Victor Gotișan, cercetător media, descrie sistemul de propagandă al Rusiei în Republica Moldova FOTO Arhiva personală

Propaganda Rusiei în România și Moldova (II): Kremlinul încearcă să promoveze narativa că tradiționalismul este mult mai important decât normele democratice

Dezinformarea și propaganda Rusiei în limba română ating atât România, cât și Republica Moldova, datorită unității de limbă dintre cele două.

Pentru a vedea care sunt punctele și narațiunile comune pe care Rusia le promovează în ambele spații, am inițiat un dialog peste Prut și am întrebat experții cum se manifestă propaganda Rusiei în cele două.

Victor Gotișan este cercetător și consultant pentru spațiul media din Republica Moldova și a explicat pentru PressOne că principalele canale prin care Rusia controlează spațiul informațional din Moldova sunt instituțiile mass media, Biserica Ortodoxă și partidele proxy ale Rusiei.

***

Puteți citi aici primul interviu al seriei – Propaganda Rusiei în România și Moldova (I): „România n-a reușit să-și creeze instrumente proprii de soft power în Moldova”

***

Reporter: Cum arată, după dvs, mediul de informare din Republica Moldova? În România, mai multe voci de experți susțin că aveam de-a face cu un întreg ecosistem al dezinformării, e la fel și în Republica Moldova? Care sunt elementele distincte și specifice în ceea ce privește dezinformarea pro Kremlin în Republica Moldova?

Victor Gotișan: Părerea mea e că Republica Moldova se află într-o situație mult, mult mai proastă la acest capitol. Aici avem o împletire a 3 actori ai dezinformării, controlați direct de Kremlin.

Mă refer aici la instituțiile mass-media, Biserica Ortodoxă și partidele politice proxy. În primul rând, spațiul mediatic din Moldova este clar dominat de conținutul media rusesc: un simplu exemplu, patru din primele cinci televiziuni cele mai populare sunt și au conținut de bază rusesc: NTV Moldova, Primul în Moldova (deținute de PSRM), RTR Moldova și STS.

Biserica Ortodoxă este cea mai populară și de încredere instituție printre moldoveni și se află sub jurisdicția directă a Patriarhiei Ruse. Iar, al treilea, partidul care se află la guvernare la moment în Moldova: PSRM-ul este un partid pro-rusesc, care susține și promovează o politică directă pro Kremlin și pro Federația Rusă.

Este un fel de reprezentant oficial al lui Putin în Republica Moldova.

Toate cele 3 sunt instrumente și canale directe, prin care Kremlinul își manifestă și impune controlul asupra Republicii Moldova. Mai mult decât atât, anume prin acestea, Moscova promovează dezinformarea, narativele și mesajele.

Chișinău, Republica Moldova. Foto: Lucian Muntean

Un studiu publicat de Centrul Român de Politici Europene în iulie 2020 menționează că Republica Moldova este cea mai afectată țară din Europa de dezinformarea externă, rusă.

Kremlinul a înțeles că în unele țări e mai eficientă politica soft power, decât cea hard. Astfel, nu mai e nevoie de conflicte armate sau etnice, ci e suficient să deții controlul asupra principalelor instituții și/sau instrumente de soft power: media, religie, partide politice proxy, limba de comunicare etc. 

– Vă rog să explicați puțin ce gen de narațiuni promovează Biserica Ortodoxă și când ați simțit că intervine? În ce fel de momente?

– Am făcut un experiment, mai merg la câte o slujbă, două, din diferite regiuni – și se vorbește inclusiv direct: Rusia este teritoriul care promovează creștinismul și valorile morale, în comparație cu decadența Vestului sau valorile democratice.

Acesta este principalul narativ care se propagă prin intermediul Bisericii Ortodoxe din Moldova. 

Și s-a văzut foarte clar în contextul COVID-19 cum a acționat Biserica, și anume că a preluat majoritatea teoriilor conspiraționiste față de această pandemie. Ele erau expuse în spațiul media rusesc și inclusiv în Federația Rusă în diferite platforme, preluate și propagate de către Biserica Ortodoxă din Moldova. Deci: virusul nu există, este o invenție a Vestului care vrea să ne cucerească și chestii de genul ăsta. 

Victor Gotișan

– Puteți identifica narative comune pe care media pro Kremlin le folosește/încearcă să le folosească atât în România, cât și în Republica Moldova?

În primul rând e vorba de așa numita „decadența Vestului, Uniunii Europene și a valorilor democratice”.

Pe termen lung probabil acesta este narativul clasic al Kremlinului, pe care îl folosește și aplică atât țărilor membre ale Parteneriatului Estic (Moldova aici), cât și cele ale Europei Centrale (România aici). Rusia insistă pe două direcții în acest sens: 

  • Aspectul creștin-religios. Anume din acest considerent, religia – creștinismul – Biserica Ortodoxă este una din locomotivele folosite pentru propagarea și promovarea acestor narative-mesaje. 
  • În al doilea rând, pe mass-media de export (Sputnik, Russia Today). Doar un simplu exemplu am să aduc aici: pentru anul 2020, Kremlinul a asigurat un buget de aproape 1.5 miliarde euro, pentru trompetele sale de manipulare și propaganda: Russia Today, VGTRK, Sputnik, etc. 

În al doilea rând, oarecum legat de cea de sus, Kremlinul încearcă să promoveze narativul că România și Republica Moldova sunt țări creștin ortodoxe, iar tradiționalismul în acest sens este mult mai important decât normele democratice, libertățile și drepturile promovate de „Vestul decadent”.

Cam astea ar fi de bază și în jurul cărora insistă Kremlinul. 

Chișinău, Republica Moldova. Foto: Lucian Muntean

Care este scopul acestor narative, ce realitate alternativă încearcă ele să promoveze?

  • De a convinge propriii cetățeni ruși că situația în afara țării lor nu e atât de bună precum pare sau cum se vorbește. Un fel de: cu cât mai rău la ei, cu atât mai bine la noi (tehnica simplă de distragere a atenției de la problemele și sărăcia internă cu care se confruntă Rusia ca țară).
  • De a convinge cetățenii altor țări că Vestul este într-o continuă decadență, iar democrația a falimentat și nu mai este cea mai eficientă formă de guvernare. 
  • De a simula faptul că Rusia este unica țară protectoare a „valorilor morale”, creștine, dar nu numai. 
  • De a clătina și destabiliza situația în țările în care aceste campanii de dezinformare, fake news și propagandă sunt aplicate și desfășurate.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

– Care sunt canalele pe care este promovată dezinformarea/propaganda Rusiei în Republica Moldova?

– Le repet: mass media, Biserica Ortodoxă și partidele politice proxy și oamenii apropiați ai acestora: PSRM în mare parte (Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, n. red.). Anterior era vorba de PCRM (Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, n.red.).

În cazul Republicii Moldova, toate acestea se află într-o simfonie și proces de coordonare aproape perfect, iar asta face situația foarte periculoasă.

Rusia practic nu are nevoie de bombe sau automate pentru a controla sau a cuceri Republica Moldova, ei au făcut-o foarte simplu prin intermediul celor trei canale, pe care le controlează. 

– De ce preferă Rusia varianta aceasta?

– Rusia și-a dat seama că în unele cazuri, politica asta hard power, conflictele armate sau interetnice îi costă foarte scump. Și pe lângă toate, ei încearcă să demonstreze Vestului, Uniunii Europene, SUA, că ei sunt o țară pașnică. Și aplică cealaltă cale, soft power-ul. Când nu funcționează asta, trec la agresiune, și avem clar exemplul Ucrainei. 

Ucraina, când a început să sisteze sau să bruieze toate instituțiile media și conținutul media toxic care vine din Rusia și a început să-și facă reguli pe partea asta de Biserică Ortodoxă, imediat a aruncat bomba spre Kremlin, și s-a întâmplat Donbas-ul.

Adică rușii și-au dat seama că pierd două elemente foarte importante din a controla o societate. În Moldova, chestia asta se vede foarte eficient, pentru că rușii au un conflict latent aici, în Transnistria, pe care pot să-l activeze la necesitate. 

Dar nu au nevoie de activarea respectivului conflict, în momentul în care au trei instrumente cu care controlează societatea. Și aceste trei elemente intră în simbioză atât de eficient, că Rusia nu mai are nevoie de conflictul transnistrean. Ei controlează teritoriul doar prin propagandă. 

Dacă în 2016-2017 investeau undeva la 600 de milioane de euro în publicațiile de propagandă, în 2020 au ajuns la 1,2 miliarde de euro, practic s-a dublat. Ceea ce este extraordinar, să investești în doar câteva instituții media atâția bani, asta înseamnă ceva. 

Chișinău, Republica Moldova. Foto: Lucian Muntean

– Practic și-au creat un super instrument de control care nu mai presupune tancuri și puști…

– Exact. Jean Baudrillard spunea că războaiele se vor câștiga la televizor, nu cu tancurile. Rusia a înțeles asta și și-a dat seama că decât să investească în tehnică militară și să se expună comunității internaționale prin înarmare, mai bine investește în soft power. Biserica, tradițiile…

Au învățat lecția, decât să fie blamați pentru tancuri, fac asta mai subtil și mai eficient. În momentul în care poți controla o societate prin aceste instrumente, nu mai ai nevoie de tancuri și de baionete.

Victor Gotișan

– Care sunt soluțiile de contracarare a dezinformării pe care dvs le-ați aplicat și ați observat că funcționează?

– În primul rând, din perspectiva cetățeanului simplu, este foarte important să ne informăm din surse cât mai diverse. Asta ne-ar ajuta să ne dezvoltăm gândirea critică și să privim critic o anumită informație. 

Fact-checking-ul sau verificarea informației din mai multe surse. Un element foarte important, la fel, care ne-ar proteja împotriva dezinformării. 

Educația mediatică. Pentru Moldova cel puțin aceasta ar trebui să devină o politică de stat. S-au făcut multe în acest sens în Republica Moldova, însă este imperativ necesar să se pună accentul pe educația mediatică în rândul persoanelor în etate.

La momentul acesta sunt cele mai afectate, inclusiv pentru că pentru ele mass-media clasică (TV, radio, presă scrisă) sunt mijloacele de bază de informare. Populației tinere, mai ușor și simplu i se dă internetul, prin intermediul căruia e mai simplu să faci acest fact-checking al informației. 

E foarte important ca și statul să se implice în procesul de contracarare a dezinformării. În Republica Moldova aceasta niciodată nu a fost o prioritate, pentru că guvernarea de obicei a încercat să tragă foloase din acest proces.

Avem niste instituții de reglementare impotente (Consiliul Audiovizualului, de exemplu), care nu fac aproape nimic în acest sens. Din simplul considerent că sunt sub influența factorului politic. 

Sectorul non-guvernamental – asociațiile de media – și organizațiile internaționale sunt probabil instituțiile care cele mai mult lucrează și suportă procesul de contracarare a dezinformării, prin diverse programe și proiecte de educație mediatică, proiecte de fact-checking și stopare a falsurilor.

– Prezența României în spațiul media din Moldova se simte, în direcția aceasta?

– Părerea mea e că ea nu prea există. Și nu mai există de câțiva ani deja, pentru că anterior, din câte îmi dau eu seama, România a investit pe partea asta ideologică.

Dar pe partea asta de media sunt câteva bucățele prin care România susține: ziarul Timpul, care practic și-a sistat activitatea pe partea de print, era vorba la un moment dat de suport pentru deschide.md, care este o instituție media cam cu semne de întrebare pentru mine, mai ales pe partea asta de deontologie și greșelile pe care le admit ei. Au fost incluși în cadrul unor monitorizări și au ieșit cu foarte multe bubițe. Mai este TVR, dar are audiență mică.

De exemplu, dacă aș sta să mă gândesc, așa, la primul lucru care-mi vine în minte, în afară de PRO TV nu-mi dau seama ce-ar mai fi. E atât conținut local cât și conținut care vine din România.

Dacă ar fi să am o concluzie generală, mie mi se pare că România a pierdut bătălia asta cu Rusia, partea asta de media, de suport și de prezență media. 

Victor Gotișan

– Ce înseamnă asta la un nivel mai profund?

– Mi-ar fi greu să răspund la întrebarea asta. Mie mi s-a creat impresia că România a renunțat oarecum la partea asta de soft power și se implică foarte activ pe partea de hard, proiecte de infrastructură.

Este foarte prezentă susținerea pentru diferite localități din Republica Moldova, ceea ce nu este rău, bineînțeles. Dar, probabil, în acest caz, acestea două ar trebui să meargă mână-n mână, pentru că altfel pierzi.

Așa cum a pierdut ideea de Uniune Europeană și de integrare europeană Republica Moldova. România a pierdut pe partea asta de comunicare strategică, să spună, pentru ca oamenii să știe cine finanțează și dă banii pentru diferite proiecte și pentru binele cetățenilor. 

Pe partea unionistă, eu văd un fel de necoordonare sau discrepanță, cum să-i spun. Pentru că, până la un moment dat exista un actor clar, cine este purtătorul mesajului unionist în Republica Moldova.

Acum avem doi sau trei chiar. Ceea ce oarecum pentru mine e foarte complicat să înțeleg: ce se vrea să se obțină. Pentru că avem deja două sau chiar trei direcții unioniste pe partea asta politică, încercând să rupă unii de la alții. 

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...