Ana Guțu critică activitatea ONG-urilor din spațiul Moldovei FOTO Arhiva personală

Ana Guțu, secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Moldova: ONG-urile care primesc finanțări inclusiv din partea unor instituții europene au făcut mai mult rău

Ana Guțu este secretar de stat în Guvernul României, unde conduce Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.

După primul interviu publicat în seria Propaganda Rusiei în România și Moldova, care îl avea ca interlocutor pe activistul civic basarabean Valeriu Pașa, Ana Guțu m-a contactat telefonic pentru a-mi prezenta obiecțiile sale la conținutul interviului. Printre acestea, Guțu s-a referit de mai multe ori la „activitatea dăunătoare” a ONG-urilor.

I-am propus să-mi prezinte acele obiecții în cadrul unui alt interviu, care s-o aibă în centru pe ea. A rezultat dialogul de mai jos, în care Guțu desființează activitatea și rolul ONG-urilor din Moldova și prezintă propriile proiecte pentru spațiul informațional de limbă română din Moldova.

***

De ce acești ONG-iști nu se implică în politică, pentru a schimba lucrurile?

Reporter: Vă rog să pornim exact de la motivul pentru care m-ați sunat. Aveați niște obiecții legate de interviul cu Valeriu Pașa. Vă rog să dezvoltați puțin…

Ana Guțu: Vreți să începem dintr-o dată cu obiecțiile?

– Da!

– Credeam că vă interesează mai mult Republica Moldova și ce se petrece acolo decât Valeriu Pașa. 

– Mă interesează perspectiva dumneavoastră asupra a ceea ce a spus el. 

– Știți, cred că așa nu va merge. Nu vreau să intru în polemică cu Valeriu Pașa, pentru mine nu este o persoană căreia să-i dau replica, să zicem așa. Dacă doriți să vorbim despre propaganda rusă în Republica Moldova, situația politică…

– Dumneavoastră m-ați sunat data trecută spunându-mi că aveți o altă perspectivă decât cea a interviului. 

– Eu am o obiecție la persoana lui Valeriu Pașa, care de un timp tot apare pe mai multe portaluri în calitate de expert și așa mai departe și adevărul este că nu e! Asta este opinia mea.

O persoană care nu are un background profesionist și a trăit toată viața din salariu de la partide politice și ONG-uri nu știu ce poate să spună extern. Asta-i părerea mea! Ăsta a fost motivul sunetului! (al telefonului, n. red.)

– Aveți senzația că persoanele care lucrează în ONG-uri în Republica Moldova nu sunt suficient de pregătite sau nu ajută problemele pe care le are Republica Moldova?

– În Republica Moldova s-a creat un segment de ONG-uri, cărora le pot spune „cu barbă”, fiindcă activează de peste 20-25 de ani, care sunt abonate la fondurile europene și ar trebui să contribuie la promovarea democrației participative, să contribuie la apărarea drepturilor omului, al valorilor universale europene, apărarea drepturilor minorităților și așa mai departe.

Din păcate, acest segment unionist se complace în acest confort și nu și-a asumat de exemplu niște responsabilități profesionale sau politice.

Când zic profesionale, de ce nu ar fi acești militanți din ONG-uri profesori, medici, ingineri, alte categorii care ar contribui realmente la dezvoltarea socio-economică a Republicii Moldova?

Sau de ce acești ONG-iști nu se implică în politică, pentru a schimba lucrurile?

Fiindcă nu este confortabil, atunci când devii politician devii neapărat ținta tuturor atacurilor, din stânga, din dreapta, din toate părțile, ținta criticilor, și nu este confortabil.

E mai bine să primești un salariu mulțumitor, care merge de la 2000 până la 5000 de euro lunar, și să te afișezi pe la toate radiourile și pe la toate televiziunile și să te dai cu părerea, că asta nu e așa, că asta trebuie să fie altfel…

Asta era de fapt obiecția mea.

Și s-a creat în Republica Moldova o situație de paralelism între mediul funcționăresc și mediul ONG-ist, care le știe pe toate și poate să dea sfaturi, publică volume, deseori traduse, retraduse, republicate, plagiate și așa mai departe.
Aceste volume inundă instituții, începând cu Parlamentul, Guvernul și alte instituții ale Statului, în speranța că funcționarul din Republica Moldova sau politicianul va citi aceste volume, dar ele nu sunt citite.

Ana Guțu

Iar ONG-istul în loc să se implice în problemele statului, expertiza lui merge exact paralel cu ceea ce fac funcționarii. Iar funcționarul din Republica Moldova este așa cum este, cu un salariu modest de multe ori, care nu prea îi animează să facă lucruri excepționale și extraordinare. Și de fapt asta este marea, nu vreau să zic nenorocire, dar marele necaz al Republicii Moldova. 

Avem pe de-o parte ONG-uri și expertiză foarte bună, pe de altă parte avem un sistem politic democratic instituțional care nu se mișcă fiindcă nu există o comunicare între expertiza ONG-istă și implementarea de facto a ceea ce propun, de exemplu, ONG-iștii.

Această situație este cunoscută inclusiv de către toți ambasadorii din Republica Moldova, fiindcă deseori, pe fondurile europene, atunci când se face curs pentru anumite subiecte și teme, domenii de implementare, există o listă foarte scurtă de ONG-uri care devin câștigătoare ale acestor fonduri, după care le subcontractează la alte instituții, ONG-uri, experți, profesori universitari și așa mai departe.

Și nu prea mi se pare corectă această situație.

După mine, expertiza ONG-istă este bună atunci când își are efectul și rezultatul imediat. Spuneți-mi, vă rog, după 30 de ani de activitate a unui număr important de ONG-uri în Republica Moldova, care s-au ocupat de statul de drept, de democrație și așa mai departe, unde este astăzi Republica Moldova?

Este la frontiera a două lumi: pe de-o parte avem UE cu valorile ei civilizaționale și pe de altă parte avem spațiul estic post sovietic și Republica Moldova se zbate între aceste două spații și are probleme în tot ceea ce ține și de statul de drept și drepturile omului și mentalitățile sociale, care ar trebui să fie raportate la viteza timpului cel puțin, viteza timpului politic, economic, social, de care doriți. 

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

„Din păcate, din zona ONG-urilor nu întotdeauna au venit soluțiile salvatoare pentru Republica Moldova”

– Dar credeți că e responsabilitatea ONG-urilor sau responsabilitatea partidelor politice să determine genul acesta de schimbări?

– Ambele, doamnă. Și ONG-urile și partidele politice. Și o fac partidele politice. Cetățenii moldoveni, în general, toată societatea civilă ar trebui să-și bată capul și să meargă înainte.

Din păcate, din zona ONG-urilor nu întotdeauna au venit soluțiile salvatoare pentru Republica Moldova. Și voi vorbi despre fenomenul recent care vine din zona ONG-istă: fluturând drapelul luptei împotriva corupției, ONG-urile au fost cele care au influențat un curent de opinie politică.

Și anume, în Republica Moldova nu trebuie să fie importantă opțiunea geopolitică. Adică, în Republica Moldova e mai bine să ne concentrăm pe problemele noastre cotidiene, pe necesitățile materiale, pe tema corupției, și de fapt acestea ar fi ideile în jurul cărora trebuie să se construiască o așa zisă națiune civică moldovenească.

Națiunea civică moldovenească ar trebui să fie exonerată de pasiunile culturii naționale, de apartenența la o oarecare națiune, la limba vorbită, deci trebuie să fie un fel de masă aporetică, amorfă, care să-și dorească să mănânce și să doarmă bine, să trăiască într-un stat prosper, să aibă locuri de muncă, și cu asta basta! 

Voiam să vă zic că acest curent de opinie s-a înrădăcinat și astăzi este promovat și de unii politicieni, așa ziși politicieni moderni, care joacă această carte a non importanței direcției geopolitice de dezvoltare a Republicii Moldova.

Nu sunt de acord sau sunt în total dezacord cu acest curent de opinie care s-a materializat în activități ONG-iste și doctrine politice dacă doriți. Eu cred că Republica Moldova nu poate să-și croiască un drum și să-și găsească un loc pe firmamentul statelor moderne, în consens cu valorile civilizaționale europene, până când nu-și rezolvă problema identitară.

Ana Guțu

A vorbi în Republica Moldova despre non importanța axei geopolitice, despre non importanța apartenenței naționale, culturale, istorice, lingvistice, în favoarea sau în folosul unor valori materiale este o eroare și o greșeală care, dacă se insistă asupra ei, va da rezultate foarte proaste. 

Republica Moldova se confruntă cu un exod al populației, pleacă populația tânără, pleacă populația activă, rămân oamenii în vârstă…

– De ce credeți că se întâmplă asta?

– Fiindcă inclusiv acest discurs gol pe dinăuntru care propovăduiește națiunea civică moldovenească nu salvează oamenii. Dacă ați face o vizită în Republica Moldova și ați merge din poartă în poartă azi, ați constata că din 10 case, pe o stradă de oraș sau pe o stradă rurală, doar 3 sunt animate și luminate, fiindcă 7 deja sunt abandonate, fiindcă stăpânii au murit sau au plecat.

Republica Moldova este depopulată fiindcă mai ales tinerii nu cred că Republica Moldova are un viitor. Dacă veți întreba studenții din Chișinău sau un liceu din zona rurală, veți vedea că 90% pleacă la studii în țările UE sau în România sau dincolo de Ocean.

Această neîncredere în destinul Republicii Moldova ca stat independent are să-și asigure o existență în beneficiul tuturor cetățenilor săi este o dispoziție foarte generalizată în Republica Moldova. 

– Dar credeți că problema este acest discurs sau faptul că tinerii văd în viața reală că nu au condiții de trai, nu au străzi și nu au condiții să se dezvolte?

– Dimpotrivă, stimată doamnă! Eu cred că tinerii nu pot fi acuzați de faptul că ei pleacă! Tinerii din ziua de azi merită o viață bună, frumoasă, pe merit și posibilitățile și capabilitățile lor.

Și dacă statul nu este capabil să le ofere aceste oportunități au toată dreptatea să plece. Întrebarea mea este: care e soluția? Din punctul meu de vedere Republica Moldova a avut o soluție, unirea cu România, fiindcă este teritoriu istoric românesc.

Și cea mai simplă și mai rapidă cale de dezvoltare la origini ar fi fost posibilitatea de a se uni cu România. Să nu uităm că la începutul anilor ‘90 Republica Moldova avea chiar un PIB mai mare decât cel al României. Și din păcate în 30 de ani, a involuat ca stat independent, iar România este țară membră UE și NATO! Și este pusă pe calea dezvoltării economice cu o dezvoltare destul de emergentă și una din cele mai bune dintre statele membre UE. 

– În același timp, știți că și România se confruntă cu o depopulare destul de mare…

– Haideți să vă spun. În România, cele 20 de milioane de cetățeni, dacă spunem că 2-3 milioane sunt în afară, câte mai rămân în țară? 17. În Republica Moldova avem 4 milioane de cetățeni, iar acum dacă mai suntem 2,5 milioane. Rata migrației cetățenilor din Republica Moldova este cea mai mare din Europa. Fiindcă Republica Moldova e un stat foarte mic și continuă să se depopuleze. Și acest exod va continua și este foarte greu de stăvilit. 

– Da, haideți să vorbim puțin despre cum este acum propaganda Rusiei!

– La asta voiam să ajung. Fiindcă la începutul anilor ’90 din păcate nu s-au adoptat niște măsuri corecte pentru promovarea identității românești, a limbii, a valorilor noastre civilizaționale comune, a fost o politică foarte permisivă față de toate instituțiile media ruse, ziare și canale de televiziune și radio, care și astăzi domină spațiul mediatic din Republica Moldova.

Din 100 de canale, 90 emit în limba rusă și pe acest fundal, timp de 30 de ani, din păcate, mentalitățile sociale din Republica Moldova nu au evoluat.

Există o nostalgie profundă după timpurile sovietice, populația preferă să privească emisiuni la canale de televiziune rusești, spațiul internet este dominat de site-uri rusești, și unele din ele nici măcar nu se obosesc să afișeze versiunea în limba română a site-ului, chiar dacă legislația îi obligă în acest sens și nimeni nu se preocupă de aceasta.

Ana Guțu

Din punct de vedere al dominației digitale, continuă să fie influențată la 90% de instituțiile media rusești și propaganda rusă vine pe această filieră.

Ca să reziști la această propagandă trebuie să ai foarte mult discernământ, să ai o educație pe potrivă, să știi cine ești, nu din ‘81, ci de mai înainte, și să existe o solidaritate de acest gen în societate. În condițiile în care tinerii pleacă, și să știți că ei știu cine sunt, știu care le sunt rădăcinile…

Pentru a combate această propagandă nu e nevoie doar de mulți bani, dar eu consider că sursa combaterii acestei propagande rusești este educația. Educație elementară, preuniversitară, liceu, universitate.

Dar și sistemul educațional se confruntă cu o dezertare masivă. Mă refer la o reducere drastică a studenților. Și elevii sunt mult mai puțini.

Pe acest fundal de criză educațională, criză demografică, criză socială, economică și politică este foarte greu să construiești ceva care să fie în unison cu statul de drept, cu valorile europene…

– Există din punctul dvs de vedere instituții care combat propaganda rusă cu succes în Republica Moldova?

– Nu. La ora actuală nu pot să spun că există o instituție care combate cu succes propaganda rusă în Republica Moldova. Există anumite proiecte, se mai creează platforme, pagini de Facebook de combatere a fake-news-urilor și așa mai departe, dar eu cred că ele sunt insuficiente.

Fiindcă oricâte platforme de combatere a propagandei ai crea, ele nu ajută cu nimic dacă cetățeanul din Republica Moldova venind acasă, seara, după serviciu, sau stând toată ziua acasă și privind televizorul, care este sursa lui principală de informație; ei, când 90 de canale vorbesc cu cetățeanul în limba rusă despre realitățile rusești, promovează personalitățile rusești, exponenții show-biz-ului rusesc, cum putem să luptăm noi cu propaganda rusă?!

Credeți-mă că urmăresc, mai apar astfel de proiecte, platforme și așa mai departe… să nu uităm că nu toți cetățenii Republicii Moldova se informează de pe internet și nu toți au internet, din păcate. 

„Când vom lansa această platformă vom face și un eveniment”

– Și atunci nu credeți că România ar putea să intervină și să propună niște proiecte sau niște programe TV  pe care cetățenii din Moldova chiar să le consume?

– Am încercat, eforturile mele în calitate de secretar de stat al Departamentului pentru relația cu Republica Moldova, m-am întâlnit cu mai mulți directori de televiziuni de știri, nu televiziuni generaliste, pentru că acolo intervin drepturile de autor, să știți că această tentativă și pledoarie a mea vizând spațiul informațional comun nu este de azi și nici de ieri.

Am fost și deputat în Parlamentul Republicii Moldova și mi-am dorit foarte mult ca televiziunile din România să treacă Prutul și din păcate au survenit mai multe impedimente și de ordin legal și ce ține de drepturile de autor.

Televiziunile generaliste au și ele interes comercial, și pentru redifuzare doresc să facă bani. De asta, acele eforturi, din păcate, nu prea au dat rezultate. TVR Moldova emite în Republica Moldova, dar nu se află nici pe departe în topul instituțiilor media preferate de cetățeni.

A venit și această pandemie când o serie de televiziuni de știri din România erau gata să emită gratis în sistemul de cablu… eu una, cred că soluția este undeva la suprafață, dar este nevoie de voință politică de ambele maluri ale Prutului și ea nu a existat mai ales în Moldova. Vă spun cu toată responsabilitatea și sinceritatea.

Pentru că la un moment dat era suficient ca prim miniștrii să semneze pentru acest spațiu informațional comun, dar nu s-a dorit. Nu s-a dorit la Chișinău, nu în România. Și s-au făcut eforturi, au venit ziariști, au constituit o masă rotundă de discuții, discuțiile oricum nu s-au finalizat cu nimic important și nu s-a reușit acest lucru. 

Decizia este politică din punctul meu de vedere și depinde exclusiv de Chișinău, pentru că România este oricum gata să meargă în întâmpinare, dar dacă de la Chișinău se spune Niet…

– Aveți inițiative clare și concrete, guvernamentale, pe care să le fi decis România, și Moldova să fi spus nu? O investiție a României în spațiul informațional din Moldova?

– Păi cea mai mare investiție este TVR Moldova și este foarte costisitoare, este și Radio Chișinău, astea sunt două investiții mari ale statului român pe spațiul informațional, și noi, prin Departament, finanțăm unele publicații.

Și în acest an la propunerea mea am adoptat și câteva idei de promovare a imaginii României în Republica Moldova și este pe cale de a fi elaborată o platformă de știri despre România în Moldova. Când vom lansa această platformă vom face și un eveniment.

Sunt pe cale de a fi elaborate și filme despre tot ce a făcut România în Republica Moldova, investiții, și care vor fi difuzate pe o platformă și diseminate în Republica Moldova de instituțiile media care au beneficiat de finanțare din partea noastră.

Acuma suntem pe cale de a pune pe picioare un alt proiect exact de promovare a imaginii României prin intermediul anumitori spoturi video și filme.

Foarte curând vom lansa și o hartă interactivă pe care o vom pune pe site-ul nostru și care va fi accesată din toate colțurile României și Moldovei și care va vizualiza toate ajutoarele realizate de România în Moldova, și aici ne referim la finanțări nerambursabile, nu de investiții private, acelea sunt altceva. 

– Asta este o campanie de imagine a României în Republica Moldova. Curiozitatea mea era dacă România a avut vreodată, în afară de TVR, vreo strategie de a dezvolta produse media care să relateze despre ce se întâmplă în Republica Moldova în limba română pentru publicul de acolo?

– Ar trebui să adresați probabil această întrebare jurnaliștilor, instituțiilor media din România, dacă au o strategie…

– Vă întreb pe dumneavoastră pentru că sunteți secretarul de stat al acestui Departament și probabil că știți că acolo lipsesc instituțiile media care să vorbească despre societate în limba română și nu în felul în care o face propaganda rusă…

– Foarte corect! Astfel de proiecte din păcate nu au existat din câte știu eu. Sper ca pe anul viitor, pentru că suntem un departament recent creat, în momentul în care vom avea și un buget mai mare, să ne gândim la un astfel de proiect, major, cu finanțări adecvate, pe care să-l putem dezvolta pe parcursul anilor.

Dar nu sunt suficiente doar diligențele acestui Departament, e nevoie de o strategie foarte punctuală, vizionară, dacă doriți, reală și pragmatică. Și această strategie ar trebui să vină și pe dimensiunea parlamentară, și pe dimensiunea guvernamentală. E nevoie de un think tank, dacă doriți, care să o elaboreze, și după aia să fie implementată…

– Nu v-ați gândit să vorbiți cu ONG-urile din Republica Moldova?

– Sunt foarte modeste capacitățile și capabilitățile în acest sens. 

„ONG-urile care primesc finanțări inclusiv din partea unor instituții europene au stopat într-un fel această pasiune pentru geopolitică și au făcut mai mult rău

– Vă rog să-mi spuneți care credeți că sunt narațiunile promovate de Rusia în Republica Moldova și sunt cele mai dăunătoare.

– Trebuie să știți că Rusia, la ora actuală, nu cred că are interes să acționeze de o manieră militară în zonă, chiar dacă în stânga Nistrului se află 22 de mii de tone de armament rusesc. Armament care și așa n-a mai fost evacuat niciodată.

Rusia se mulțumește ca în Republica Moldova să fie haos. Și de fapt asta vrea să păstreze Rusia, o instabilitate, și economică și politică și socială, fiindcă asta îi convine. Reușește să o facă prin posturile de televiziune care sunt retransmise sută la sută, cu tot cu știri, analize și propagandă. 

Se promovează, în principiu, că Rusia este cea mai puternică țară, cea mai bogată, că are președintele cel mai bun, cel mai puternic, care ține așa sub control cam pe toți liderii mari din lume…

Că Rusia a inventat prima acest vaccin rusesc și este cel mai bun, că Moldova este, de fapt, spațiu ortodox rusesc…

Că Republica Moldova este un spațiu multinațional și sunt foarte multe minorități și acestor minorități trebuie să li se respecte drepturile… și că minoritatea rusă – care de fapt este una din cele mai mici – însumată cu ucrainenii, evreii, găgăuzii, bulgarii și alte minorități, formează o minoritate monolingvă, rusolingvă, de 20 de procente care mereu a generat fenomenul votului etnic.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

Pentru majoritatea reprezentanților minorităților naționale, votul a fost mereu în favoarea partidelor care aveau discurs pro estic. Și uite aici intervine exact legătura cu această idee de națiune civică moldovenească.

Pentru că venind din spațiul ONG-ist și spunând: nu trebuie să vă intereseze geopolitica, hai să trăim bine, să nu avem corupți, că fim cu toții frumoși și nu contează ce limbă vorbim, aici se produce ruptura. Propaganda rusească în favoarea Estului niciodată nu s-a oprit.

ONG-urile care primesc finanțări inclusiv din partea unor instituții europene au stopat într-un fel această pasiune pentru geopolitică și au făcut mai mult rău. Este opinia mea.

Au știrbit din această pasiune pentru geopolitică și Rusia niciodată nu s-a oprit din propaganda lor zicând că acolo este viitorul devenirii republicii Moldova. 

– Există și o componentă anti europeană și anti NATO?

– Cum să nu! Toate aceste confruntări pe care le are Rusia în plan politic internațional se văd la știri și cetățeanul se uită și…

Să știți că au făcut experimente unii colegi români care au mers în Republica Moldova și nu au trecut două săptămâni și au spus: domnule, să stai să asculți câteva zile la rând, începi să gândești exact ca la televizor!

Chiar dacă sunt formați, educați și așa mai departe. Ce să mai spunem de cetățenii care nu au studii elevate.

Normal că sunt influențați de această propagandă și toate sondajele sociologice dau o preferință a cetățenilor Republicii Moldova pentru liderul Putin sau cred că cel mai important partener al Moldovei e Rusia.

Pe când Rusia demult nu mai este cel mai mare și cel mai important partener comercial, în afara gazelor naturale, unde Rusia are monopol. Și aici nu se rezolvă problema tot din cauza unor politicieni care probabil au beneficii din asta. 

– Vă întrebam despre narațiuni pentru că într-un fel ceea ce-mi spuneți dvs despre ONG-uri se suprapune cumva peste discursul Rusiei despre ONG-uri…

– Îmi pare rău dacă așa ați înțeles. 

– Atunci haideți să clarificăm, nu aș vrea să rămână neclar. 

– Nu este așa. Rusia strâmtorează drepturile ONG-urilor, eu am criticat genul de activitate și felul de a pune problema al ONG-urilor. Și este poziția mea mai ales pe această idee promovată de creare a națiunii civice moldovenești, care este o aberație totală.

Și orice intelectual, filosof, scriitor din Republica Moldova, că asta e elita adevărată a societății, vă va spune exact același lucru. Ei sunt toți împotriva acestui discurs gol pe dinăuntru de creare a națiunii civice moldovenești și uitarea geopoliticii.

Atâta timp cât vei dezavua opțiunile de vot spunând că nu este important unde ne mișcăm, spre UE sau Rusia, nu va face decât să servească propagandei ruse. Și discursul ăsta vine din zona unor ONG-uri. 

– Vă rog să-mi dați niște exemple. 

– Eu vă dau exemple de personalități care au venit din această zonă și care acum sunt ambasadori, consilieri, nu știu ce. Este un Institut de Studii Europene unde acum este președinte un fost viceministru de externe, Groza parcă-i spune. (e vorba de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, condus de Iulian Groza, n. red.)

Sunt niște voci care vin tot din zona asta, WatchDog, care vorbesc de lupta împotriva corupției, nu importă geopolitica, noi acum luptăm cu corupția. Deci uitați cât de subtil se infiltrează această idee.

Și lupta anti corupție e foarte importantă, dar nu poate fi pusă în opoziție cu geopolitica. Când vorbesc despre geopolitică, mă refer la vectorul politicii externe promovat de partidele politice sau acceptat de cetățeni. Sunt unii care spun ne-a fost bine cu Rusia și alții spun că soarta noastră e cu România, spre spațiul european. 

– Știu că ați candidat la președinția Moldovei. Câte voturi ați obținut?

– Foarte foarte puține. Dar asta nu contează pentru mine, fiindcă discursul doct, din păcate, în Republica Moldova nu ține, la alegători. Alegătorul așteaptă să vină candidatul cu ceva, să-i dai bani, să-i dai produse alimentare.

Eu fiind profesor universitar nu am putut să-mi permit așa ceva.

M-am bazat pe donațiile membrilor de partid și bugetul personal al familiei mele, dar mi-a făcut o mare onoare să fiu prima femeie candidat la un scrutin prezidențial din Moldova, profesor universitar, lingvist, Cavaler al Ordinului Legiunea de Onoare al Franței, Cavaler al Ordinului Național „Steaua României”,Cavaler al Ordinului Republicii Moldova, medaliată cu aur  și membru pe viață al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. 

Am făcut istorie așa cum am făcut și în 2013, atunci când Curtea Constituțională a dat dreptate deputatului Ana Guțu care a sesizat Curtea cu solicitarea de a constituționaliza Declarația de independență a Republicii Moldova, care spune că limba vorbită este limba română și în calitatea mea de profesor universitar, nu puteam să tolerez sintagma „limba moldovenească”. 

***

Ana Guțu a obținut 2450 de voturi la alegerile prezidențiale din 2016, din Republica Moldova și s-a clasat a noua din zece candidați. A fost membru în Parlamentul Moldovei între 2009 și 2014 și este videpreședinte al Partidului Unității Naționale din Moldova, al cărui președinte de onoare a fost ales Traian Băsescu, în iunie, 2017.

La începutul acestui an a fost numită secretar de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, din cadrul Secretariatului General al Guvernului României.

Potrivit legislației, prima atribuție a Departamentului este să propună „strategii şi politici pentru promovarea şi consolidarea comunităţii de limbă, cultură, religie, spiritualitate şi istorie care stă la baza relaţiei cu Republica Moldova”.


CE SPUN, DE FAPT, ONG-URILE INTERVIEVATE DE NOI PE TEMA DEZINFORMĂRII RUSEȘTI DIN MOLDOVA

Propaganda Rusiei în România și Moldova (I): „România n-a reușit să-și creeze instrumente proprii de soft power în Moldova”

Propaganda Rusiei în România și Moldova (II): Kremlinul încearcă să promoveze narativa că tradiționalismul este mult mai important decât normele democratice

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...