Votați Omul Anului 2018 în România!

În 2018, românii au fost mai scindați decât oricând în istoria recentă consemnată. Când apele s-au despărțit, odată cu masivele proteste anti-guvernamentale din ianuarie și februarie, taberele care se bat pentru viitorul acestei țări s-au conturat ca pe o hârtie de turnesol.

Naționaliști anti-europeni versus corporatiști globalizați, rusofili versus americanofili, familii cu copii împotriva familiilor necăsătorite, cuplurile straight împotriva cuplurilor gay, habotnici versus histrioni, transilvăneni versus restul țării, mitingul PSD din 9 iunie versus mitingul diasporei din 10 august, jandarmi împotriva protestatarilor şi, peste toate, coaliţia de la putere versus independenţa justiţiei.

Acum, granițele sunt foarte clare. Rolurile au fost împărțite. Ce ne mai ține împreună?

Poate ideea unei Românii posibile, în care cei muncitori și talentați primesc ceea ce merită − recunoaștere și succes.

Vă propunem, deci, 10 nominalizări pentru Omul Anului 2018 în România. (Ediţiile 2017 şi 2016 ale acestui clasament sunt aici, respectiv aici.)

Nominalizările sunt prezentate în ordine alfabetică și vă invităm să le votați până duminică, 13 ianuarie 2019, la ora 24.

Sistemul permite acordarea unui singur vot de la un IP, unei singure nominalizări, o singură dată.

Ilie Bolojan

Când a câștigat primul mandat la primăria Oradiei, Ilie Bolojan era un tip încăpățânat și ciudat.

I-a speriat pe funcționarii primăriei cu ideile lui fixe: de pildă, că aparatul administrativ trebuie redus. Mai pe românește, cine nu muncește pleacă.

A fost, probabil, prima restructurare de personal dintr-o instituție publică din România făcută pe criterii de performanță și eficiență.

Zece ani mai târziu, Oradea e un oraș în care mulţi clujeni visează să se mute. Și asta pentru că bucureștenii n-au aflat încă detalii 🙂 .

Ilie Bolojan e la al treilea mandat de primar. Conduce, de 10 ani, un oraș care s-a dezvoltat cu precădere atrăgând fonduri europene. Ani la rând, Oradea a avut bugetul mai mare decât Cluj-Napoca − și banii au fost investiți în spitale, în infrastructură și în urbanism.

Când dați de vreun drum construit atât de bine și de repede încât s-a viralizat, să știți că e de la Oradea.

Culmea, acolo Uniunea Europeană nu sabotează investițiile.

Daniel Dines

Omul de afaceri Daniel Dines conduce prima companie fondată în România care a depăşit valoarea de piaţă de un miliard de dolari − ceea ce în limbajul afacerilor se numeşte unicorn.

Compania UiPath, fondată în urmă cu 13 ani de Daniel Dines și Marius Tîrcă, a devenit între timp un business internațional: are 560 de angajați, dintre care 100 în SUA, plus alții în Paris, München, Amsterdam și Madrid.

În primăvara lui 2018, UiPath a atras o finanțare de 153 de milioane de dolari. Banii au venit de la fondurile de investiţii Accel, Capital G (fostul Google Capital) și Kleiner Perkins Caufield & Byers.

Daniel Dines este considerat un CEO atipic.

"Noi nu dăm ordine și nici nu evaluăm zilnic ce au făcut angajații. Toate cifrele companiei sunt la îndemâna tuturor. Nu suntem o companie românească, ci una internațională. În România există acest blocaj, această atenție la interior, și asta face rău. Abia anul trecut am avut primul client din România", spune Daniel Dines.

UiPath este unul dintre liderii globali într-o tehnologie de software numită RPA (Robotic Process Automation), care asistă, grație inteligenței artificiale, activitatea umană din diverse domenii.

În septembrie 2018, compania UiPath a mai atras, într-o altă rundă de investiţii, suma de 225 de milioane de dolari, ajungând să fie cotată la peste 3 miliarde de dolari.

Lecția UiPath este una despre curajul de a-ți asuma riscuri pentru a înfrunta o piață globală extrem de competitivă.

Oana Gheorghiu & Carmen Uscatu

În 2018, asociaţia "Dăruiește Viață", condusă de Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, a turnat fundaţia, a construit primul buncăr de radioterapie şi a început să ridice etajul 1 al viitorului spital destinat copiilor bolnavi de cancer.

Proiectul lor este o premieră naţională, fiind primul spital construit exclusiv din donații și sponsorizări.

Asta în timp ce statul este incapabil să profite de mâna întinsă a Comisiei Europene pentru a grăbi construcţia celor trei spitale regionale de la Cluj-Napoca, Iași și Craiova.

Noul corp de clădire construit de asociația "Dăruiește Viața" va avea 6 etaje şi va dubla capacitatea Spitalului Clinic "Marie Curie" din București.

Investiţia totală va fi de 16 milioane de euro, sumă din care s-a strâns deja jumătate, prin contribuţia a peste 1.500 de companii și 150.000 de persoane fizice.

În România, unu din doi copii bolnavi de cancer moare, în timp ce, în Europa, circa 80% dintre ei înving boala.

Simona Halep

Simona Halep pe aeroportul Otopeni, la întoarcerea de la Roland Garros. Foto: Lucian Muntean

2018 este anul în care Simona Halep a câștigat primul Grand Slam din carieră, pe zgura de la Roland Garros.

Mai mult, a fost sezonul în care și-a consolidat poziția de lider mondial al tenisului feminin, cu cel mai bun procentaj de victorii din circuit – 80,7%, şi cu premii în valoare totală de peste 7,4 milioane de dolari.

Jurnaliștii de la televiziunea americană de sport ESPN au inclus-o în topul anual al super-campionilor lumii, Dominant 20, înaintea lui Novak Djokovic, Lewis Hamilton sau LeBron James.

Motivația americanilor spune totul:

"Halep a început și a încheiat anul în calitate de lider mondial, înregistrând un bilanț de 46 de victorii, 11 înfrângeri și trei turnee câștigate. A făcut asta cu unul dintre cele mai bune jocuri de retur din tot tenisul.

Halep şi-a folosit uimitorii bicepşi pentru a câştiga 49,6% din game-urile la primire, cel mai mare procentaj din WTA. A fost, de asemenea, letală și cu serviciul, reuşind 108 aşi. Dar, pe lângă toate aceste aspecte, dominaţia ei de la un capăt la altul i-a asigurat locul pe această listă".

Cristina Neagu şi echipa naţională de handbal feminin

La finalul semifinalei cu Rusia, handbalistele naţionalei îi arată Cristinei Neagu, accidentată în partida anterioară, mesajul "Pentru Cris". Foto: Contul de instagram al Cristinei Neagu

O victorie memorabilă cu multipla campioană mondială Norvegia (31-23) și un loc 4 la Europeanul de handbal feminin din Franța au fost reperele uneia dintre cele mai importante performanțe din sportul românesc, la nivel de echipe, în 2018.

Liderul naționalei, Cristina Neagu, s-a accidentat grav la genunchi în ultimul meci din faza grupelor, cel cu Ungaria. Ea a rămas lângă colegele sale și a urmărit din tribună înfrângerile din semifinala cu Rusia și din finala mică împotriva Olandei.

"O să-mi revin, asta ştiu să fac cel mai bine. Am mai făcut-o şi o s-o fac din nou. Mi-am dorit foarte mult să joc semifinala. Sunt mândră de colegele mele, au luptat până la final.

Sunt supărată din pricina accidentării, am dureri, dar voi merge acasă şi mă voi opera. Mă voi recupera şi voi fi aceeaşi jucătoare ca până acum sau poate chiar mai puternică", a declarat Cristina Neagu la finalul competiției.

Sergiu Paşca

Sergiu Pașca este un cercetător în domeniul neuroștiințelor care derulează la universitatea Stanford o serie de cercetări revoluționare pentru tratamentele împotriva schizofreniei, depresiei şi autismului.

Ceea ce fac Sergiu Paşca şi echipa sa este să recreeze țesut neuronal din celule stem recoltate de la pacienți cu diverse maladii neurologice, pentru a observa felul în care evoluează o boală, care sunt zonele afectate și ce se întâmplă, mai exact, într-un creier bolnav.

Abordarea lui Pașca este inovatoare deoarece creierul este un organ inaccesibil la nivel molecular și celular.

Teoria lui este că o astfel de metodă de studiu va duce la descoperiri remarcabile în tratamentul unor boli deocamdată enigmatice, de la Alzheimer la tulburările din spectrul autismului.

În 2018, rezultatele obținute de Sergiu Pașca au fost recompensate cu Premiul A.E. Bennett acordat de Society of Biological Psychiatry, Premiul Daniel H. Efron acordat de American College of Neuropsychopharmacology (ACNP), Premiul Life Sciences Research acordat de American Society of Cell Biology, premiul Vilcek pentru Creative Biomedical Promise acordat de Vilcek Foundation și premiul New York Times − Visionaries in Science and Medicine.

Pașca a terminat medicina la Cluj-Napoca, apoi a plecat în SUA cu o bursă postdoctorală pentru cercetare.

Radu Păltineanu

Alpinist, cicloturist și blogger, Radu Păltineanu a terminat în 2018 o expediție solitară de traversare a celor două Americi pe bicicletă.

Expediția #cycletheamericas a început în 5 august 2015, în nordul peninsulei Alaska, și s-a încheiat după 32 de luni, pe 15 august 2018, la Ushuaia, în sudul Argentinei.

Radu Păltineanu este primul român care se supune acestei încercări extraordinare: 34.000 de kilometri pe bicicletă, prin 22 de țări și un teritoriu.

El se alătură astfel grupului select de atleţi români care dovedesc anduranță în condiții extreme, grup din care fac parte, printre alţii, Tibi Ușeriu, Avram Iancu, Horia Colibășanu sau Andrei Roșu.

Andrei Pleșu

Andrei Pleşu e un reper al vieţii publice de peste 30 de ani. Foto: Lucian Muntean

Andrei Pleșu a împlinit 70 de ani în 2018.

Cei mai mulți dintre noi îl cunosc ca discipol al lui Constantin Noica, din tandemul cu Gabriel Liiceanu și din articolele publicate în "Dilema Veche" ori pe blogul său din "Adevărul".

Este unul dintre puținii comentatori care își păstrează mintea limpede și umorul atunci când analizează situația politică.

Dar, mai presus de intervenţiile sale din presă şi de mandatele de ministru (al Culturii şi al Afacerilor Externe), Andrei Pleşu este autorul câtorva cărţi de referinţă pentru cultura română: poate cele mai importante sunt "Minima moralia", "Despre îngeri" şi "Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste".

Autoportretul pe care și-l face în volumul "Obscenitatea publică" explică, în parte, atașamentul cititorilor față de pastilele lui de realitate:

"Citesc cu plăcere, îmi plac ideile și îl caut pe Dumnezeu. Dar îmi plac și cîrnații de Pleșcoi, bufoneriile crude, brînzeturile răscoapte, cheful, hetaira, romanța.

Sunt, hélas, lacom, echivoc, ușor de atras spre lejerități de tot soiul... Asta e, vreau-nu-vreau, «rețeta» mea existențială, tensiunea primejdioasă a destinului meu. (...)

Cine − atribuindu-mi perfecțiuni geometrice − e dezamăgit să-mi vadă ridurile, și-a creat un interlocutor fals și nu am de gînd să încurajez o asemenea anomalie".

Tășuleasa Social

Cei patru prieteni care au cartat o parte din traseul viitoarei Via Transilvanica.

În 2018, Tășuleasa Social a lansat proiectul Via Transilvanica − care presupune amenajarea unui traseu de circa 950 de kilometri prin Carpaţi, de la Mănăstirea Putna, din Bucovina, până la Podul de peste Dunăre conceput de Apolodor din Damasc acum 2000 de ani.

Via Transilvanica se vrea un El Camino românesc, un drum pentru pelerini care vor să cunoască natura și tradiţiile multiculturale ale României, dar şi să se descopere pe ei înşişi, într-o călătorie iniţiatică realizată pe jos sau pe bicicletă.

La nivel concret, proiectul presupune investiții serioase în infrastructura turistică din zonele traversate.

Meritul asociaţiei Tășuleasa Social − condusă de Alin Uhlmann Uşeriu − este că a reușit să pună de acord decidenți din 10 județe, asociații intracomunitare și de dezvoltare locală, care au înțeles importanța acestui demers dedicat Centenarului României.

Vă Vedem din Sibiu

#VăVedemdinSibiu este o mișcare civică cu o poveste emoționantă. Pe strada Speranței, vizavi de sediul filialei PSD, o mână de oameni au declarat "zonă liberă de corupție".

În fiecare zi, la ora 12, sibieni de toate vârstele se adună și privesc în tăcere, timp de un sfert de oră, către ferestrele partidului. Atât: nişte cetăţeni tac și se uită cu reproș către cei aflați la guvernare.

Mișcarea de la Sibiu s-a coagulat în jurul unor tineri din oraș, al căror purtător de cuvânt este poetul Radu Vancu.

Vă vedem e o veghe continuă începută în decembrie 2017, în care nucleului iniţial i se adaugă zilnic alţi şi alţi sibieni, dornici să se confrunte simbolic cu o putere discreționară.

Mesajul lor este acesta: vrem respect și transparență decizională din partea administrațiilor și a politicienilor, fiindcă faptele de corupție, abuzurile, nepotismele și violența nu vor trece neobservate la nesfârșit.

Undeva, cineva privește și ia aminte de faptele fiecăruia.

Votarea s-a încheiat. Vă mulţumim!

  • Ilie Bolojan (primar Oradea) (56%, 15.652 Voturi)
  • Oana Gheorghiu şi Carmen Uscatu (20%, 5.547 Voturi)
  • Vă Vedem din Sibiu (6%, 1.730 Voturi)
  • Simona Halep (6%, 1.675 Voturi)
  • Sergiu Paşca (cercetător) (5%, 1.313 Voturi)
  • Tăşuleasa Social (3%, 795 Voturi)
  • Radu Păltineanu (cicloturist) (2%, 483 Voturi)
  • Cristina Neagu şi naţionala de handbal feminin (2%, 446 Voturi)
  • Daniel Dines (CEO UiPath) (1%, 280 Voturi)
  • Andrei Pleşu (1%, 254 Voturi)

Total Voturi: 28.175

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează