Aerlive, sau cum pot bucureștenii să vadă ce respiră

Bucureștiul este considerat a fi unul dintre cele mai poluate orașe din România, însă nimeni nu știe cu adevărat care este nivelul real de poluare din oraș. Există foarte mari discrepanțe între datele oficiale și cele furnizate de către inițiativele private de măsurare a calității aerului.

Începând de azi, însă, o nouă inițiativă a societății civile adaugă cel puțin zece senzori pentru calitatea aerului în București, situați în special în sudul, vestul și nordul orașului. Aerlive.ro se bazează pe inițiativa Fundației Comunitare București și încearcă să suplinească lipsa de informații provenite de la autorități cu privire la poluanții pe care îi inhalează zilnic bucureștenii.

„Cei 10 senzori montați în cadrul proiectului aerlive.ro măsoară particule de praf în suspensie de 2,5 microni (PM2.5) și de 10 microni (PM10), monoxidul de carbon (CO), dioxidul de azot (NO2) și dioxidul de sulf (SO2). Măsurătorile sunt completate cu informații despre temperatură, umiditate și presiune atmosferică, provenite dintr-un serviciu terț de furnizare a datelor meteo.” Metodologie Aerlive.ro

Platforma pornește cu un număr limitat de stații (zece fixe și două mobile), dar își propune ca până la finalul lui 2020 să ajungă la un număr de 50 de senzori, răspândite în cele mai importante puncte din București. O parte dintre acești senzori vor fi pe stații mobile.

Conform Observatorului Român pentru Sănătate, circa 23.000 de români mor prematur în fiecare an din cauza poluării aerului. O bună parte dintre aceștia provin din București, unul dintre cele mai aglomerate orașe din Europa. Soluții pentru diminuarea rapidă a poluării cu microparticule PM2.5 și PM10 sunt destule, dar autoritățile din Capitală nu au făcut decât pași timizi în acest sens până acum.

De unde vine poluarea în București, conform Observatorului de Sănătate:

Nici nu ar fi nevoie de soluții foarte scumpe. Conform unui raport AIRUSE, spălarea străzilor cu jet de apă și plantarea de garduri vii la marginea străzilor ar diminua imediat poluarea cu microparticulele cele mai periculoase (PM2.5) la nivelul căilor respiratorii umane, cu cel puțin 30% până la 50%, pentru că ar limita fenomenul resuspensiei acestor particule în aer.

„Să ne fie mai bine în orașul în care locuim, muncim și ne creștem copiii – e unul din motivele pentru care am pornit Fundația Comunitară București. Iar calitatea aerului ne influențează, în moduri de multe ori invizibile, calitatea vieții. În România, nu avem date oficiale, constante și transparente despre calitatea aerului. Așa că ne-am întors în mediul privat, pentru susținere materială, și la organizații non-profit, pentru expertiză. Am început cu finanțarea unui sistem paralel de măsurătoare, și vom finanța apoi campanii care cer autorităților măsuri de remediere.”Alina Kasprovschi – Fundația Comunitară București

Una dintre cele mai acute probleme ale orașului e reprezentată de cele peste 730.000 de mașini Euro 1 – Euro 4 care circulă prin oraș. Multe dintre acestea (valabil și pentru destule mașini Euro 5) au sistemele de depoluare dezactivate, ceea ce face ca poluarea cu oxizi de azot și microparticule să fie de zeci de ori mai mare decât cea trecută în cartea tehnică. Inspectorii RAR sunt de negăsit în trafic, iar Poliția Rutieră ignoră mașinile care trec pe lângă agenții săi lăsând în urmă un nor de fum.

Primăria Capitalei a încercat să introducă un sistem de limitare a accesului și de taxare a autovehiculelor foarte poluante, însă acesta a fost amânat având în vedere multiplele probleme legate de implementarea efectivă.

Pe termen mediu, mărirea spațiilor verzi și regândirea acestora, modernizarea centralelor electrice ale orașului, managementul șantierelor și diminuarea traficului auto individual ar permite revenirea Bucureștiului în normele de poluare acceptabile.

Până atunci, inițiativele societății civile, cu sprijin de multe ori din partea companiilor private, încearcă măcar să măsoare nivelul poluării dintr-un oraș lăsat de izbeliște de autorități.

Aerlive.ro este un proiect implementat de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis și Fundația ETA2U și partenerii și este susținut prin Fondul IKEA pentru Mediu Urban, gestionat de Fundația Comunitară București.