Ministrul Apărării Vasile Dîncu, la PressOne: „Suntem în cel mai agresiv scenariu de conflict militar. Deocamdată nu avem fluxuri masive de refugiați”

Alex Olaru

Redactor Șef

Președintele Klaus Iohannis, după ședința CSAT de joi, 24 februarie, a declarat că Federaţia Rusă a ales calea reprobabilă şi complet ilegală a violenţei armate masive împotriva unui stat independent şi suveran. Președintele a dat asigurări că „niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranţa sa şi a familiei sale.”

La PressOne, Vasile Dîncu, Ministrul Apărării, face declarații în exclusivitate în urma celor dezbătute la ședința CSAT.

Vasile Dîncu: Încă de ieri erau toate șansele și am anunțat și noi că sunt șanse pentru începerea invaziei Ucrainei. Sigur că era un scenariu care presupunea localizarea conflictului în zona Donețk Luhansk, dar evident că era și o posibilitate a invaziei totale, așa cum s-a întâmplat. O invazie care începe prin paralizarea punctelor strategice importante ale Ucrainei. Deci suntem în cel mai agresiv scenariu de conflict militar.

PressOne: Națiunile Unite au avertizat un conflict militar de amploare în Ucraina ar putea genera și 5 milioane de refugiați, o cifră care dă fiori. Cum se pregătește România, în această ipoteză?

V.D.: Prognozele legate de refugiați nu se îndeplinesc întotdeauna și nici direcțiile pe care le urmează fluxurile de oameni. Încă de zilele trecute noi am studiat posibilitățile. De fapt am avut și în 21 ianuarie o ședință CSAT, una acum câteva minute. Am discutat tot ceea ce ține de posibile fluxuri de refugiați. 

De notat un lucru: și în 2014, când a fost problema în Crimeea, ne așteptam la fluxuri de refugiați. Dar au ocolit România și au mers mai degrabă spre Polonia. Acum noi am pregătit din timp posibilitatea gestionării fluxurilor. Ne-am pregătit împreună cu ministerul de Interne și cu celelalte instituții care dețin puncte de protecție civilă și alte forme de adăposturi.

Ne-am pregătit pentru mai multe scenarii privind fluxurile de refugiați. Astăzi am activat și punctele de frontieră care vor gestiona această zonă a refugiaților. Am ținut legătura și cu vecinii noștri. Cu ambasada Ucrainei și cu partenerii din Republica Moldova. Tocmai ca să putem să intuim și să facem scenarii cât mai realiste. 

Încă nu știm reacția armată a Ucrainei, nu putem estima durata conflictului. Deocamdată, după ceea ce se vede la graniță, sunt slabe creșteri ale celor care fac treceri în zona noastră. Mai degrabă am avut în zona de nord un flux mai ridicat. 

Există în Republica Moldova o creștere în zona frontierei, dar deocamdată nu avem fluxuri masive. 

7 lucruri bune care s-au întâmplat (totuși) în 2024

Se încheie un an ca o cursă cu obstacole. A fost o competiție inechitabilă, cu reguli schimbate în timpul jocului, în care fiecare din noi a concurat împotriva propriei frici, a propriilor neajunsuri și prejudecăți.

De Crăciun, blocul 42 a strălucit în zori

Pe 24 decembrie 1989, Mirea era locotenent-major la unitatea militară 01404, situată pe strada Caracal, vizavi de un ansamblu de blocuri de 10 etaje. Tăcut și lacom, glonțul a sosit pe furiș: nimeni nu a auzit zgomotul împușcăturii. Dosarul Revoluției este cea mai urâtă pată rămasă neștearsă din istoria României moderne.

PressOne: Dvs. ați vorbit recent de 500 de mii de refugiați. A părut un anunț brusc, după ce mesajele anterioare păreau mai degrabă calme. În situația de astăzi ce ar însemna 500 de mii de refugiați pentru România? Unde ar putea sta oamenii, concret?

V.D.: Noi în acest moment nu vrem să facem prea multe declarații despre acest lucru. Suntem pregătiți, așteptăm, dar nu vrem să comunicăm foarte mult pe această temă. 

Există scenarii pentru toate situațiile și vreau să spun că din această perspectivă noi suntem pregătiți.
Însă dvs. vorbiți de un scenariu maximal. Cifra pe care am indicat-o eu, 500.000, reprezenta tot un scenariu maximal, în care am avea în zonă un război de lungă durată. Și Polonia a anunțat că în caz extrem ar putea avea pe teritoriul său un milion de refugiați.

PressOne: 500 de mii de posibili refugiați - este estimarea statului român sau v-a fost comunicată de partenerii și specialiștii europeni?

V.D.: Este o estimare a noastră. Ține de ce am analizat noi de-a lungul timpului și împreună cu ministerul de Interne, care ține mare parte din aceste locuri, am estimat ca fiind o posibilitate. Sigur că asta ar însemna să se schimbe în mod radical situația. Deocamdatăî suntem pregătiți pentru ceea ce urmează.

PressOne: Dvs. ca ministru al Apărării, cum vă explicați decizia lui Vladimir Putin și a Federației Ruse de a invada Ucraina? 
V.D.: Este o încercare ca istoria să facă pași înapoi. O încercare revizionistă care seamănă cu altele din istorie, de tristă amintire. Poate că lumea a fost ușor surprinsă, pentru că a mizat pe raționalitate, pe faptul că și la Kremlin există oameni raționali care nu vor trece la o acțiune masivă de anexare a unei țări independente. Pe care chiar Federația Rusă a recunoscut-o ca atare, după căderea URSS și a Cortinei de Fier. Este însă o încercare și pentru lumea civilizată, zona occidentală și sistemul de civilizație occidental.

S-a mers pe ideea că nu se mai poate merge pe asemenea strategii politico-militare de refacere a unor imperii. 

Lumea civilizată are alte valori și cu toții sprijinim la acest moment Ucraina, care vrea să adere la un alt sistem de valori și să iasă din plasa Federației Ruse.

PressOne: Există vreo temere a statului român că în următorii ani curentul revizionist, atitudina anti-UE și „aura” lui Putin vor contamina și mai mult părți din societatea românească?

V.D.: Nu. Din contră. Consider că orice mugur de simpatie pentru această soluție sau refacerea unei ordini internaționale trecute va dispărea cu ocazia aceste încercări sinucigașe pe care o face Federația Rusă, prin conducătorul ei, Vladimir Putin. 

Propaganda Federației Ruse a reușit să penetreze destul de bine, dar mai puțin în România față de zona noastră strategică. La noi se manifestă mai mult pe social media și în unele cercuri politice. Dar acțiunile Rusiei de acum risipesc orice dubiu că trebuie să respectăm valorile post Helsinki, valorile lumii moderne, în care independența statelor și voința popoarelor trebuie respectate. 

PressOne: Dacă Rusia ocupă gurile Dunării pe teritoriul ucrainean, România ce va cere, concret, partenerilor internaționali?

V.D.: Deocamdată nu este cazul. Noi avem o corespondență continuă, cu toți partenerii noștri din NATO. Flancul estic este fortifica și va continua consolidarea lui. Prezența avansată Aliată va fi fortificată poate mult mai repede. Nu vor mai trebui atâtea proceduri. Răspunsul e colectiv. 

Nu trebuie să cerem noi ceva pentru că există un scenariu pentru orice situația în care e pusă în pericol o graniță NATO sau un petec de pământ, așa cum au spus oficialii americani, într-o frumoasă metaforă.

PressOne: României i s-a promis vreun sprijin financiar din partea Uniunii Europene, pentru situația în care se va confrunta cu un flux masiv de refugiați?

V.D: Sigur, există și un scenariu legat de sprijin financiar pentru această zonă. Pentru Polonia, țările baltice, Ungaria, România. Pe de altă parte există și din partea NATO acțiuni care privesc posibile fluxuri de refugiați și alte lucruri care până la urmă țin de experiența unor țări, a unor Armate. 

Din acest punct de vedere avem o invazie care e un „fel de cronică a unei invazii anunțate”. Țările NATO s-au pregătit din timp pentru toate scenariile, inclusiv pentru sprijinul din zona aceasta, a refugiaților. 

PressOne: Există și temeri că o escaladare a acestui conflict regional ar putea produce unde în alte părți ale Lumii, inclusiv în zona de vest a Pacificului, în Taiwan? 

V.D.: În acest moment nu există niciun semn că acest conflict s-ar putea întinde. Nici pe flancul estic și nici în alte zone ale globului. Ați văzut și reacția Chinei.

Deocamdată avem o invadare a unei țări independente de către Federația Rusă.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€