Abandonul programului anti-abandon (2). În anul urgenței reducerii cheltuielilor bugetare, salariile inspectorilor școlari au crescut cu 50% pentru munca în cadrul PNRAS

Bianca Felseghi

Senior Editor

Ligia Deca, Ministrul Educației, a semnat în 16 februarie 2023 un document numit Instrucțiune, în care detalia cadrul legislativ care să permită Inspectoratelor Școlare Județene (IȘJ) să-și plătească în plus angajații însărcinați cu gestionarea investițiilor finanțate prin P.N.R.R. - Planul Național de Redresare și Reziliență, respectiv prin programul mamut numit Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS). 

În anul în care Guvernul s-a lăsat cu greu înduplecat după trei săptămâni de grevă a profesorilor să mărească cu 1300 de lei brut salariile din învățământ, salariile unor inspectori școlari s-au majorat, astfel, în medie cu 50%, spor pentru personalul implicat în gestionarea investițiilor și reformelor finanțate prin fonduri structurale. 

Edupedu.ro scria în februarie 2023 că Ministerul Educației a oferit Inspectoratelor posibilitatea de a desemna maximum 7 persoane din fiecare județ pentru a superviza felul în care se desfășoară la nivel local PNRAS-ul. Dar în unele județe, numărul inspectorilor a ajuns să se dubleze.

Asta în condițiile în care echipa de management din fiecare școală beneficiară PNRAS, director, contabil și responsabil de achiziții, nu este plătită. 

PressOne a relatat aici despre demisiile suvernite în rândul directorilor din școlile din mediul rural, după ce au fost lăsați să se descurce cu un proiect european de proporții fără să fie instruiți.

Școală din mediul rural, beneficiară în PNRAS Foto: Raul Ștef

Ministerul a recunoscut această deficiență arătând că plata managerului de proiect este o cheltuială neeligibilă în cadrul proiectului european. Totuși, în cazul inspectorilor a găsit soluția de a plăti echitabil munca suplimentară a inspectorilor școlari direct din bugetul general. Suma alocată pentru fiecare inspectorat școlar în parte a fost de 276.000 de lei pe an. PNRAS are o durată de 3 ani. 

„În limita a maxim 7 posturi”

PressOne a solicitat în octombrie 2023 Ministerului Educației informații despre numărul de inspectori desemnați în fiecare județ pentru a superviza modul de desfășurare al PNRAS. Am primit ca răspuns documentul pe care îl atașăm mai jos.

„Nouă cine ne plătește pensia?” Două potențiale soluții

În România și Europa de Est, scepticismul legat de viabilitatea sistemului public de pensii este în creștere, în special în rândul tinerilor, din cauza problemelor demografice și a creșterii speranței de viață.

Reportaj: Minerii care sting lumina. De ce s-au bătut oamenii din Valea Jiului pe slujbele din subteran

325 de posturi au fost aruncate pe piață la începutul lunii septembrie 2024 și candidații s-au înghesuit să-și depună dosarele. Paradoxul închiderii minelor din Valea Jiului e că e nevoie de oameni în subteran.

Toate Inspectoratele au optat pentru o schemă completă formată din minimum 7 inspectori/județ. În luna septembrie 2023, de exemplu, membrii echipelor din IȘJ-uri au primit lefurile cu un spor cuprins între 20% și 50%, cei mai mulți dintre ei fiind premiați pentru efort cu suma maximă admisă de 50%. Dar au fost și județe unde numărul de inspectori implicați în supervizarea PNRAS a trecut cu mult de 7 persoane.

Spre exemplu, județele Caraș-Severin, Iași, Ilfov și Gorj au implicat 14 și 13, respectiv 12 și 11 inspectori și contabili în divizia PNRAS. La Bacău și Olt au fost câte 8 persoane cărora li s-a majorat salariul cu procente între 20%-50%, respectiv cu 40%. 

Toate aceste majorări au avut loc în anul în care Executivul a anunțat urgența reducerii cheltuielilor bugetare, inclusiv prin măsuri fiscale de diminuare a cheltuielilor de personal ale bugetului general și desființarea funcțiilor vacante din instituțiile publice sau chiar desființarea și comasarea unor structuri întregi.

În județul Caraș-Severin, cel care are cea mai mare divizie de inspectori și angajați desemnați în comisia PNRAS, în total 14 persoane, sunt 33 de școli care au primit finanțare în etapa întâi și alte 15 școli care au primit finanțare în etapa a doua. Din februarie 2023, inspectorul școlar general este Ion Lucian Miclău, fost inspector de istorie și membru PSD. 

„În Instrucțiunea Ministerului nu era vorba de 7 persoane, ci de 7 posturi. Putem să mergem prin rotație în limita celor 7 posturi. De exemplu, avem 4 inspectori care merg în permanență (la școli, n.red.), adică coordonatorul și încă 3 și restul persoanelor, dăm prin rotație o dată la 3 luni (sic!). Există această posibilitate. Au aceeași responsabilitate, dar își rotesc școlile.

Avem 33 de școli putem, teoretic să ne încadrăm în cele 7 posturi. Sporul se acordă în funcție de numărul de ore, de pontaj, nu e nicio problemă ilegală. Nu știu sume, e în funcție de salariul fiecăruia și de sporuri, dar pentru asta avem serviciul Contabilitate, care se ocupă, eu nu sunt economist, bine?”, a spus Miclău într-o discuție telefonică cu reporterul PressOne. 

Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) a fost principala linie de finanțare prin care Ministerului Educației i s-au alocat bani din P.N.R.R. - Planul Național de Redresare și Reziliență. Valoarea inițială aprobată a fost de de 543 milioane euro și țintea modernizarea a cel puțin 2.500 de școli din cele 3.500 de unități de învățământ de stat. 

Banii din PNRAS ar fi trebuit să acopere timp de trei ani salariile profesorilor pentru desfășurarea orelor de recuperare la materiile română și matematică și tot ce înseamnă serviciile sociale conexe care ar putea preîntâmpina abandonul școlar, de la mâncare caldă la consiliere și îmbunătățirea mediului familial care să-l împiedice să mai revină. Cele mai mari sume din PNRAS au fost destinate digitalizării școlilor, care nu au văzut până acum nicio intervenție în tehnologie, cel puțin în ultimii 30 de ani. Banii din grant trebuiau folosiți pentru achiziția de aparatură, de table inteligente, tablete și stații de încărcare pentru copii. 

La începutul lunii septembrie 2023, Ministerul Educației a anunțat că PNRAS, dar și alte linii de finanțare venite pe filiera P.N.R.R. vor suferi corecții. O parte din bani au fost tăiați și programele naționale cărora le erau destinați n-au mai fost lansate.

Între altele și numărul școlilor cu nevoi de reducere a abandonului școlar a fost redus. În runda a II-a de finanțare pe acest proiect au fost depuse 693 de proiecte, deși apelul de proiecte a fost prelungit de două ori. Practic, deși nevoia școlilor a existat, ele nu au avut capacitatea instituțională să depună un proiect de asemenea anvergură.

Grantul pentru școli a fost mărit de la 200.000 la 300.000 de euro, dar sumele alocate în realitate au fost mai mici, multe școli nefiind capabile să gestioneze sume mari. În total, din obiectivul inițial de modernizare a 2.500 de școli, au fost tăiate aproape 400. 

Școală din mediul rural, beneficiară în PNRAS Foto: Raul Ștef

Corina Atanasiu explică într-o discuție cu PressOne că în perioada în care s-a lansat apelul de proiecte pentru PNRAS, ea a organizat ateliere de înțelegere a ghidurilor de finanțare cu peste 300 de directori de școli din mediul rural. 

Atanasiu spune că directorii erau disperați să afle informații despre ce presupune un proiect de anvergura PNRAS și că, indiferent de culoarea politică, nu li s-a asigurat un instructaj coerent. „Bună ziua, sunt membru PSD, pot participa?”, mă întrebau. „Am primit pe toată lumea.”

„Eu am administrat fonduri Phare pe vremuri, când se administrau cu asistențe tehnice în privat, am făcut asta zece ani de zile, înțeleg perfect mecanismele. Și ceea ce mi-am imaginat eu în PNRAS, o schemă de finanțare flexibilă, ușor de implementat, în care banii ajung direct la școală, școala să fie responsabilă de implementare.

Mulți dintre directorii care au venit nu au administrat niciodată nici 10.000 de lei. Banii pentru școală vin numai de la primărie. Dacă vin. Acum era momentul să învețe să facă o licitație, să prioritizeze, să facă niște evaluări, să îți crească capacitatea administrativă”, spune Atanasiu, care s-a aflat în echipa care a conturat inițial jaloanele PNRAS. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€