12 observații la 120 de ore de la încheierea oficială a votării în SUA

1. Voi scrie mai jos despre votul popular și nu despre colegiul electoral. Cel de-al doilea determină câștigătorul. Primul pune degetul pe pulsul Americii. Confuzia între semnificațiile celor două aspecte trebuie evitată.

2. În momentul când scriu aceste cuvinte aproximativ 6% din voturile acordate la alegerile din SUA nu au fost încă numărate. Printre acestea se află 2 milioane de voturi acordate în statul California, peste un milion de voturi din statul New York și multe altele trimise prin poștă în alte state. Este extrem de puțin probabil ca la nivel național să se ajungă la un rezultat final în mod rapid.

Abia la săptămâni bune după ziua alegerilor din 2016 s-a determinat rezultatul final. (Mulți europeni nu știu nici acum că Hillary Clinton a obținut 2,9 milioane voturi mai mult ca Trump). Când scriu aceste cuvinte, Biden este cu 4,4 milioane voturi în fața președintelui în funcție. Având în vedere de unde provin voturile nenumărate încă, o victorie a lui Biden la 5-6 milioane de voturi diferență este de așteptat.

3. Pandemia a avut un efect nesemnificativ. În decembrie 2019, ponderea americanilor care aprobau activitatea președintelui se plimba în intervalul 42-44%. Înainte de alegeri era de 45%. Schimbarea e minoră și chiar favorabilă președintelui. Dar în ambele momente vorbim de minorități. Acest aspect este, după cum vei vedea, un laitmotiv.

4. A opera cu probabilități este dificil pentru mintea umană – dar nici măcar nu ne dăm seama cât de dificil. În 2016, Nate Silver estimase probabilitatea lui Trump de a câștiga colegiul electoral ca fiind de 29%. Într-un mod pentru mine stupefiant, multe din figurile publice care au făcut referire după aceea sau care fac acum referire la acea estimare susțin că el a greșit. Dar el nu spusese că Trump va pierde. Probabilitatea de 29% e cea care s-a întrupat.

În mod similar, din probabilitatea de 10% pe care el o acordase victoriei lui Trump în acest an s-a înțeles, iarăși în mod inexplicabil pentru mine, că victoria lui Biden va fi în mod cert colosală ca dimensiuni. Acest scenariu era posibil. Însă probabilitatea mare nu implică un impact major. De exemplu, probabilitatea ca echipa națională de fotbal a Austriei să o învingă pe cea a Maltei este consistentă, fără ca asta să garanteze că austriecii vor câștiga la 5-6 goluri diferență.

5. În medie, sondajele de opinie au avut o eroare asemănătoare ca dimensiuni cu cea din 2016. Tentativele firmelor din domeniu de a măsura cu precizie votul albilor absolvenți de liceu au dat greș din nou în unele state extrem de importante – cele din nord, dar nu Arizona sau Georgia. Popularitatea lui Biden – mai mare decât cea a lui Hillary în 2016 – a fost decisivă, permițându-i să “reziste” unei astfel de erori. Statele pierdute de muchie de Hillary Clinton au fost câștigate pe muchie de Joe Biden.

6. Prin definiție, între experții într-un domeniu și publicul interesat de domeniul respectiv apar decalaje de cunoaștere. Acest lucru nu este neapărat grav. Ceea ce este grav este când, expert fiind, realizezi cu groază că nu ai întreprins măsuri pentru a reduce decalajul.

Republicanii, netemători de coronavirus și urmând cu fidelitate recomandarea lui Donald Trump în ceea ce privește modalitatea de vot, au mers la scrutin pe 3 noiembrie. Democrații, mai temători și poate mai comozi, au votat în principal prin poștă.

Acest lucru era cunoscut de săptămâni bune. (Pentru a vota în SUA, trebuie să te înregistrezi drept democrat, republican sau independent, fără ca acest lucru să te oblige să votezi pentru formațiunea politică respectivă. Multe state americane monitorizau identitatea politică a votanților care au trimis voturi prin poștă, democrații find hiper-majoritari în acest grup. Vorbim de exemplu de un raport de 2,8-la-1 în Pennsylvania, și asta dacă nu luăm în calcul independenții, care și ei au înclinat în majoritate spre Biden).

Era de asemenea bine cunoscut că în majoritatea statelor voturile (pro-Trump) acordate în ziua votului urmau să fie numărate primele, creând un “miraj roșu” și că numărarea voturilor acordate prin poștă urmând să echilibreze situația. Aceste lucruri au fost evidențiate de analiști, statisticieni, sociologi, ziariști de fel și chip – în SUA. Dar în România el nu a pătruns în spațiul public, evoluția numărătorii creând pentru mulți oameni stupefacție.

7. În ciuda emoției resimțite de practic toată lumea, scrutinul a fost unul tipic și se încadrează perfect în trenduri istorice. Este a 7-a oară în ultimele 8 scrutine când candidatul Partidului Democrat obține mai multe voturi decât candidatul Partidului Republican. În perioada 1860-1988 republicanii au dominat scena politică americană, victoriile democraților fiind rarisime. Ultimii 30 de ani au fost defavorabili pentru partidul dreptei.

Faptul că un stat – indiferent de mărimea sa – deține 2 senatori, corelat cu faptul că republicanii domină statele cu populație mică, a echilibrat în mod artificial atât Senatul cât și colegiul electoral, a cărui compoziție e determinată în bună măsură de Senat.

Astfel, apare un miraj – curse electorale dezechilibrate par strânse iar nația pare divizată în două tabere egale sau cvasi-egale.

În realitate, după finalul Războiului Rece, republicanii au încercat și figuri clasice precum Dole, și populiști dinamici ca Trump, dar și tot ce era între aceste două repere. În 7 curse electorale din 8 majoritatea votanților au spus “nu”. Revin asupra temei mai jos în acest articol.

8. Chiar dacă scrutinul a fost unul tipic el nu a părut așa. Faptul că atât de multe voturi s-au trimis prin poștă prelungește în mod artificial finalizarea rezultatelor în statele-cheie. Astfel o înfrângere evidentă (în ceea ce privește votul popular) sau tipică (în ceea ce privește distribuția voturilor în colegiul electoral) pare dramatică, incitantă și pe muchie. Avantaj Trump!

Toți cei care îi profețesc un impact ce s-ar întinde până spre 2024 ignoră însă că el are 74 de ani iar durata medie de viață a bărbaților americani este de 76. Cine studiază discursurile sale din această campanie electorală și le compară cu cele de acum patru ani observă o erodare obiectivă și naturală. Aș acorda mai multă atenție fiilor săi, care în aceste zile par energici și doritori să demareze o dinastie politică.

9. Confederația poartă nenoroc. După Războiul Civil, sudul SUA s-a orientat spre partidul anti-Lincoln, deci spre democrați. A urmat un secol în care candidații democrați au câștigat de foarte puține dăți votul popular. În ultimele decenii ale Războiului Rece sudul a basculat spre republicani. Cam de atunci, votul popular le este potrivnic acestora.

Pare contraintuitiv ca sosirea alături de tine a milioane de votanți să te ducă de pe locul unu pe locul doi. Dar ghinionul poate fi rădăcina unei corelații autentice. Valorile Sudului sau de care ai nevoie ca să ai succes politic în Sud par a fi aproape mereu în răspăr cu cele ale majorității americanilor.

Ceea ce se leagă cu un subiect foarte important.

10. “Războiul cultural” este o temă importantă pentru dreapta americană de decenii bune. Conservatorii români nu vorbesc decât despre asta, deci tema a căpătat oarecare vizibilitate și în țara noastră. Dar rezultatul miliardelor de cuvinte și zecilor de miliarde de dolari consumate peste ocean este, ca să fiu blând, unul nemulțumitor.

În 2016, în rândul oamenilor care nu se considerau nici liberali nici conservatori ci moderați, Donald Trump a avut un avantaj de 6% în fața lui Hillary Clinton – și tot a pierdut votul popular. În 2020, nu mai puțin de 37% din votanți s-au auto-identificat drept conservatori, cu 13% (treisprezece!) mai mult decât cei care s-au autoidentificat drept liberali și totuși Trump va pierde votul popular la o diferență consistentă întrucât … moderații au optat în măsură de 64% pentru Biden și 33% pentru Trump, restul optând pentru candidați minori.

După patru ani de mandat republican la Casa Albă, deci după patru ani de promovare non-stop și gratis via Twitter, cauzele conservatoare sunt în minoritate: minoritari sunt americanii care doresc interzicerea avorturilor, minoritari sunt cei care se opun Obamacare sau americanii care au o părere proastă despre mișcarea Black Lives Matter sau americanii care cred că sistemul juridic tratează corect pe afro-americani sau cei care cred că rasismul nu e o problemă… în planul valorilor, perspectiva de dreapta e ferfenițită de parcă s-ar fi încheiat mandatul unui președinte de stânga popular.

11. Arătam la începutul articolului că de vină pentru rezultat nu este coronavirusul. Nu este “de vină” nici Biden. În plan subiectiv, dintre toate candidaturile democrate care au câștigat votul popular în ultimele trei decenii, cea a lui Biden mi s-a părut cea mai slabă. Un ciocan la forță maximă (Trump) a dat de o hârtie catifelată (candidatura lui Biden). Trump, merită spus, a obținut mai multe voturi la aceste prezidențiale decât orice candidat republican din istorie. Și degeaba!

Pe liniile fenomenului devenit deja uzual în Europa și binecunoscut în România, contrareacția la conservatorismul anti-globalizare a fost imensă. Trump a supraperformat față de orice republican – dar Biden a supraperformat și mai mult față de orice anti-republican.

12. Aș fi prudent apropo de posibilele semnificații istorice ale unei victorii Biden în Georgia sau Arizona. Partidul Republican are foarte multe opțiuni. Își poate asuma cu hotărâre identitatea indicată de Trump – PSD-ul Americii, adică partidul care vorbește pentru zonele și categoriile sociale lăsate în urmă și alienate de dezvoltări socio-economice rapide.

Poate dinamiza componenta hispanică a identității sale, validată la acest scrutin în Florida dar nesenzațională ca impact electoral în alte părți. Poate găsi un carismatic a la Reagan sau JFK care să schimbe radical harta. Poate aștepta o curgere a democraților spre radicalism, speculând-o în zone care acum au înclinat spre democrați.

Unele din aceste opțiuni pot duce la modificări importante ale hărții electorale din acest an, cu impact inclusiv asupra statelor Georgia sau Arizona.

Surse:

Distribuția din 2016 a votanților pe convingeri ideologice: https://www.pewresearch.org/politics/2018/08/09/an-examination-of-the-2016-electorate-based-on-validated-voters/

Distribuția din 2020 a votanților pe convingeri ideologice și poziționarea lor față de subiecte: https://abcnews.go.com/Elections/exit-polls-2020-us-presidential-election-results-analysis

Nivelurile de aprobare a președintelui Trump: https://projects.fivethirtyeight.com/trump-approval-ratings/