Suporterii lui Trump din Pennsylvania ar putea înclina balanța votului la nivel național. Foto: Marcello Sgarlato | Dreamstime.com

Alegerile americane: Pennsylvania decide totul?

Ziua oficială a alegerilor pentru Casa Albă este 3 noiembrie. Dar, cum era de așteptat pentru un an atipic, 3 noiembrie nu este nici punctul de început al scrutinului și nici cel final. În SUA se votează de câteva săptămâni, în persoană sau prin poștă. Faptul că data oficială a alegerilor este într-o zi de marți nu implică nici faptul că miercuri am afla numele câștigătorului – procesul de numărare al voturilor trimise prin poștă va fi laborios și, în unele părți ale Americii, relativ lent.

Un stat este însă mai important în acest moment decât altele. În modelul statistic elaborat de Nate Silver și ale cărui rezultate sunt prezentate pe site-ul fivethirtyeight.com, Pennsylvania are o probabilitate de 36% de a fi statul decisiv, cel care înclină balanța. Într-un clasament al statelor ordonate după probabilitatea de a fi „cel hotărâtor”, Pennsylvania este primul, cu o cotă de trei ori mai mare decât statul de pe locul doi (Florida, 11,5%).

Mai concret, dacă Trump câștigă Pennsylvania, probabilitatea ca el să câștige și întregul scrutin național este de 66%. Dacă el pierde Pennsylvania, probabilitatea ca el să fie reales se reduce extrem de drastic, ajungând la 1% (unu la sută).

Importanța Pennsylvaniei este ușor în contra trendului istoric. În perioada interbelică avea 38 de electori din 531. Acum are 20 din 538, impactul său asupra alegerilor deci înjumătățindu-se. La fel de adevărat este că în cele 18 alegeri prezidențiale care au avut loc de la al doilea război mondial și până acum, Pennsylvania a votat de 14 ori cu câștigătorul, fluctuând de obicei dinspre republicani spre democrați și înapoi exact ca națiunea ca atare.

Am trăit în Pennsylvania timp de patru ani. Din multe puncte de vedere este o Americă în miniatură.

Philadelphia, cel mai mare oraș al statului, este dur și cinic dar sincer. Poartă moștenirea unei rădăcini irlandezo-italiene, clădite pe sărăcie. Până și cei mai răsfățați adolescenți, din familiile cele mai prospere, se cațără zilnic pe skateboard-uri cât se poate de ruginite și ascultă un hip hop local, obscur și nepretențios dar original, sau un punk vibrant ca nicăieri în SUA, ascunzându-și în mod instinctiv statutul și privilegiile.

Străzile cântate de Bruce Springsteen celebrează diversitatea. Foto: Faina Gurevich | Dreamstime.com

Philadelphienii trăiesc sub o sumă de complexe: orașul lor nu e un centru financiar precum New York-ul, nu are relevanța politică a Washington-ului, nu are prestigiul universitar al Boston-ului, nu a creat „dinastii” memorabile, adică echipe care să câștige multe titluri naționale la rând în baschet, baseball sau fotbalul american.

Rezultatul este o localitate vie, dinamică, cu mândria mereu rănită și care caută mereu o cauză de care să se îndrăgostească, care să-i învingă cinismul – în termeni politici un Obama sau un JFK. Nu e o întâmplare că „Rocky” are loc în Philadelphia.

Celălalt imens oraș al statului, Pittsburgh, este în genunchi. Acum un secol era unul din reperele industriei mondiale – capitala neoficială a oțelului. Ultimele decenii au accentuat declinul său, identic cu cel al ramurilor economice pe care se baza. Orașul încearcă să renască prin medicină și bioinginerie, dar adaptarea la prezent este dificilă. În 1950, orașul avea o treime din populația Philadelphiei – acum are o cincime. Prin suburbanizare și migrație către zone mai calde, Philadelphia a pierdut un sfert din populația sa de atunci; Pittsburgh a pierdut 56%.

Pittsburgh, în inima Rust Belt-ului american. Foto: © trekandshoot | Dreamstime.com

Statul are o complexitate socială majoră. Pittsburgh a atras întotdeauna migrație din zonele mai liniștite ale centrului SUA. Philadelphia este un oraș tipic al coastei de est, marcat de frenezie și diversitate. Albii non-hispanici reprezintă două treimi din locuitorii Pittsburgh-ului însă doar o treime din locuitorii Philadelphiei. Afro-americanii reprezintă cel mai mare grup socio-etnic în Philadelphia, în celălalt mare oraș fiind un sfert din total. În Pittsburgh hispanicii sunt o raritate dar în Philadelphia sunt 15% din populație.

Trei sferturi din populația statului se află însă în mediul rural „pur”, separat de suburbiile celor două mari metropole. Pe baza mobilizării lor la vot, împreunat cu rezultate bune în Pittsburgh, s-a bazat victoria lui Trump de acum patru ani. Ea a venit pe un fundament mai consistent decât s-a intuit la acel moment. Candidații democrați la prezidențiale sunt pe un trend descendent în stat, obținând la ultimele trei alegeri 3,27 milioane voturi, 2,99 milioane voturi și 2,93 milioane voturi. Republicanii sunt pe trend ascendent: 2,65 milioane; 2,68 milioane; 2,97 milioane.

Scrutinul din Pennsylvania are loc, în acest an, într-un context interesant din multe motive. De vreme ce democrații votează în special prin poștă iar republicanii în persoană, aceste alegeri sunt un pic mai complicate decât de obicei.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

Firmele de cercetări cu care lucrează marile posturi de televiziune din Statele Unite sunt obligate să realizeze atât sondaje uzuale, în fața secției de votare, cât și sondaje telefonice prin care să măsoare opțiunea de vot a celor ce au votat deja.

În timp real acele firme trebuie să monitorizeze raportul dintre cele două categorii de votanți. Dacă voturile prin poștă reprezintă 70% din total, rezultatul este de un fel; dacă reprezintă 30%, câștigătorul statului respectiv va fi cu totul altul. Iar aceste calcule, împreună cu sondajul propriu-zis, trebuie realizate în aproximativ 10 state simultan. Dacă ți se pare un puzzle complicat, să știi că și experții din domeniu îl consideră la fel.

Într-un interviu, analistul ABC pe subiect (Dan Merkle) a arătat că dacă rezultatele combinate ale unei astfel de cercetări sociologice sunt în marja de eroare, postul de televiziune nu va anunța câștigătorul statului în seara alegerilor, audiența fiind obligată să aștepte numărarea propriu-zisă a voturilor. Din cauza experienței mai reduse a statului Pennsylvania cu votul prin poștă, rezultatele finale de acolo vor fi printre ultimele pe care le vom afla.

E posibil să ajungem la varianta îngroșată a unor tragicomedii din trecut. Cu ocazia alegerilor din 1960, rezultatele parțiale din California păreau să indice un avantaj covârșitor pentru John Fitzgerald Kennedy. În seara alegerilor, timp de ore întregi, rezultatele finale din secție după secție erau înregistrate oficial și prezentate milioanelor de telespectatori, sugerând o diferență mai mult decât satisfăcătoare – una chiar surprinzătoare.

Abia după declararea lui JFK drept câștigător la nivel național pe baza victoriilor sale concludente din alte state s-a descoperit că, de fapt, în California totul fusese un miraj. Nixon era cel care câștigase – la o diferență infimă – datorită secțiilor de votare din rural în care-l „nimicise” pe JFK dar ale căror rezultate au fost centralizate ultimele. În consecință, scrutinul național fusese mult mai strâns decât păruse la prima vedere.

De atunci au trecut însă șase decenii iar umanitatea e mai nerăbdătoare. Deși – ca în prezent – America avea sentimentul că ia o decizie extrem de importantă, tensiunea din jurul scrutinului din 1960 nu este comparabilă cu cea de acum. Nu este exclus ca în seara alegerilor, într-un climat de incertitudine și confuzie datorat precauțiilor de fel și chip ale firmelor de sondare a opiniei publice, Trump să se urce pe un podium la două dimineața, proclamându-se câștigător pe baza voturilor din Pennsylvania acordate în ziua alegerilor („ura! am câștigat la opt procente distanță!”), rezultat ce ar fi inversat odată ce se numără și voturile trimise prin poștă.

Pennsylvania este importantă nu doar pentru că modelele matematice ale lui Nate Silver indică acest lucru. Nivelul de mobilizare al bărbaților albi care nu au absolvit facultatea – extraordinar în 2016 – va fi asemănător în Pennsylvania cu cel din alte state cu probleme și preocupări asemănătoare: Wisconsin, Michigan, Minnesota sau Ohio.

Trump a câștigat în 2016 și cu aportul decisiv al acestui stat. Foto: Georgesheldon | Dreamstime.com

De asemenea, în toate acestea, ca și în Pennsylvania, există centre urbane cu populații extrem de diverse din punct de vedere etnic, care au înregistrat o prezență mare la vot pe vremea lui Obama, adică 2008 și 2012, dar nu pentru Hillary Clinton în 2016. Probabilitatea ca toate aceste state să meargă „la pachet”, pentru Trump sau pentru Biden, este demnă de luat în considerare.

În aceste state se află 74 de electori din totalul celor 538, adică mai puțin de o șeptime. Dar este șeptimea aflată în suspans, șeptimea care decide totul. La alegerile trecute, dacă excludem aceste state din calcul, Trump obținuse 242 de electori iar Hillary Clinton 222, în condițiile în care pentru a deveni președinte este nevoie de 270. Hillary Clinton avea nevoie să câștige 3 din aceste state pentru a ajunge președinte – a câștigat unul singur și a pierdut. Acum, aritmetica alegerilor pare a fi mult mai complicată, iar mărimea propriu-zisă a statului Pennsylvania (20 de electori, mai mulți decât oricare din celelalte patru state menționate mai sus) ar putea fi decisivă.

În luna ce tocmai se încheie, în Pennsylvania au fost realizate 22 de sondaje. Avantajul lui Biden este mai mare decât marja de eroare, lucru contestat de firmele apropiate republicanilor, conform cărora totul este pe muchie.

S-ar putea ca ei să aibă dreptate. Un sondaj efectuat de colegiul Muhlenberg la finele lunii – sondaj conform căruia Biden ar câștiga la 5% distanță – conține o informație interesantă de cu totul alt tip. Pe o scală cu patru niveluri care măsoară entuziasmul, 82% din votanții lui Trump din Pennsylvania sunt la nivelul maxim („foarte entuziaști”), lucru adevărat pentru doar 48% din votanții lui Biden.

Astfel, electoratul lui Biden este conform sondajului semnificativ mai mare dar nu extaziat de ideea de a veni la vot. (La nivel național lucrurile sunt mult mai echilibrate decât în Pennsylvania din acest punct de vedere). Acest aspect reprezintă un călcâi al lui Ahile pentru Biden, în mod tradițional un nivel mai scăzut al entuziasmului corelându-se și cu o prezență mai mică la vot – unii din potențialii votanți nu foarte entuziaști abandonând ideea de a vota.

În ecuația alegerilor din Pennsylvania intră și alți factori pe care, pentru a nu lărgi excesiv discuția, îi menționez în trecere – Biden este catolic, ca și un sfert din locuitorii statului, un avantaj pe care Hillary Clinton nu îl avea la dispoziție; acum câteva zile un tânăr afro-american a fost ucis de poliție la trei kilometri și jumătate de locul unde am locuit ani de zile, crimă ce a dus la izbucniri de violență și vandalism; etc.

Este tentant să vedem Pennsylvania drept un microcosm al SUA. Este deci simetric ca rezultatul alegerilor din acest stat să fie corelate cu numele ocupantului Casei Albe din următorii ani.

S-ar putea însă ca alegerile să fie decise – sau rezultatul lor definit cu claritate – de traseul COVID-19. Începe să se acumuleze un corp de dovezi statistice că scorul președintelui în funcție este afectat de numărul de cazuri înregistrat în statul sau districtul în care măsurăm scorul respectiv.

În Pennsylvania zonele care au suferit cel mai mult sunt cele în care democrații aveau oricum de câteva decenii un avantaj consistent. (În alte state situația este diametral opusă.) Ambii candidați sunt, într-un fel sau altul, favorizați: susținătorii lui Trump nu au motive de demobilizare, iar pe cei ai lui Biden pandemia poate fi factorul care să-i motiveze să respingă conducerea actuală a SUA – crescând astfel mobilizarea despre care scriam mai sus.

După 3 noiembrie – poate chiar la zile bune după acea dată – vom afla cine a beneficiat mai mult.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...