5 mari proiecte care pot ajuta România să prospere

Adrian Mihălțianu

Publisher

Ce vom face cu miliardele de euro pe care ni le va pune la dispoziție Uniunea Europeană? Fără a intra în discuția referitoare la suma exactă, întrebarea este legată, mai degrabă, de viziunea pe termen mediu și lung a României. Despre ce vrem să fim și să facem în deceniul al treilea al secolului XXI aici, la porțile Occidentului, într-o țară care se vrea a fi europeană dar are încă apucături orientale.

Pentru că bani am avut la dispoziție și până acum, dar nu am știut ce să facem cu ei. Ne-am mișcat cu viteza melcului și ne-am sufocat în lupte birocratice care au ținut pe loc marile proiecte de infrastructură care ar fi putut dinamiza economia românească. Ce n-a putut fi sifonat, n-a fost accesat, cam asta a fost deviza ultimului deceniu.

Din fericire, acești bani nu vor putea fi cheltuiți după ureche, pentru că ei vin, la fel ca orice fel de alți bani europeni, cu niște condiții și reguli atașate. Nu vor putea fi pompați în măriri de pensii și ajutoare sociale generoase - deși nu mă îndoiesc că guvernanții (de orice culoare) vor găsi modalități de a deturna o parte din fonduri spre aceste lucruri care-i ajută să rămână la putere.

Va dura un an până când să se bată în cuie proiectele care vor beneficia de acești bani. Vom vedea și dacă România va accesa și împrumuturile puse la dispoziție. Dar ce să facem cu ei?

Pe lângă mult-menționatele autostrăzi, câteva sugestii pentru a porni o conversație națională pe acest subiect.

Dragarea Dunării și renovarea porturilor de pe fluviu

Poate părea ciudat să încep cu acest proiect, dar cei peste 1000 de kilometri de fluviu sunt esențiali din mai multe motive, acest proiect s-ar putea face mult mai rapid decât o autostradă și cu fonduri mult mai mici pe kilometru:

Refacerea infrastucturii căilor ferate

Deși toată lumea este obsedată (pe bună dreptate) de autostrăzi, al doilea mare proiect ca importanță nu ține de mașinile individuale, ci de mutarea traficului de marfă și de turiști de pe asfalt pe calea ferată. Autostrăzile au rolul lor și vor trebui construite, însă neglijarea căilor ferate, în special în contextul în care Comisia Europeană este preocupată și de reducerea emisiilor de dioxid de carbon, ar fi o nebunie curată.

Modernizarea căilor ferate române care leagă toate provinciile istorice românești și ridicarea vitezei maxime la 160 km/h (calea ferată banală în secolul XXI) ar aduce beneficii chiar mai mari decât autostrăzile:

Cum poți salva democrația în epoca TikTok și a gratificării instantanee

Pe scurt, te identifici cu un anume partid în funcție de cât de mult se potrivește cu propriile tale interese. Numai că în realitate, lucrul ăsta se întâmplă din ce în ce mai rar, sau cel puțin asta este percepția publică, în special într-o epocă în care ne-am obișnuit cu gratificarea instantanee - adică să primim foarte rapid un răspuns pe măsura așteptărilor noastre.

Marcel Ciolacu dă bir cu fugiții, confruntat cu consecințele propriei guvernări. Are cine să-l aducă înapoi și să-l pună să-și asume responsabilitatea?

Deocamdată am aflat ceva ce știam deja: în capul guvernului actual și eventual și al celui viitor se află un om complet iresponsabil. Din acest punct de vedere, poate că nu ar fi o tragedie, ci chiar ar fi absolut necesar ca domnul Ciolacu să nu mai ocupe nicio funcție de stat în România, indiferent cine vine în locul lui la PSD. Marii bărbați de stat își asumă prostiile, nu rămân paralizați în fața consecințelor acestora.

Digitalizarea și automatizarea administrației centrale și locale

Sute de mii de români sunt plătiți de la bugetul de stat pentru a împinge hârtii de colo-colo. Singurul lor rol este acela de a verifica dacă statul își ia partea din veniturile cetățenilor sau de a elibera hârtii prin care statul permite activitatea privaților. Ei depun o muncă fără satisfacții, în care compară doar hârtii și au foarte puțin sau chiar deloc contact cu realitatea.

Digitalizarea administrației nu se referă doar la dotarea acesteia cu computere și programe software imposibil de folosit. Dimpotrivă, se referă la crearea interfețelor digitale prin care cetățenii să-și poată rezolva rapid orice fel de problemă pe care o au cu statul, fără să mai fie tăiate păduri întregi pentru tonele de hârtie stocată în munți de dosare.

Automatizarea se referă la acele procese repetitive pe care le efectuează acum uriașul aparat birocratic. Toți aceștia pot fi înlocuiți extrem de rapid cu roboți software care nu dau greș și care pot fi gestionați de doar un om în loc de o echipă întreagă.

Impactul este dublu: pe de o parte, toate procesele de interacțiune ale cetățenilor cu aparatul de stat sunt puternic accelerate (nu mai trebuie să-ți pierzi zile întregi stând la cozi); pe de altă parte se eliberează forță de muncă ce poate fi recalificată și utilizată în domeniile în care România are mare nevoie: asistență educațională, asistență socială, programe de infrastructură etc.

Curățenia generală a țării, pe principiul reparării ferestrelor sparte

Nu există nicio altă țară în Europa Centrală și de Sud-Est în care câmpurile să fie atât de pline de gunoaie, satele și orașele să fie bântuite - cu puține excepții - de câini fără stăpân, iar fațadele clădirilor să fie neîngrijite de decenii. Impactul asupra psihologiei românilor este clar: „țară fără stăpân”, fără reguli, ceea ce înseamnă că regulile pot fi încălcate la nesfârșit, într-un cerc vicios.

Traversarea României este un exercițiu în masochism - pe lângă zecile de animale hăcuite de mașinile care gonesc nebunește prin sate, pe lângă tonele de gunoaie de la marginea drumului, pe lângă norii de fum care se ridică de pe câmpurile incendiate sistematic, mai trebuie să faci față și unei înșirări de localități în care alternează clădiri noi de un prost gust desăvârșit și clădiri vechi lăsate în paragină - atunci când nu sunt chiar un pericol de moarte pentru cei care trec pe lângă ele.

Culmea e că putem rezolva această problemă extrem de rapid. Curățenia României se poate face activând exact acele sute de mii de cetățeni care sunt astăzi plătiți degeaba de la bugetul de stat. Ei trebuie să învețe că nu e nimic înjositor să fii plătit ca să faci curat pe stradă, să repari un gard, să renovezi o fațadă, să înveți peisagistică, să înflorești satul sau orașul în care locuiești. Este o muncă esențială pentru bunăstarea comunității, pentru că nu faci acest lucru doar pentru ceilalți, ci în primul rând pentru tine.

România își poate schimba dramatic fața în mai puțin de doi ani printr-un program național de curățenie și renovare. În paralel, un program național de adopție și de sterilizare a animalelor ar duce extrem de rapid România - cel puțin vizual - înspre civilizația occidentală, cea în care poți merge liniștit pe stradă fără să vezi animale famelice sau chinuite.

Interesant e că acest program se poate finanța din amenzile date celor care nu mențin curățenia, nu-și renovează fațadele sau nu-și sterilizează animalele. Cât timp este aplicat la scară națională și consecvent, el poate schimba narativul - o țară curată și ordonată este fundamentul unei societăți armonioase.

Pietonalizarea și înverzirea orașelor

Avem câteva sute de mii de români care pot pleca oricând în orice oraș din lume, dar care încă lucrează din România, creând o bună bucată din PIB. Aceștia sunt cei care își doresc cel mai mult o schimbare rapidă a societății, iar aceasta nu poate avea loc în orașe care încă-și persecută și abuzează locuitorii.

Nu vom putea păstra acești oameni în țară în orașe poluate, prost administrate, în care viața zilnică este o corvoadă. Cartierele noi de tip ghetou, lipsa acută a investițiilor în infrastructura urbană, distrugerea spațiilor verzi - toate acestea sunt doar câteva dintre elementele-cheie care îi determină pe mulți să plece definitiv, pentru că nu-și pot imagina un viitor în care să-și crească copiii aici.

Fiecare oraș din România concurează acum nu doar cu alte orașe din țară, ci mai ales cu orașe din Europa. Cât timp accesul românilor la piața de muncă din țările UE este liber, sunt din ce în ce mai puține motive pentru a-ți continua viața într-un mediu poluat, murdar și prost administrat.

Următorii patru ani sunt esențiali pentru a începe să recuperăm diferența uriașă dintre felul în care sunt regândite orașele și țările occidentale și halul în care sunt gestionate orașele și regiunile din România.

Vom avea bani suficienți. Ar fi de neiertat dacă nu vom ști ce să facem cu ei nici de data asta.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€