10 feluri în care îți sunt furați banii online și nici nu îți dai seama

Răzvan Băltărețu

Redactor

Așa cum la casă încui de două ori la plecare și verifici clanța să vezi dacă e totul în regulă, așa și online ar trebui să îți iei măsuri de precauție. Semnele sunt ușor de identificat. Fraudatorii se bazează pe neatenție, grabă și impulsivitate. 

Pe măsură ce documentam acest articol, mi-am reactivat o frică mai veche: teama de ransomware. E, probabil, amenințarea online care mă face mereu să fiu mai atent, mai alert, mai suspicios. Deocamdată, a funcționat. 

Virusul de tip ransomware e o formă specială de malware care criptează datele calculatorului și cere răscumpărare ca să le mai poți accesa. Se estimează că, în 2023, fraudele de tipul acesta au generat pentru autori peste 1 miliard de euro. Iar pentru 2025 se prognozează că piața infracțiunilor cibernetice va genera pierderi de peste 10 trilioane de euro.

Din cauza acestui pericol imediat, deloc teoretic, e nevoie să știi cum să te protejezi. Din clipul de mai jos afli, pe scurt, care sunt principalele amenințări cibernetice care te pot lăsa fără bani, dar și cum se manifestă și prin ce au trecut alți utilizatori. 

Mai departe te ajut cu explicații pe larg despre fiecare și ce să faci ca să te protejezi. 

Tehnicile prin care fraudatorii știu că cineva tot va da click

Poate că mie mi-e teamă de ransomware, dar amenințarea mai des întâlnită e înșelătoria prin phishing. E veche, dar încă eficientă în planurile escrocilor. E practicată prin SMS, social media, mail, aplicații ca WhatsApp sau chiar apeluri telefonice. Miza e să dai click pe un link care te duce într-o pagină falsă, unde să introduci datele tale reale. 

Cel mai des sunt căutate informațiile de logare în conturi bancare. Pot fi însă utile pentru infractori și datele personale (care ajung să fie vândute altor fraudatori) sau listele de contacte de care să profite mai târziu în campanii de spam.

„Tot timpul am încercat să ne păcălim între noi, tot timpul am încercat să ne manipulăm, acum avem doar tehnologie mai bună și spațiu digital care oferă mult mai multe instrumente”, subliniază Stanca. 

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Uneori nu e însă vorba de un link, ci de un fișier trimis odată cu mesajul în cauză. Aici e vorba cel mai des de inginerie socială, adică infractorii se bazează pe eroarea umană pentru a infecta un computer cu un virus (mai mereu ransomware). Poate fi o poză, o prezentare pentru job, un CV, o factură – orice ar putea avea legătură cu destinatarul mesajului și care ar putea fi legat de ce ai postat pe rețele sociale. Poate fi chiar o impersonare a unei persoane din lista ta de contacte. 

Neatenția în astfel de cazuri poate duce la instalarea unor aplicații deosebit de periculoase. La minutul 7:15 din videoul „De toți banii by BT - Siguranța Online” de mai sus, Dragoș Stanca rezumă astfel situația: „Crezi că îți instalezi o aplicație pe care o cunoști, dar e acolo, o mică virgulă, și acea aplicație face cu totul și cu totul altceva.”

El dă exemplu unui malware aparte: spyware. Rostul lui e să spioneze. Odată ajuns pe dispozitiv (telefon, computer, tabletă), colectează informații de tot felul, dar în principal datele personale, de cele mai multe ori pentru furt de identitate, șantaj sau spionaj. Apoi e adware din aceeași familie: spamează cu reclame care, la rândul lor, generează bani pentru cei care au vrut să-l instalezi. 

Falsuri, furt de identitate și metoda „accidentul”

Fenomenul deep fake nu mai este o noutate. Sunt deja 6–7 ani de când e folosit și rafinat. În prezent, pot fi generate imagini, videouri și voci false fie de la zero, fie pe baza unei mostre. Astfel de falsuri vor fi tot mai folosite în metoda „accidentul”, care presupune că cineva apropiat te sună și îți spune că are nevoie de bani (a suferit un accident, e în spital, de unde și numele). 

Pentru astfel de cazuri, de apeluri telefonice, mesaje vocale sau chiar videouri personale, care se bazează pe impuls și prin care îți sunt ceruți bani e necesar să iei legătura rapid cu persoana în cauză. S-o suni, s-o cauți prin metode alternative celei folosite să te abordeze. Totodată, după cum recomandă Dragoș Stanca la minutul 6:03 din clip, e util să ai un cuvânt de siguranță cu cei apropiați care ar putea cădea victime unei astfel de practici. Orice cuvânt e bun, dar să fie al vostru.

Va fi tot mai frecventă și metoda furtului de identitate, mai ales cu uneltele AI prin care pot fi generate deep fake-uri. „O companie îmi folosea efectiv fața ca să vândă un fond de ten”, povestește Denisa Sima la minutul 3:34. Furtul de identitate devine astfel o sursă foarte bună de bani pentru infractori, atât prin înșelarea celor apropiați ție, cât și prin astfel de promovări. 

Ingineria socială poate fi folosită și pentru campanii false de donații în numele unor persoane bolnave sau unor evenimente tragice, pentru joburi ofertante sau chiar scheme piramidale care promit îmbogățire. De aici derivă și videourile false cu promisiuni de investiții cu câștiguri garantate (important de reținut: câștigurile din orice fel de investiție nu sunt garantate de nimeni, în nicio țară, pentru nicio companie).

Sunt apoi anunțurile false, cel mai des pentru cazări de vacanță. Dar din aceeași sferă fac parte și fraudele în care infractorii îți scriu pentru ceva ce tu vinzi pe site-uri de anunțuri și-ți ceri să-ți bagi datele cardului pe un site fals ca să-ți livreze banii direct când ajunge produsul. Livrarea se face doar pe IBAN, datele cardului sunt ale tale. Iar codul de 3 cifre de pe spate validează tranzacțiile. 

10 sfaturi rapide ca să îți asiguri o protecție cât mai bună

Să fii suspicios e o soluție foarte bună, și nu izolarea completă de teama fraudatorilor de pe internet. „E normal și e bine și e sănătos să avem reticență”, subliniază Dragoș Stanca. „Dar nu e bine și nu e sănătos să ne refugiem cu totul în zona asta, pentru că riscăm să îi lăsăm pe ceilalți să facă apoi ce vor cu noi și cu viețile noastre.”

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€