Analiză. Ce se întâmplă dacă România nu reușește să-și reducă cheltuielile

Andrei Gudu

Colaborator

România încă nu are un guvern numit, o coaliție politică clară și nici un plan economic concret pentru viitorul apropiat. Acesta este contextul politic românesc peste care vine și cea mai dificilă provocare economică din ultimii 15 ani:

Ce se întâmplă dacă nu vom atinge acest prag de 7%? În primul rând, riscăm ca fondurile europene să fie suspendate. În al doilea rând, ar putea însemna și că vom plăti dobânzi mai mari pentru împrumuturi. Iar asta ne poate duce într-o spirală de creștere a datoriei, de depreciere a leului și de creștere a inflației. 

În fața acestui pericol, pare că întreaga clasă politică s-a pus de acord pe două puncte cheie: statul trebuie să taie din cheltuieli, iar taxele nu trebuie să crească. Președintele Nicușor Dan a declarat că vom fi nevoiți să efectuăm tăieri de 30 de miliarde de lei din buget, dar încă nu e clar de unde. George Simion, de exemplu, a propus concedierea a 500,000 de bugetari - un număr absurd de mare. În privința taxelor, fostul premier, Marcel Ciolacu, spunea anul trecut chiar că își va tatua pe mână că nu va crește TVA-ul. Nicușor Dan, ceva mai rezervat, spune că va „încerca” ca acest lucru să nu fie luat în calcul. 

Opinia generală în media și în rândul clasei politice este că deficitul poate fi rezolvat doar din tăierea cheltuielilor. Această direcție este însă puternic contestată de mai mulți economiști și șefi de instituții care spun că problema e exact invers: România nu are cheltuieli prea mari, ci are venituri prea mici. Astfel, ar fi nevoie de fapt de o creștere a taxelor pentru echilibrarea bugetului. 

„Problema nu este că avem cheltuieli prea mari, ci venituri prea mici” 

PressOne a vorbit cu Andei Mocearov, economist, expert în energie și  profesor asociat la ASE, pentru a analiza propunerile generale care circulă în media și cât de fezabile sunt cu adevărat. Acesta consideră că deficitul nu poate fi corectat din cheltuieli, iar tăierile propuse sunt oricum insuficiente. 

„Această problemă a deficitului este una de macroeconomie, dar rămâne și una de aritmetică simplă. Pe lângă propunerea lui Simion, au existat și diverse alte simulări de concediere a 100,000 și până la 300,000 de bugetari. Lucrurile trebuie privite astfel: avem 1,3 milioane de bugetari. Cam 850,000 sunt în învățământ, sănătate, justiție și alte categorii unde avem un deficit de personal. Aici nu mai poți efectua concedieri. Dimpotrivă, ar fi nevoie să angajăm.”

Statul are nevoie de bani pentru a susține investițiile publice. În loc să le finanțeze din creșteri de venituri la buget, banii vin din reducerea cheltuielilor sociale. foto: ID 122877995 © Thanasak Boonchoong | Dreamstime.com

„Numai 450,000 sunt angajați în administrația publică centrală și locală. Să presupunem că am concedia 20% dintre aceștia, mai mult nici nu ar fi posibil. Chiar și cu concedierea a 100,000 de oameni, nu am reduce deficitul decât cu aproximativ 0,6% din PIB - este infim față de deficitul pe care îl avem. Și trebuie luat în calcul că vom avea dintr-odată un număr uriaș de șomeri cărora va trebui să le plătim indemnizație de șomaj, care nu se vor putea angaja imediat în privat și nu vor mai plăti taxe. Nu mai vorbim și despre ce efect va avea asupra administrației publice. Eu sunt convins că sunt și persoane care taie frunza la câini, dar sunt mult mai puține decat cele care ne lipsesc, pentru că statul român are încă un deficit de personal în multe zone”, spune Andrei Mocearov.

O altă propunere care a fost deseori prezentată ca o soluție pentru corectare a deficitului este eliminarea „pensiilor speciale”. Însă, chiar dacă s-ar realiza acest lucru, impactul ar fi unul nesemnificativ. „Vorbim de câteva sutimi de PIB, din punct de vedere bugetar nu ne va aduce foarte mult. E adevărat că s-au făcut abuzuri aici, rămâne o chestiune de etică când vorbim de judecători de exemplu. Dar majoritatea pensiilor sunt acordate militarilor și nu te poți atinge de ele”, mai spune Mocearov. De asemenea, chiar printr-o eventuală reducere sau impozitare a lor, ele tot vor rămâne peste medie datorită principiului contributivității. 

„Orice politică fiscală trebuie să aibă principii directoare: stabilitatea economică, alocarea de resurse și redistribuirea veniturilor. De aici pornim. Aceasta focalizare a clasei politice pe tăierea cheltuielilor e greșită. Problema nu este că avem cheltuieli prea mari, ci venituri prea mici”, conchide economistul.  

„Vrem modelul european cu buget de 40% sau modelul rusesc?”

Discursul dominant în România încă din perioada Băsescu este că avem un stat „obez”, care cheltuie mult prea mult și are un număr uriaș de angajați la stat. Cifrele ne arată însă că acestea sunt doar niște mituri. De fapt, România are cel mai subdimensionat sector bugetar din UE, conform datelor Eurostat  și Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație.   

Lucrurile stau, de fapt, cu totul invers față de cum sunt prezentate: problema nu este că am cheltui prea mult, ci că statul nu strânge îndeajuns de mulți bani. România are și printre cele mai mai mici cheltuieli bugetare raportate la PIB. Veniturile României provenite din taxe și impozite era în 2023 de doar 27,3% din PIB, cel mai mic procent din UE după Malta și Irlanda. Iar aceste două țări sunt un caz cu totul deosebit, asemănător paradisurilor fiscale. 

Tot ce trebuie să știi despre Pilonul II de pensii

Pilonul II de pensii este un mod simplu și eficient de a economisi și a investi în același timp. Mulți contribuie deja, lună de lună, fără să știe exact ce se întâmplă cu banii lor.

Apă cu TVA și rușine: cât costă să-ți fie sete într-un restaurant din România?

O investigație de vară printre meniuri, legi și tăceri. Între robinet și sticlă: cât costă, de fapt, să-ți fie sete în România?

De aceea, soluția alternativă propusă de mai multe instituții internaționale și economiști este opusul a ceea ce propun majoritatea partidelor politice. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, sugera recent că ar trebui adoptată o „formulă prin care putem evita austeritatea”. Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a declarat și el că cei care cred că pot corecta deficitul prin tăieri „aleargă după o himeră”. Tot el spune că vom trebui inevitabil să recurgem la creșterea veniturilor prin creșterea unor taxe și impozite. 

Același lucru susține și economistul Andrei Mocearov, că soluția constă mai degrabă în creșterea veniturilor, decât în tăierea cheltuielilor. „Media în Uniunea Europeană este de 40%, noi ne situăm undeva la 27%. Trebuie să ne hotărâm dacă vrem modelul european sau modelul rusesc. Modelul european înseamnă buget de 40% și taxare progresivă. Modelul rusesc este cel care are bugete naționale de sub 30% și cotă unică”, completează acesta. 

„Mărirea TVA-ului afectează disproporționat pe cei cu venituri mici”

Ștefan Guga este directorul Syndex România, o firmă de consultanță economică internațională cu sediul în Franța. Acesta consideră la rândul său că tăierea cheltuielilor va duce mai degrabă la înrăutățirea situației economice. 

„E o fantezie să crezi că rezolvi problema din cheltuieli. Dacă chiar am vrea așa ceva, nu există altă cale decât să tai din pensii și salarii. Avem un precedent în 2010, când guvernul a avut aceeași abordare și impactul a fost dezastruos pentru societate, dar și pentru economie. 

În plus, mare parte din acele măsuri nu numai că au fost anulate, dar a trebuit să fie și compensate retroactiv. Nu s-au căutat până acum soluții mai nuanțate, se intră direct cu buldozerul. Dacă vrem să reducem atât de drastic cheltuielile, ar însemna să vedem iar ca atunci închideri de spitale, de școli, posturi blocate și așa mai departe.

Tot puțin după 2010 avem și precedentul creșterii TVA-ului despre care se vorbește și acum. E facil pentru că o creștere a TVA se face dintr-un foc, dar se scumpește absolut tot și duce la creșterea inflației. E bine știut că TVA-ul e o taxare regresivă pentru că afectează disproporționat pe cei cu venituri mici. Cu cât mai mulți bani, cu atât ești mai puțin afectat”, spune directorul Syndex.

În opinia lui Ștefan Guga, acest cocktail de mărire a TVA-ului și tăieri de cheltuieli și salarii nu vor fi doar niște măsuri pe termen scurt cu efect izolat. Ci, dimpotrivă, ne vor adânci într-o spirală economică negativă.

„Austeritatea asta înseamnă din punct de vedere macroeconomic - reduci cererea și consumul. Tăierile ar reduce puterea de cumpărare a bugetarilor și pensionarilor, doar că salariile la stat afectează și pe cele din privat, trăgându-le și pe ele în jos. Având mai puțini bani, scade cererea, iar companiile locale se ajustează pieței - reduc producția și disponibilizează angajați. 

Asta a fost soluția aplicată și în 2010, doar că atunci ne-am putut reveni rapid din două motive. Odată pentru că am avut politică economică orientată pe export și am reușit să atragem investiții importante datorită costurilor mici. Al doilea motiv e pentru că am avut politica de wage led growth care a oferit un imbold consumului prin creșterea salariilor. Așa imperfecte cum au fost aceste măsuri, au reușit să scoată din criza de atunci relativ rapid.”, spune Ștefan Guga.

Chiar și așa, acesta nu crede că mai putem recurge la aceleași politici acum. Nu mai avem nici resursele, nici costurile mici pentru o reorientare puternică spre export. De asemenea, situația economică în Europa, de care suntem strâns legați, nu mai e la fel de bună. Și cu atât mai puțin nu mai avem spațiu fiscal pentru creșteri rapide de salarii și pensii. 

Legătura dintre economie și extrema dreaptă

Mai multe voci au atras atenția că există o legătură directă între măsurile economice și ascensiunea extremei drepte. Că partide precum AUR ori Călin Georgescu își datorează succesul electoral și sărăciei ori inegalității ridicate la care România se află pe primele locuri în Uniunea Europeană. Atât Vladimir Borțun, lector la Universitatea din Oxford, cât și Cornel Ban, conferențiar la Copenhagen Business School, au tras un semnal de alarmă că dacă viitoarea guvernare nu va renunța la politicile neoliberale, atunci nu va face decât să ofere victoria pe tavă extremei drepte la următoarele alegeri. 

Acesta din urmă oferă și câteva studii care analizează legătura dintre insecuritatea economică și ascensiunea populismului (aici, aici și meta-analiza aici). Chiar dacă simpla existență a inegalităților nu duce de una singură la acest rezultat, aceasta reprezintă totuși o condiție necesară a valului extremist.

Sociologul Ștefan Guga achiesează asupra legăturii dintre politicile economice și succesul extremei drepte, dar avertizează că sunt mai multe nuanțe prin care trebuie privită. „Sunt de acord că austeritatea și politicile economice pot agrava acest risc, dar lucrurile sunt puțin mai complicate. Nu avem încă o cercetare temeinică în România pe acest fenomen ca să putem trage niște concluzii clare. PSD, de exemplu, a crescut pensii și salarii și a pierdut alegerile.

Sunt și alte aspecte la mijloc. De exemplu, o mare parte din voturi au fost anti-sistem, mai mult decât o susținere clară a lui Simion ori Georgescu. Nu se vorbește prea mult nici de faptul că nu avem niciun partid de stânga și de asta oamenii sunt împinși în direcția extremei drepte. Dacă Nicușor Dan și cu Bolojan prim-ministru vor merge pe aceeași linie ca până acum, n-am niciun dubiu că o figură de tipul lui Georgescu va reapărea încă și mai puternic la următoarele alegeri.”

Candidatul la prezidențiale, Nicușor Dan, susține o declarație de presă după aflarea exit poll-ului, București, 18 Mai 2025. Inquam Photos / Vlad Bereholschi

„E o alegere politică: ce parte a populației vrei să poarte povara?”

În ciuda opiniei publice, România nu are un nivel de taxare mai ridicat decât media UE, în special când vine vorba de taxarea capitalului ori a marilor averi. Dimpotrivă, țara noastră are unele dintre cele mai mici cheltuieli și taxe la nivel de uniune. Asta ne spun datele oferite de Eurostat, nu sunt opinii. Avem al treilea cel mai mic impozit pe profit și un impozit pe dividende la jumate din media UE, de exemplu. Impozitarea progresivă, deși a fost pusă pe masă de mai multe ori în ultimii ani, nu a fost niciodată luată în considerare într-un mod serios. 

Un studiu al Fundației Friedrich Ebert Stiftung realizat împreună cu Cornel Ban din 2023 făcea o simulare a veniturilor pe care le-ar putea strânge statul român printr-o serie de măriri de taxe. Conform acestuia, doar prin introducerea unor reforme fiscale relativ modeste, am fi putut aduce la bugetul de stat venituri de aproximativ 7,6 miliarde de euro sau aproximativ 38 miliarde de lei. Adică am fi acoperit ținta  de a reduce deficitul cu 30 de miliarde din acest an.

Modificările propuse se concentrează asupra introducerii unui impozit „modest progresiv”, o creștere a impozitului pe dividende sau pe profit și o eliminare a facilităților fiscale. Dacă ar fi fost aplicate, România ar fi avut un nivel de taxare aproape la fel de mare ca în alte țări din estul UE - în continuare mai mic decât țările vestice. 

„La noi impozitul progresiv sau impozitul pe proprietate ori nu există ori sunt foarte mici, spre deosebire de occident unde sunt mult mai mari. Inclusiv FMI ne-a recomandat să implementăm impozitarea progresivă, dar s-a lovit de o rezistență internă. Ideea că nu trebuie să creștem nicio taxă e foarte răspândită în România în toate categoriile sociale, de asta e așa de greu. Dacă vrem ca asta să funcționeze, trebuie reconstruită încrederea în stat, în democrație, trebuie ca politicul să reducă privilegiile și marile inechități”, spune Ștefan Guga. „Întotdeauna când trebuie să crești veniturile e o alegere politică: pe spatele cui vrei să o faci? Ce parte a populației vrei să poarte povara?”

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€