Zeci de mii de clădiri funcționau, la finalul lui 2025, fără autorizație la incendiu. Mai bine de un sfert erau școli

Laura Popa

Redactor Șef Adjunct

Aproximativ 11.000 de clădiri din România nu dețineau, la finalul anului 2025, autorizație de securitate la incendiu. 

Dintre acestea, peste 4.000 erau școli, publice și private. Asta înseamnă mai bine de un sfert din totalul clădirilor fără aviz înregistrate în bazele Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) de la finalul anului trecut. 

Cele mai multe clădiri de învățământ fără măsuri de siguranță în cazul izbucnirii unui incendiu erau înregistrate, în aceeași perioadă, în zona București-Ilfov, aproximativ 1.000. 

Situația nu a fost mai bună nici la capitolul clădiri destinate turismului. La final de 2025, peste 2.050 de hoteluri și/sau pensiuni reprezentau un pericol la adresa siguranței individuale, cele mai multe fiind înregistrate în județul Brașov, aproape 400, arată datele furnizate de IGSU la solicitarea PressOne. 

În realitate, numărul clădirilor fără autorizație de securitate la incendiu poate fi și mai mare decât cel din bazele Inspectoratului. Motivul? Procesul de avizare este într-o continuă schimbare, iar anumite modificări aduse unui spațiu, de exemplu, pot duce la pierderea avizului. 

De asemenea, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență nu centralizează date cu privire la clădirile rezidențiale și cele ale administrației publice centrale și locale neautorizate. 

Lipsa avizului trebuie, conform legislației, marcată printr-un panou informativ la intrarea în clădiri culturale, de comerț și destinate turismului. Lipsa autorizării, precum și lipsa informării că spațiul funcționează fără autorizație, poate fi sancționată de către inspectorii IGSU cu amendă între 20.000 și 50.000 de lei. 

Capitala, zona cu cele mai multe școli fără autorizație ISU

Potrivit răspunsului oferit de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență redacției, la nivelul lunii decembrie 2025, în România funcționau aproximativ 11.000 de spații fără autorizație de securitate la incendiu. Ce înseamnă asta? Lipsa garanției că-n eventualitatea izbucnirii unui incendiu, în spațiul respectiv există instalații de detectare, căi de evacuare în siguranță, precum și posibilitatea stingerii focului. A nu se înțelege că dacă o clădire are aviz ISU acolo nu poate izbucnii un incendiu. 

Din cele 11.000 de spații fără aviz, la finalul anului 2025 cele mai multe clădiri erau reprezentate de unități de învățământ publice și private. 

Topul era deschis de școlile din zona București-Ilfov, cu 998 de școli nesigure în cazul declanșării unui incendiu. Pe locul 2, însă la o distanță considerabilă, se află județul Suceava, cu 194 de școli fără autorizație ISU, urmat de Vaslui, cu 192. Diferența dintre primul și al doilea loc trebuie pusă și pe seama faptului că, în Capitală, sunt mai multe unități de învățământ decât în restul țării. 

La polul opus, județul cu cele mai puține școli fără autorizație de securitate la incendiu era, la finalul lui 2025, Bistrița-Năsăud, cu doar 17 unități de învățământ nesigure. 

Magazinul de la colțul blocului sau „acest spațiu funcționează fără autorizație de securitate la incendiu”

Din același răspuns oferit redacției de către IGSU reiese faptul că, în aceeași perioadă, în România funcționau peste 2.800 de spații comerciale nesigure în eventualitatea unui incendiu. Și-n acest caz cele mai multe erau înregistrate în zona București-Ilfov, cu 759 de clădiri comerciale. Clasamentul era continuat de județele Brașov, Argeș, Bihor și Constanța. 

DOCTORATUL PLAGIAT AL MINISTRULUI JUSTIȚIEI. 140 pagini cu conținut copiat în teza lui Radu Marinescu

Mai mult de jumătate din teza de doctorat în Drept a ministrului Justiției, Radu Marinescu, este plagiată.  Potrivit analizei PressOne, cel puțin 56,68% dintre paginile lucrării cu titlul Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil conțin text copiat din alți autori, mai exact 140 de pagini din cele 247 ale lucrării.

Emilia Șercan: Ministrul Justiției, idolul borfașilor. Cum încearcă Radu Marinescu să îngroape cu strategii avocățești plagiatul din propria lucrare de doctorat

Imediat după publicarea anchetei despre plagiatul ministrului Justiției, Radu Marinescu, Emilia Șercan a devenit ținta unei virulente campanii de denigrare online, orchestrată de PSD și alimentată de susținătorii acestora cu probleme penale. Unii dintre ei, pretinși ziariști, alții, patroni de presă cu condamnări penale.

La polul opus, Caraș-Severin era județul care figura în bazele de date teritoriale ale ISU ca având un singur spațiu comercial care funcționa fără autorizație de securitate la incendiu. 

Potrivit legislației, proprietarii sunt obligați să obțină autorizație de securitate la incendiu înainte de punerea în funcțiune a unui spațiu, însă nu există un termen anume în care un obiectiv poate funcționa fără deținerea unei autorizații de securitate la incendiu. 

Mai mult, pentru clădirile construite înainte de 1992 și cărora nu le-a fost schimbată încadrarea nu este necesar un aviz de securitate la incendiu, ci doar pentru cele date în folosire ulterior acestei date. 

Sute de spații de cazare, nesigure în fața unui incendiu 

Brașovul a fost județul cu cele mai multe spații destinate turismului care funcționau, la finalul lui decembrie 2025, fără autorizație de securitate la incendiu. Din cele 2.050 de spații de cazare fără aviz ISU, aproape 400 erau în Brașov. 

Următoarele județe în clasamente erau Constanța, Prahova, Suceava și Argeș, toate înregistrând, la finalul anului, peste 100 de spații de cazare nesigure în cazul declanșării unui incendiu. Acestea sunt și județele cu cel mai mare flux de turiști din țară. 

La coada clasamentului sau în topul județelor cu cele mai sigure clădiri destinate turismului, cu sub 10 spații neavizate ISU în decembrie 2025, au fost Botoșani, Călărași, Hunedoara, Ialomița, Mehedinți și Teleorman. 

Nu este pentru prima dată când PressOne vorbește despre clădiri destinate turismului care funcționează fără autorizație ISU la incendiu. Într-un articol din 2024, arătăm cum topul era deschis tot de județul Brașov, unde, la momentul respectiv, aproximativ 360 de spații de cazare erau nesigure în fața unui incendiu. 

Biserici fără aviz de la ISU. Cele mai multe în Bihor și la ÎPS Teodosie acasă 

Aproape 1.000 de biserici funcționau, în decembrie 2025, fără autorizație de securitate la incendiu. Asta poate însemna, de exemplu, ca în cazul declanșării unui foc, enoriașii să nu poată fi evacuați în siguranță. 

Potrivit răspunsului IGSU oferit PressOne, cele mai multe biserici care funcționau fără aviz la incendiu se găseau în județul Bihor, 68. Pe locurile următoare fiind județele Constanța, Cluj și Brașov. 

În același timp, în Hunedoara nu exista, în decembrie 2025, nicio biserică care să nu dețină un aviz de securitate la incendiu. 

828 de spații destinate serviciilor sociale funcționau, în aceeași perioadă, fără aviz de securitate la incendiu în România. Cele mai multe în zona București-Ilfov, pentru ca în Gorj toate clădirile destinate asistenței sociale să fie avizate ISU. 

Nu în ultimul rând, pe lângă faptul că România suferă la capitolul spații culturale, și cele existente pot reprezenta un pericol. În decembrie 2025, din totalul clădirilor cu destinație culturală din țară, 272 funcționau fără autorizație de securitate la incendiu. Din nou, cele mai multe figurau în zona București-Ilfov, urmate de cele din județe precum Alba, Brașov, Olt sau Covasna. 

Un proces în continuă schimbare 

În prezent, numărul de clădiri din România care funcționează fără autorizație de securitate la incendiu poate fi chiar și mai mare decât cel înregistrat la finalul anului precedent. Explicația? Procesul de avizare este dinamic, iar ceea ce până la un punct figura ca un spațiu cu aviz, să nu mai fie așa, explică reprezentanții Inspectoratului General pentru Situații de Urgență în răspunsul oferit PressOne. 

„Activitatea de avizare și autorizare este în continuă dinamică, fiind influențată permanent de situațiile concrete în care se poate afla o construcție la un moment dat. Astfel, pentru o construcție care figurează ca autorizată la un anumit moment, situația se poate modifica prin încadrarea ulterioară (...). 

Aceste modificări pot surveni, spre exemplu, prin revizuirea sau modificarea reglementărilor tehnice în vigoare, prin care anumite categorii de construcții pot fi exceptate de la obligația obținerii autorizației de securitate la incendiu ori, dimpotrivă, pot fi ulterior supuse acestei obligații; prin constatarea pierderii valabilității autorizației de securitate la incendiu, ca urmare a modificărilor/recompartimentarilor aduse construcției sau a lipsei documentației tehnice aferente, situații care impun reluarea procesului de avizare-autorizare, caz în care construcția este încadrată la categoria „neautorizată”.

De asemenea, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență nu centralizează date din teritoriu cu privire la alte spații care sunt obligate, prin legislație, să dețină un aviz de securitate la incendiu, precum gări, autogării, aeroporturi, stații de metrou, clădiri rezidențiale, clădiri ale administrației publice centrale și locale sau parcări amenajate și care au mai mult de 10 locuri.” 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€