Bun venit în România, locul unde toți ajută, dar nu vorbesc între ei. Raed Arafat: „Pregătirea pentru refugiați se face integrat”. Activiștii: E haos și comunicare zero

Premierul Nicolae Ciucă, împreună cu cu miniştrii Afacerilor Interne – Lucian Bode, Sănătăţii – Alexandru Rafila, Apărării – Vasile Dîncu, şeful DSU – Raed Arafat și preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, au vizitat ieri, cu pompă, vama de la Siret. 

Știți cine trebuia să fie primii aici?”, le-au transmis voluntarii de pe teren. „Instituțiile statului, nu noi, voluntarii.

În timp ce Rusia își continuă invazia, în vămile din România statul, activiștii și cetățenii se calcă pe bătături ca să ajute refugiații.


Nicolae Ciucă, prim-ministrul Romaniei viziteaza Vama Siret de la granita Romaniei cu Ucraina, in apropierea localitatii Siret, Suceava, vineri 25 februarie 2021. Credit foto: Inquam Photos / Alex Nicodim

Câteva cifre seci

*articol actualizat pe 27 februarie

Peste 368.000 de ucraineni au trebuit, până la acest moment, să-și părăsească țara, conform informațiilor UNHCR. Acestora li se adaugă cel puțin 854.000, care au trebuit să facă același lucru în 2014. Uniunea Europeană estimează că numărul refugiaților se va ridica la câteva milioane.

Până la începutul invaziei ruse, erau deja 2.9 milioane de ucraineni care aveau nevoie de ajutor umanitar din cauza conflictului din estul Ucrainei. 

De partea cealaltă a graniței, Poliția de Frontieră din România spune că doar în ziua de vineri, 25 februarie, 14.188 cetăţeni ucraineni au traversat frontiera cu România, o creştere cu 36 %. 54 de persoane au solicitat acordarea unei forme de protecţie a statului român în punctele de trecere a frontierei, și au fost preluate de reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări. 

10.408 cetățeni ucraineni au intrat joi în România – o creştere cu 150% față de ziua anterioară. 11 au cerut azil. 

În primele două zile de la începutul invaziei ruse, aproximativ 25.000 de ucraineni au traversat frontiera României, dintre cei 50.000 menționați de UNHCR Ucraina. Jumătate. 

Începând cu ziua de marți, informația că România ar fi pregătită pentru 500.000 de refugiați, număr avansat chiar de ministrul Apărării, Vasile Dîncu, s-a rostogolit nu doar în presa din România, ci și în presa internațională. Din Reuters, Euronews, BBC, The Guardian sau Bloomberg News, toată planeta a aflat că România e pregătită să primească jumătate de million de refugiați ucraineni. 

Cu doar o lună în urmă, Ministrul Apărării vorbea însă de „zeci de mii de refugiați” și amintea, tot într-un interviu pentru PressOne, de experiența din timpul anexării Crimeei, când oamenii au preferat să se îndrepte către Polonia sau către zonele din țară unde nu exista în acel moment un conflict, evitând România. 

Diferența dintre 2022 și 2014? Acum nu vorbim doar de o invazie localizată. Întreaga țară este sub asediu. Cu toate astea, într-un nou interviu pentru PressOne, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a revenit asupra ipotezei că refugiații vor ocoli România, așa cum au făcut-o și în 2014. 

În același timp, ministrul preciza că ministerul „nu vrea să comunice prea mult pe această temă”, și nici pe baza căror date s-a făcut această estimare, deși tocmai aruncase în spațiul public o cifră cu o sută de mii mai mică decât întreaga populație a Muntenegrului sau echivalentă cu vreo 10.000 de autobuze cu o capacitate de 50 de locuri fiecare, pline. 

Ce spune Raed Arafat despre cum se pregătește România

Pe acest fundal șeful DSU, Raed Arafat, subliniază că procesele țin de mai multe structuri care trebuie să conlucreze. 

Pregătirea se face integrat”, spune el. În gestionarea acestei situații, nu este doar DSU implicat, ci și structurile ministerului Afacerilor Interne – responsabil de menținerea ordinii publice, trecerea refugiaților, realizarea documentelor, stabilirea statutului persoanei care s-a refugiat. Abia apoi vine DSU, care se ocupă de partea de protecție civilă, de aspectele umanitare, de tabere de cazare, de alimentare, de îngrijirea persoanelor, în conformitate cu legile internaționale. 

Toate aceste aspecte vin pe partea DSU, în colaborare și cu alte structuri din afara ministerului de Interne, ANRSPS, Ministerul Sănătății, ONG-uri cu care avem protocoale de colaborare, precum Crucea Roșie”, adaugă șeful DSU. 

Raed Arafat sta de vorba cu voluntarii Serviciului Maltez in punctul de trecere vamal Sighetu Marmatiei, sambata 26 februarie 2022, INQUAM PHOTOS/Virgil Simonescu

Raed Arafat vorbește apoi de câteva scenarii „care prevăd cam de unde pot să vină refugiații” și spune că s-au stabilit și locațiile pentru tabere. Taberele, detaliază șeful DSU, „vor fi temporare, pentru că nu vom ține oamenii acolo permanent”.

După două, cel mult trei zile, respectiv 72 de ore, refugiații ar urma să fie mutați „la cămin, la un hotel sau într-o zonă unde li se asigură mai bine condițiile de trai”, continuă Raed Arafat, situație în care taberele ridicate de ISU ar fi de fapt centre de tranzit pentru ucrainenii fugiți din calea războiului. 

Cifra de 500.000 nu este adusă în discuție, dar se vorbește de un „worst case scenario”, care ia în considerare și numărul cetățenilor români care sunt în Ucraina. 

„Dar dacă se întâmplă acest lucru, suntem scalabili”, mai spune șeful DSU. „Avem prima linie care asigură în tabere până la opt mii de persoane, apoi această linie poate să fie scalată cu alte posibilități de cazare și alte zone de cazare la nivel național.

Conform modelului propus de autorități, prin gestionarea unui eventual flux masiv de oameni în etape și prin mutarea lor din taberele inițiale în alte spații de cazare ar urma ca România să poată absorbi zeci de mii de refugiați. 

Sau poate o sută, două, trei sute de mii”, crede Raed Arafat. La fel ca ministrul Apărării, și șeful DSU se ferește să-și asume vreo cifră concretă. Și la fel ca ministrul Dîncu, Raed Arafat sugerează că România s-ar putea să nu fie o destinație pe termen mediu sau lung pentru ucraineni. 

Pentru a acoperi scenariul cel mai grav, cum a zis domnul ministru Dîncu, de 500 de mii, asta înseamnă să implicăm toate posibilitățile pe care putem să le includem. Hoteluri, cămine, locuri de cazare, mai permanente să zicem, și nu numai taberele și locuri cum ar fi săli polivalente, și așa mai departe. Eu n-aș merge pe cifre și să spun ce vom face dacă vor fi un milion. 

E clar că ei nu vin toți deodată, dacă vor veni, vor veni treptat, asta este unul număr care crește gradual și adaptarea și creșterea capacității poate să se bazeze și pe un sprijin european. Și pe un sprijin din partea altor țări. Deci nu numai în interiorul României. Lucrurile trebuie văzute într-un context mai larg decât că doar România trebuie să rezolve și probabil că inclusiv mecanismul de protecție civilă europeană va fi foarte important în această situație.

 

Zeeci de familii continua sa vina din Uraina in punctul vamal Sighetu Marmatiei, Baia Mare, sambata 26 februarie 2022. INQUAM PHOTOS/Virgil Simonescu

Ce spun însă societatea civilă și organizațiile neguvernamentale despre planurile autorităților române, mai ales că, într-un final, statul și ONG-urile vor trebui să lucreze împreună, pentru a atenua măcar din drama pe care o trăiește o țară vecină invadată?

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Cu mai puțin de 24 de ore în urmă nu fusese ridicată nicio tabără (prima a fost ridicată azi, la Siret, iar a doua la Sighetu Marmației) iar în lipsa unei comunicări coerente din partea autorităților române, societatea civilă a început să se mobilizeze. Grupuri de Facebook, organizații non-guvernamentale de toate felurile, cetățeni generoși care și-au deschis casele pentru refugianții ucraineni, s-au suprapus peste informațiile pe surse că taberele nu au fost ridicate pentru a nu reprezenta o „invitație” pentru refugiații ucraineni. Românii n-au înțeles, din lipsa de reacție a autorităților române, decât ce au înțeles pe propria lor piele, din toate crizele de până acum de la noi: că statul nu face nimic. 

Societatea civilă n-a înțeles de exemplu, de la bun început, de unde venea cifra de jumătate de milion de refugiați, indicată de la nivel oficial. Pentru că nimeni nu s-a obosit să o explice până la capăt. În schimb, oamenii au pornit de la câteva observații empirice. 

Ovidiu Voicu, membru în Coaliția pentru Drepturile Refugiaților și Migranților din România, avertiza, într-o postare pe Facebook de miercuri, că „în general, dacă sunt mai mult de 3.500 de persoane, simultan, care chiar cer protecție în România, tot sistemul de primire începe să se dezintegreze, că nu poate mai mult”. 

Refugiati indieni trec granita in Romania prin vama Siret, in apropierea localitatii Siret, Suceava, sambata 26 februarie 2021. Credit foto: Inquam Photos / Alex Nicodim

Și Cezara Grama de la Expert Forum atrăgea atenția asupra lipsei de informații cu privire la intrarea în România și cererea de azi, puse la dispoziție pe site-urile Inspectoratului General pentru Imigrări sau pe site-ul Poliției de Frontieră. La fel și Flavius Ilioni, de la Grupul de Inițiative Sociale Logs, care reclama comunicarea deficitară a Poliției de Frontieră în acest sens: 

Ne contactează studenți NON Europeni din Ucraina dacă pot să intre în România. Sun la Poliția de Frontieră la numărul scurt de contact de pe site. Un ofițer îmi spune că nu. Zice că nu pot să intre decât cu viză. Inclusiv ucrainenii nu pot intra în România cu pașaport simplu, fără viză – mi se transmite. Îl întreb dar dacă oamenii cer azil la Frontieră fără documente, pot intra ? Mi se transmite că aceste informații sunt evaluate de Poliția de Frontieră și că nu mi se pot spune la telefon. Urmează o lecție pe procedura de azil pentru ofițerul de la Poliţia de Frontieră Română în care îi explic că cererea de azil se poate depune la orice punct de intrare în România și că evaluarea se face de Inspectoratul General pentru Imigrări nu la punctul de trecere a frontierei. Acuma imaginați-va dacă suna cineva din Ucraina?

Între timp, Consiliul Național Român pentru Refugiați a venit cu clarificări cu privire la proceduri. O chestie pe care, în mod normal, autoritățile ar fi trebuit să o facă. 

Acum o lună, tot la PressOne, ministrul Dîncu vorbea și de o potențială revizuire, în regim de urgență, a cadrului legislativ, pentru simplificarea procedurilor de azil. 

Nici până astăzi nu s-a făcut și nici nu s-a mai adus aminte de ea. 

„Și Germania a cazat oameni în săli de sport, cu cearșafuri între ei, în 2015, dar asta a fost pentru o perioadă foarte scurtă”

Organizațiile neguvernamentale de profil, multe cu experiență în gestionarea unor astfel de crize umanitare majore, se declară șocate de calculele ministrului Apărării, despre care susțin că ar fi complet nerealiste. Iar argumentele lor au legitimitate. 

România nu are experiență cu acest tip de situație, sistemul și-a arătat deja limitele, iar felul în care au comunicat (sau, mai degrabă, n-au comunicat) prim-ministrul Ciucă (general, de altfel), Lucian Bode, ministrul de Interne sau ministrul Apărării Vasile Dîncu n-au făcut decât să sporească confuzia. 

România n-a fost pregătită în mod real nici pentru triplarea numărului de cereri de azil”, spune, pentru PressOne, un membru al societății civile din domeniul migrației, care a dorit să rămână anonim. „Am avut 10.000 față de 6.000 în anul anterior, 6.000 față de 3.000 în anul anterior. Am avut oameni care au dormit pe jos, prin curți, pe unde au apucat, și au plecat din România cât mai rapid, pentru că nu au avut încredere că România poate să le ofere lucruri de bază. Noi să avem capacitatea să putem caza jumătate de milion de ucraineni?” 

Zeeci de familii continua sa vina din Uraina in punctul vamal Sighetu Marmatiei, Baia Mare, pentru a trece in Romania, sambata 26 februarie 2022. Inquam Photos / Virgil Simonescu

Aceeași sursă își pune problema faptului că și dacă România ar reuși să cazeze atâția oameni în regim de urgență, nu ar exista oricum un plan pentru următoarea fază , în care oamenii ar trebui mutați în adăposturi care să le asigure condiții de cazare pe termen lung.  

Și Germania a cazat oameni în săli de sport, cu cearșafuri între ei, în 2015, dar asta a fost pentru o perioadă foarte scurtă, apoi au fost mutați în apartamente. Eu cred că numărul ăsta e de science-fiction. Nici dacă am aduna numărul tuturor internatelor, numărul tuturor sălilor de sport, corturilor, n-am putea. Să cazezi jumătate de milion de oameni ai nevoie de resurse incredibile pe partea de asistență socială, de asistența copiilor, asistență medicală. Cred că ministrului i-a dat cineva din pix niște calcule.

Conform Europa Liberă, o tabără mobilă poate găzdui 200 de persoane, iar România deține 39 de astfel de tabere. Practic, există, pe hârtie, mijloace de cazare a aproape 8000 de persoane. Iar cele 1100 de locuri de cazare din cele 6 centre de cazare pentru refugiați erau ocupate în proporție de 70% acum o lună. 

Se discută de asemenea de cazarea acestor oameni în săli de sport sau săli polivalente, dar  România ar avea în jur de 1300 de săli de sport, cu totul. Ar trebui înghesuiți aproape 400 de oameni în fiecare sală de sport, pentru a putea intra cu toții. 

Un refugiat are alocați 16 lei pe zi pentru hrană. Zilnic, România ar cheltui aproape 8 milioane de lei, aproape 2 milioane de euro, doar pentru hrănirea a 500.000 de oameni.

Dincolo de asta, Guvernul nu comunică nimic cu privire la planurile pe termen mediu și lung, când oamenii trebuie mutați din corturi sau din adăposturile de urgență. 

Ca să poți să angrenezi rapid un sistem prin care să hrănești atâția oameni, respectând toate regulile birocratice pe care statul în sine și le autoimpune, e iarăși o utopie. Nu e realizabil. Comunitatea va ajuta, va sări, dar asta e doar ca urgență. Nu e sustenabil. Nu poți să hrănești un om cu 16 lei pe zi. Plus că oamenii vin cu foarte multe alte nevoi. Și noi nu vorbim de un plan pe termen lung. Să spunem că îi punem o mie într-o sală de sport, în toate căminele, școlile, și apoi?

Ce se întâmplă de fapt în vămi, în acest moment: „Oamenii vin către rude și majoritatea vor să plece mai departe”

Dincolo de cifre și de altruismul românilor care vor să ajute și care a dus la o impresionantă mobilizare a societății civile, voluntarii care ajung la Siret descriuun haos general. Sunt sute de kg de alimente perisabile, în aceleași cutii cu șervețele, șampoane sau pături”, că nu există translatori și psihologi, voluntarii nu sunt organizați, pentru că au venit toți deodată, iar donațiile oamenilor în alimente se strică.” Pentru că, în acest moment, nu este nevoie de ele. 

Dar nimeni nu le-a spus asta. 

La Isaccea, Cristina Foarfă, reporter PressOne, relatează că:

Nu e foarte multă lume, e o grămadă de resurse, apă, mâncare de toate felurile, și pentru oameni, și pentru animale. Corturile albastre sunt de la ISU. Nevoia cea mai mare e de transport, pentru că oamenii trebuie să ajungă în diverse locuri, mai ales la București.

Isaccea. Foto: Cristina Foarfă

Sunt și niște autocare, dar sunt și foarte mulți oameni care oferă să facă transport sau vin să aducă donații. Un polițist face o listă cu ofertele de transport și încearcă să facă un fel de matching între nevoi și ofertele de transport. Atmosfera e calmă, sunt mobilizate tot felul de resurse de ISU, de la Poliția de Frontieră, de la oameni, ONG-uri.

Isaccea. Foto: Cristina Foarfă

Lumea tot aduce lucruri. Oamenii vin, tot cumpără lucruri, vin aici cu ele în brațe. E foarte multă mâncare și e o problemă cu asta, multă o să se strice.

Oamenii vin către rude și majoritatea vor să plece mai departe, de-aia vor să ajungă la București, de acolo iau un avion sau altceva spre o altă țară. Pentru traducere, există oameni cu foi lipite pe ei că știu ucraineană, dar nu știu de unde sunt.

De altfel, și Raed Arafat le-a cerut astăzi oamenilor să nu mai aducă alimente pentru refugiați, pentru că nu suntem, cel puțin în acest moment, într-o criză umanitară.

Vama Isaccea. Foto: Cristina Foarfă

Surse din DSU susțin că, în acest moment, fluxul e de 400 de oameni pe oră. Cei mai mulți ar merge mai departe, fără să ceară azil. Sunt în special copii și femei, în condițiile în care bărbații între 18 și 55 de ani nu au voie să părăsească, în acest moment Ucraina. Problemele, mai spun sursele PressOne, ar putea apărea de la peste 500 sau 600 de oameni pe oră. 

Între timp, UNHCR România e încă în stand-by, deși, pentru prima oară în ultimii 25 de ani, lucrează în „refugee coordination model”: 

Este foarte clar că oamenii aceștia sunt refugiați. Suntem într-un moment în care încercăm să înțelegem situația, care e foarte fluidă, se schimbă de la un moment la altul. Avem oameni la principalele puncte de frontieră, să vedem cine intră, care sunt nevoile lor, pentru că în paralel discutăm cu autoritățile, cu parteneri din societatea civilă și cu agențiile ONU.

Funcționăm în refugee coordination model. Este o modalitate prin care ne asigurăm că se eficientizează răspunsurile. Este un model de coordonare a unei situații de răspuns privind refugiații. Avem anumite articole de primă necesitate care pot să ajungă în România, dacă este nevoie, pături și așa mai departe. Ele stau în așteptare, pentru că, încă odată, noi complementăm asistența oferită și răspunsul autorităților. Suntem gata să ajutăm în funcție de ce este nevoie.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...