ani sau mai mult; la europarlamentare fuseseră cu 60 de mii mai puțini.

În schimb, numărul votanților cu vârsta sub 35 de ani a scăzut, mai semnificativ, de la 2,09 milioane la 1,91 milioane (deci cu 180 de mii). Vârsta medie a votanților din țară s-a dus în sus.

În același timp, voturile din diaspora au fost de două ori mai multe, practic balansând aspectele precizat mai sus. Cele două imagini – votanții de la europarlamentare și votanții de la prezidențiale – nu sunt extrem de diferite.

Cu o excepție, acest lucru rămâne valid și în ceea ce privește scena politică, adică opțiunile propriu-zise de vot. În marea majoritate a cazurilor s-a votat “pe linie”, cu candidatul partidului sau alianței de la europarlamentare. Ce s-a pierdut între timp s-a câștigat din altă parte.

Paleologu – 522 mii voturi (PMP luase la europarlamentare 525 mii). Campania viguroasă a limitat pagubele cauzate de paradigma votului util, care în mod normal l-ar fi scos din peisaj.

Diaconu – 814 mii voturi (ALDE și Pro România cumulaseră la europarlamentare 955 mii). Mesajul de independent mai mult i-a dăunat, în mod surprinzător. Nu a captat și nu a încercat să capteze votanții PSD care ar fi rezonat, măcar în parte, la mesajele sale.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Kelemen Hunor – 357 mii voturi. Nici 329 mii, precum în 2014, nici 372 mii, precum în 2009. Cu 119 mii voturi sub UDMR la europarlamentare, ceea ce era oarecum de așteptat, semnificația prezidențialelor pentru etnicii maghiari fiind diferită.

Viorica Dăncilă – 2,05 milioane voturi. PSD luase la europarlamentare 2,04 milioane iar foarte disciplinatul UNPR, susținător al lui Dăncilă de această dată, 50 de mii voturi.

În consecință o remobilizare aproape perfectă a bazinului. Pentru cine a fost atent în ziua votului la mobilizarea județelor-fief ale PSD, rezultatul total este un pic surprinzător. În câteva județe cu populație numeroasă prezența la vot a fost mai mare decât în mai, ajungându-se însă la același total – cei care au venit “în plus” erau votanții lui Iohannis…

În lupta pentru locul doi, Viorica Dăncilă ar fi învins și USR-PLUS de la momentul europarlamentarelor, la 22 de mii de voturi distanță. Precizez acest lucru pentru a înlătura confuzii: USR-PLUS la maximă turație nu era de ajuns pentru a-l duce pe Dan Barna în turul doi.

Un minim istoric pentru PSD la prezidențiale ca număr de voturi sau procente; aproape jumătate din câte voturi a luat Ponta în turul unu din 2009; lucruri pe care – sunt sigur – le va uita toată lumea întrucât Viorica Dăncilă a ajuns în turul doi.

Spațiul Iohannis-Barna: marele câștigător. La europarlamentare PNL și USR-PLUS au cumulat 4,46 milioane voturi. Acum candidații lor la prezidențiale au cumulat 4,8 milioane.

Distribuția a fost însă diferită. La europarlamentare, din fiecare 100 de voturi acordate vreuneia din cele două opțiuni de vot mai sus, USR-PLUS a luat 45 iar PNL celelalte 55.

Acum Barna a luat 29 și Iohannis 71. Iohannis nu a fost PNL, ci mai puternic decât PNL, lucru pe care campania lui Barna nu l-a contracarat… deși situația era evidentă cu luni de zile înainte de 10 noiembrie.

Revolta anti-PSD încă există în multe localități cândva dominate de partid. Craiova, Galați, Focșani, Vaslui și multe altele au optat pentru Iohannis mai degrabă decât pentru Dăncilă.

Campania lui Barna nu a trecut un dâmb în percepția publicului, a lipsit elementul de magie sau soliditate care să rotească sute de mii de voturi dinspre președintele în funcție spre candidatul USR-PLUS. Odată acest aspect lăsat la o parte, coordonatele scenei politice sunt aceleași ca în primăvară. În societate au avut loc schimbări semnificative în ultimii ani – votul anti-Dragnea nu a fost o cauză, ci un simptom.

Notă: valorile numerice din acest articol se bazează pe datele Autorității Electorale Permanente.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin Patreon:

Accesând https://www.patreon.com/pressoneRO

Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Poți redirecționa 3.5% din impozitul tău pe venit folosind formularul de mai jos. Dacă nu se încarcă, poți accesa acest link: https://formular230.ro/fundatia-pressone

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios