Foto:Lucian Muntean
12/12/2019
Aerlive, sau cum pot bucureștenii să vadă ce respiră
Adrian Mihălțianu
Publisher
Bucureștiul este considerat a fi unul dintre cele mai poluate orașe din România, însă nimeni nu știe cu adevărat care este nivelul real de poluare din oraș. Există foarte mari discrepanțe între datele oficiale și cele furnizate de către inițiativele private de măsurare a calității aerului.
Începând de azi, însă, o nouă inițiativă a societății civile adaugă cel puțin zece senzori pentru calitatea aerului în București, situați în special în sudul, vestul și nordul orașului. Aerlive.ro se bazează pe inițiativa Fundației Comunitare București și încearcă să suplinească lipsa de informații provenite de la autorități cu privire la poluanții pe care îi inhalează zilnic bucureștenii.
Așa arată interfața Aerlive într-o zi cu vânt și ploaie, cu aer destul de curat în București
„Cei 10 senzori montați în cadrul proiectului aerlive.ro măsoară particule de praf în suspensie de 2,5 microni (PM2.5) și de 10 microni (PM10), monoxidul de carbon (CO), dioxidul de azot (NO2) și dioxidul de sulf (SO2). Măsurătorile sunt completate cu informații despre temperatură, umiditate și presiune atmosferică, provenite dintr-un serviciu terț de furnizare a datelor meteo.” Metodologie Aerlive.ro
Platforma pornește cu un număr limitat de stații (zece fixe și două mobile), dar își propune ca până la finalul lui 2020 să ajungă la un număr de 50 de senzori, răspândite în cele mai importante puncte din București. O parte dintre acești senzori vor fi pe stații mobile.
Conform Observatorului Român pentru Sănătate, circa 23.000 de români mor prematur în fiecare an din cauza poluării aerului. O bună parte dintre aceștia provin din București, unul dintre cele mai aglomerate orașe din Europa. Soluții pentru diminuarea rapidă a poluării cu microparticule PM2.5 și PM10 sunt destule, dar autoritățile din Capitală nu au făcut decât pași timizi în acest sens până acum.
De unde vine poluarea în București, conform Observatorului de Sănătate:
- traficul rutier - cele peste 1,3 milioane de mașini înmatriculate în București, plus mașinile care tranzitează orașul
- poluarea generată de construcții și santiere ce nu respectă normele de organizare a șantierelor
- lipsa din ce în ce mai acută a spațiilor verzi
Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.
Nici nu ar fi nevoie de soluții foarte scumpe. Conform unui raport AIRUSE, spălarea străzilor cu jet de apă și plantarea de garduri vii la marginea străzilor ar diminua imediat poluarea cu microparticulele cele mai periculoase (PM2.5) la nivelul căilor respiratorii umane, cu cel puțin 30% până la 50%, pentru că ar limita fenomenul resuspensiei acestor particule în aer.
„Să ne fie mai bine în orașul în care locuim, muncim și ne creștem copiii - e unul din motivele pentru care am pornit Fundația Comunitară București. Iar calitatea aerului ne influențează, în moduri de multe ori invizibile, calitatea vieții. În România, nu avem date oficiale, constante și transparente despre calitatea aerului. Așa că ne-am întors în mediul privat, pentru susținere materială, și la organizații non-profit, pentru expertiză. Am început cu finanțarea unui sistem paralel de măsurătoare, și vom finanța apoi campanii care cer autorităților măsuri de remediere.”Alina Kasprovschi - Fundația Comunitară București
Una dintre cele mai acute probleme ale orașului e reprezentată de cele peste 730.000 de mașini Euro 1 - Euro 4 care circulă prin oraș. Multe dintre acestea (valabil și pentru destule mașini Euro 5) au sistemele de depoluare dezactivate, ceea ce face ca poluarea cu oxizi de azot și microparticule să fie de zeci de ori mai mare decât cea trecută în cartea tehnică. Inspectorii RAR sunt de negăsit în trafic, iar Poliția Rutieră ignoră mașinile care trec pe lângă agenții săi lăsând în urmă un nor de fum.
Rușii sunt foarte aproape de spargerea frontului și, în același timp, încă departe. Ce ar însemna un colaps al armatei ucrainene în regiunea Donbas
Cade frontul ucrainean? Sau a căzut deja? Din primăvara acestui an vin cu o frecvență aproape zilnică vești tot mai alarmante legate de situația din ce în ce mai precară a trupelor Kievului de pe linia frontului din Donbas, care înglobează greu încercatele regiuni Donețk și Lugansk din sud-estul Ucrainei. Cele două regiuni au reprezentat, de altfel, pretextul principal al invaziei ordonate de Vladimir Putin în februarie 2022, iar acum reprezintă principalul obiectiv strategic al Kremlinului.
Psihologii români nu sunt evaluați psihologic la intrarea în profesie. Verificarea periodică a sănătății lor mintale, doar o „obligație morală”
„Ce pârghii de monitorizare a bunelor practicii există după câștigarea dreptului de practică autonomă?”, s-a întrebat PressOne.
Primăria Capitalei a încercat să introducă un sistem de limitare a accesului și de taxare a autovehiculelor foarte poluante, însă acesta a fost amânat având în vedere multiplele probleme legate de implementarea efectivă.
Pe termen mediu, mărirea spațiilor verzi și regândirea acestora, modernizarea centralelor electrice ale orașului, managementul șantierelor și diminuarea traficului auto individual ar permite revenirea Bucureștiului în normele de poluare acceptabile.
Până atunci, inițiativele societății civile, cu sprijin de multe ori din partea companiilor private, încearcă măcar să măsoare nivelul poluării dintr-un oraș lăsat de izbeliște de autorități.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Aerlive.ro este un proiect implementat de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis și Fundația ETA2U și partenerii și este susținut prin Fondul IKEA pentru Mediu Urban, gestionat de Fundația Comunitară București.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this