Propaganda Rusiei în România și Moldova (I): „România n-a reușit să-și creeze instrumente proprii de soft power în Moldova”

Codruţa Simina

Redactor

Dezinformarea și propaganda Rusiei în limba română ating atât România, cât și Republica Moldova, datorită unității de limbă dintre cele două.

După perioada de izolare generată de pandemia de COVID-19, când unele narațiuni de propagandă au părut să contamineze atât spațiul informațional românesc cât și cel basarabean, am vrut să aflăm cum acționează Kremlinul specific în fiecare dintre cele două regiuni. Dar și cum se vede de peste Prut implicarea României în contracararea propagandei ruse.

Într-un prim episod al acestui dialog peste Prut, am vorbit cu Valeriu Pașa, activist civic, expert în spațiu informațional, mass media și politică al think-tank-ului WatchDog.md din Moldova.

Reporter: Putem spune că Rusia promovează narațiuni comune de propagandă, în România și Republica Moldova?

Valeriu Pașa: Dacă e să vorbim de niște narative comune, dacă vorbim de narative dedicate, de țară, ele nu sunt. Sunt mai curând niște ecouri care răzbat dintr-o parte și alta, și care prind foarte rău în România, dinspre Republica Moldova.

De genul, ce bine trăia Republica Moldova în Uniunea Sovietică și ce bine îi era.

În România nu prinde pentru că na, publicul care le consumă e totuși un public hai să spunem naționalist, conservatorist, care, by default, într-un fel e unionist, fără să aibă habar ce înseamnă asta. 

În direcția inversă se mai aud ecouri, a, ce bine era România în vremea lui Ceaușescu, că era ordine, că și-a dat datoriile înapoi la FMI și au venit acuma corporațiile și au îngenuncheat-o. Dar astea sunt lucruri extrem de marginale. 

Dacă e să vorbim de narative comune, ne uităm la banalul Sputnik România, deși ele nu vin doar prin Sputnik.

N-ai nevoie de un Sputnik când ai patru televiziuni dintre care una e cea mai urmărită, și dai acolo știri pe care le dai și în Federația Rusă și emisiuni și tot. Drept rezultat, peste jumătate din moldoveni au susținut anexarea Crimeei ca fiind o chestie legitimă. La etapa aia, nu aveai nevoie. 

Apă și talpă. Să alergi toată Via Transilvanica. Și să rămâi în viață.

Aceasta este povestea unui documentar de lung metraj care tocmai a intrat în cinematografe. Filmul e un must see, nu doar de către pasionații de alergare sau fanii Via Transilvanica. Este pur și simplu un film onest, dinamic, care conține fascinante felii de viață. E genul de film care pare prea scurt. Când se termină simți că ai fi vrut să mai vezi.

Reportaj: Minerii care sting lumina. De ce s-au bătut oamenii din Valea Jiului pe slujbele din subteran

325 de posturi au fost aruncate pe piață la începutul lunii septembrie 2024 și candidații s-au înghesuit să-și depună dosarele. Paradoxul închiderii minelor din Valea Jiului e că e nevoie de oameni în subteran.

Iar ei, prin tot felul de indivizi corupți, în cazul acesta prin Ilan Shor, au decis crearea acestui oficiu la Chișinău, Sputnik, care a fost făcut pentru a emite propagandă în România.

Abia apoi, după ce s-au adaptat, au început să facă conținut și pentru Republica Moldova. Dar primordial este un fel de cap de pod spre România, de a emite propagandă, format din oameni care cunosc România foarte bine, majoritatea cu studii în România, cu conexiuni foarte adânci. 

În frunte cu ideologul Iurie Roșca, mare fost român șef în Republica Moldova, pe filiera politică.

Dar ce se acoperă, se acoperă narativele care merg în toată regiunea, mai ales în Europa Centrală și de Sud Est: familie tradițională, valori tradiționale, strong man-ul Putin - numai că în Republica Moldova e la scară geometric mai mare decât în România.

Dar am văzut-o și în România, inclusiv în chestii mici gen meme, pagini de pseudo umor, de luat peste picior, de curiozități, unde hop-hop!, mai apare și Putin cel puternic și molâii și prăpădiții ăștia de europeni. 

Genul de propagandă nu neapărat a lui Putin, cât a modelului autoritar, în general. Astea se suprapun. Ce spuneam: cu credința ortodoxă, cu timpurile din vechime și ce bune erau…

Dar nu sunt separate, le găsim proiectate și în Europa Centrală, dar mai ales de Sud Est, în Bulgaria, în Grecia, Caucaz, în Ucraina, Belarus. Dar în primul rând în interiorul Federației Ruse, este un produs de consum intern. Astea ar fi similitudinile. 

Ar mai fi chestii care ajung cumva prin ecou - propaganda anti NATO și anti Vest, dar în special anti NATO - care ar fi toxic pentru România, pune România în pericol și e foarte rău. Fiind și acesta un produs de consum intern în Federația Rusă, el este emis puternic și înspre exterior. 

În Republica Moldova prinde, apoi în Ucraina, Georgia, s-a reușit crearea unei imagini destul de negative pentru NATO pe parcursul anilor.

De fapt, na, nu s-a schimbat imaginea din perioada sovietică, doar s-au mai pus alte straturi de propagandă. NATO a fost întotdeauna ținta unei propagande care s-a intensificat odată cu războiul din Ucraina. Asta ar fi. 

E un subiect și propaganda anti ucraineană în România, dar e mult mai mică decât în Republica Moldova, pentru că aici avem în primul rând ecourile propagandei anti ucrainene din Rusia. Deci s-a produs atâta conținut, talk-show-uri, filme, documentare pseudo artistice, narative construite în mult timp, încât a ajuns și aici.

Pentru că așa cum avem cu România spațiul comun pe limbă, nu departe este și Federația Rusă, 98-99% din cei care locuiesc în Republica Moldova înțeleg limba rusă. Nu toți o vorbesc, dar o înțeleg.

Plus, au cultura consumului în limba rusă, pentru că tot ce înseamnă entertainment de calitate, în proporție absolută, vine în limba rusă. 

Pentru că să te uiți la subtitrări la PRO TV nu vrei. La care adaugi că nu e niciun fel de calitate, îți arată un film care a fost interesant acum 20 de ani. Și asta e maximul ce poate oferi presa din România ca să se bată cu cea din Federația Rusă.

Care este subvenționată cu miliarde de dolari anual din bugetul de stat și din bugetul monopoliștilor ruși, pentru că ei în primul rând lucrează să creeze conținut să spele creierul rusului de rând, pentru că altfel ia furca și-i fugărește de la putere. 

- Are România vreo strategie de comunicare pentru Republica Moldova, în așa fel încât să contracareze efectul propagandei ruse?

- Declarații multe, mereu. Foarte multe declarații și intenții, mai ales după ce vin politicienii români pe aici sau demnitarii, trag cinci pahare de vin de Ziua Unirii, se pupă și se cuprind cu ăștia de aici de la Chișinău și zic că da, domnule, să facem! 

Și acolo se termină tot. Cum le trece mahmureala de a doua zi, le trec și intențiile mărețe de a face ceva. Culmea este că ar fi bani ridicoli pentru România.

Ar fi o chestiune de 15 milioane de euro pe an ca să ai o prezență absolut robustă în Chișinău. În primul rând trebuie să înțelegi piața. Nu poți să răstorni aici Antena3 și să te aștepți că o să se uite lumea.

Plahotniuc, care a avut grijă de fiecare dată să se pună bine cu orice guvernare, încă de pe timpul lui Voronin, băga pe frecvența furată de la TVR, Antena 2. 

Nu se uita nici dracu’ la TVR, în mod absolut evident, și pentru că trebuia să te uiți de la țară. Acum, la TVR s-or mai uita, dar au Moldova 1, care e un fel de TVR adaptat și mai sărac. La ce să te mai uiți la altceva tot cu emisiuni triste și muzică populară?!

Să nu confundăm cu studioul TVR de la Chișinău, care face treabă foarte bună, au știri foarte bune și după mine mai calitative decât ce vine de la București. Dar nu e concurențial și nu e tocmai din cauza conținutului. 

Dodon n-a avut nicio problemă să dea licență de emisie pentru TVR, pentru că a știut că nu-l paște niciun pericol major din partea acestuia. În schimb ar putea zice: care e problema? E echilibru, am dat licență la un post românesc și la unul rusesc, e echilibru.

În mod evident, televiziunea care vine din Rusia e mult mai vizionată. 

În rest, discuții, discuții de zeci de ani cu spațiul informațional, care se duc la conferințe cu oameni și mai de treabă și mai puțin de treabă. Experții de serviciu pe Moldova, din servicii și pe lângă, care se tot erijează în lideri. E dâră de nisip în spatele lor și ei tot fac treabă în Moldova, o tot fac de la începutul anilor 2000.

Și ce se vede aici e că am ajuns să nu mai avem partide declarat unioniste în Parlamentul Republicii Moldova, pentru că au ars tot, stimulând tot felul de corupți.

Cum a fost Iurie Roșca - care a fost agent rus sub acoperire dinaintea căderii URSS. Să-i întrebați pe domnii Dungaciu (Dan Dungaciu, n. red.) și Chifu (Iulian Chifu, n. red.) cât s-au pupat cu el pe aici și l-au ținut bine în brațe. 

- Dar România ar putea avea o prezență robustă în spațiul informațional din Republica Moldova?

Absolut. România ce face bine este participarea activă în instrumentele europene, care țin și de Republica Moldova, cum sunt diferite fonduri care pleacă pentru susținerea presei independente și a societății civile. Asta face bine. Doar că acolo România se raliază la poziția europeană. 

Sau șmecheri care tot așa se îmbată și spun că sunt ofițeri SIE și între timp s-au pricopsit cu bani lucrând pentru toți corupții. Unii lucrează acum chiar pentru Dodon, și tot zic la toată lumea că sunt ofițeri SIE.

România și-a dat cu stângu-n dreptul cât a putut la chestiile astea, și ar fi greșit să nu recunoaștem lucrul ăsta. Deși nu e nimic super complicat de făcut. 

- E un fel de lipsă de adecvare a României? Sau credeți că e vorba de rea voință?

Eu nu pot să spun că în România nu există expertiză - există. Dar nu sunt mulți. Pentru o țară vecină, din care mai ai și un milion de cetățeni, ar trebui să fie mai mulți.

Dar cred că ceea ce ne-a atins a fost impactul corupției. Plahotniuc de exemplu a reușit să joace pe interesele politice interne din România. El a călcat primii pași de politică internă la București, nu la Chișinău, pe lângă casa mare a lui Iliescu din al doilea mandat. De unde i se trag și prieteniile cu Ponta și cu alții. 

- Cum se vede din Moldova propaganda pro Kremlin din România?

- La un moment dat dădusem de o mică încrengătură a fabricii de trolli a Rusiei care postau în română. Și era o română așa... nu din România. Era prin 2017.

Dar cel mai probabil angajează moldoveni, pe care îi găsești foarte ușor în Rusia, oameni cu facultăți care lucrează deja în diverse domenii, și poți să racolezi lume bună. Ai nevoie de 4-5 oameni cu sute de conturi și bine organizați care pot genera valuri prin comentarii și tot restul arsenalului. 

Pe Republica Moldova, ca și pe tot spațiul ex-sovietic, inclusiv țările baltice, care demult sunt în NATO și UE, există un departament separat, format la Kremlin, are o denumire extra ciudată, se cheamă Departamentul pentru relații culturale și umanitare cu țările străine, formată exclusiv din oameni aduși din toate serviciile.

I-au amestecat acolo pe toți, în frunte e un general, ei au apărut pe la finalul lui 2004, ca reacție la revoluțiile din Serbia, Georgia și Ucraina. 

România vine mai curând decupată de Europa de Sud Est, vine cu țările centrale europene unde trebuie stimulate mișcări eurosceptice, conservatoare, anti liberale. Dar niciodată n-a fost o țintă a vreunei intervenții bine calculate.

Și e bine că e așa, cred eu, pentru că clasa politică românească este foarte rudimentară. Intelectual slabă și destul de coruptă, un spațiu perfect pentru manevră, doar s-o vrea Rusia. 

***

Valeriu Pașa are 34 de ani și a studiat Istorie la Universitatea de Stat din Moldova. În 2010 a absolvit un masterat în Arheologie.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€