Spitalele regionale: cum arată, cât costă şi ce ne împiedică să le construim

PressOne a intrat în posesia unei părţi din documentaţia privind spitalele regionale pe care Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi câteva companii de consultanţă au realizat-o pentru Ministerul Sănătăţii.

Vă putem spune cât ar costa ridicarea unui astfel de spital şi cum ar fi organizat din punct de vedere medical-administrativ. De asemenea, vă putem arăta, în premieră, câteva imagini din proiecţiile de arhitectură înaintate Guvernului nostru.

Am vrut să clarificăm valoarea și sursele de finanțare ale acestei investiţii vitale după ce politicieni de la vârful PSD au avansat sume diferite, sugerând chiar că spitalele regionale ar putea fi decuplate de la finanțarea europeană.

Informaţiile privind cele trei spitale regionale sunt extrase dintr-o prezentare pe care ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a făcut-o la Cluj la sfârşitul lunii iulie.

Ministerul ştia încă de atunci cât ar costa, în total, proiectarea, construcția și dotarea modelului de spital regional pe care specialiştii străini îl recomandă Guvernului nostru: 377 de milioane de euro.

Restul de până la 560 de milioane − suma vehiculată de Darius Vâlcov, consilier al premierului Dăncilă − reprezintă investiții conexe: construcția de drumuri, reabilitarea Spitalelor județene de Urgență sau „costuri neprevăzute”.

Pentru ridicarea şi funcționarea acestor spitale moderne, BEI și companiile de consultanță recomandă României să regândească întregul sistem medical − de la procedurile aplicate pacienților la decontarea serviciilor medicale.

Potrivit studiului, întreg personalul care va lucra în aceste spitale uriaşe, indiferent de vârstă, trebuie să învețe timp de trei ani noile proceduri și tratamente, dar și cum să folosească tehnologii de ultimă oră.

Reticenţa la schimbare, teama de nou şi pierderea controlului de către „baronii” actualelor clinici pot explica lipsa de voinţă a statului în a atrage fondurile pe care Comisia Europeană le poate aloca României special pentru cele trei spitale.

Dovada relei-voinţe a guvernanţilor o veţi descoperi citind lămuririle pe care comisarul european Corina Creţu le face într-un dialog cu PressOne.

Spitalul „pionier” de la Cluj

Documentaţia intrată în posesia PressOne vizează spitalul regional care ar urma să fie construit la Cluj, dar recomandarea consultanţilor străini este valabilă pentru toate cele trei destinaţii.

Este vorba despre un model intermediar de spital regional, cu 849 de paturi, împărţite astfel:

Spitalul ar urma să dispună de:

Potrivit studiului, noua instituţie nu doar că ar înlocui Spitalul de Urgență județean, dar ar presupune restructurarea tuturor procedurilor medicale folosite acum în cele trei centre universitare.

Suprafața construită este estimată la 120.000 de metri pătrați. Lucrările propriu-zise ar urma să înceapă în primul trimestru al anului 2020 și să se termine la finalul lui 2023.

Costul exclusiv al construcției este estimat la 300 de milioane de euro, fără TVA, la care se adaugă echipamente și tehnologie de 76 de milioane de euro.

Din acești bani, 6,5 milioane costă sistemul informatic.

Sumelor menționate mai sus, consultanții le-au adăugat alte 76 de milioane de euro pentru renovarea secțiilor existente la Spitalul Județean de Urgență, 15 milioane de euro pentru construcția de infrastructură rutieră, precum și alţi bani pentru „costuri neprevăzute”.

Trăgând linie, cu tot cu TVA, valoarea proiectului este estimată la 559 de milioane de euro.

Studiul mai arată că, pentru a funcţiona, un astfel de spital ar avea nevoie anual de 77 de milioane de euro.

Proceduri standardizate şi management corporatist

Autorii studiului afirmă că propun un model de generație nouă, care respectă standardele la care se construiesc acum spitale regionale de urgenţă în Europa.

La această oră, în România nu există niciun spital care să funcţioneze la aceste standarde.

Potrivit studiului, personalul care va deservi viitorul spital trebuie să se pregătească timp de trei ani, între 2020 și 2023, pentru a putea face față noilor cerințe.

Consultanţii străini subliniază de mai multe ori nevoia de a implementa proceduri standardizate, printre care noi tehnici de tratament al cancerului.

Tranziția de la spitalul județean la cel regional − în Cluj, Iaşi şi Craiova − este planificată pe mai mulți ani și costă peste 2,5 milioane de euro, sumă inclusă de asemenea în bugetul proiectului.

Studiul arată că viitorul spital trebuie să fie condus după alte reguli administrative  față de cele aplicate astăzi în România. Se recomandă chiar un model de management corporatist, defalcat pe specialități și discipline.

Consultanţii străini ai Ministerului Sănătăţii au realizat inclusiv proiecţii demografice, care confirmă că, în următorii 20 de ani, populația de vârsta a treia din România va crește, în timp ce numărul tinerilor va scădea îngrijorător.

Companiile care au lucrat alături de specialiştii Băncii Europene de Investiţii sunt Conseil Santé, care a oferit consultanță pentru proiecte medicale în 40 de țări, începând din 1987, şi Transport & Infrastructure Expertise Group, un grup specializat în a oferi soluții de infrastructură Comisiei Europene.

MS: „Proiectele spitalelor regionale Cluj, Craiova, Iaşi se află într-o fază avansată de pregătire”

În luna octombrie a acestui an, răspunzând unei solicitări a deputatei PSD Cristina Burciu, Ministerul Sănătății a dat publicităţii o notă oficială potrivit căreia spitalul regional de urgenţă de la Cluj ar urma să coste 377 de milioane de euro, pe baza studiului realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI).

Această sumă ar urma să acopere, după cum am arătat mai sus, proiectarea, construcția și dotarea.

Pentru fiecare dintre cele trei spitale regionale, Comisia Europeană a alocat deja României 50 de milioane de euro.

În 20 noiembrie 2018, PressOne a solicitat Ministerului Sănătăţii cópii electronice după capitolele care detaliază costurile celor trei spitale.

În mod curios, aceste informații au devenit, dintr-o dată, secrete. Mai mult, răspunsul primit de la Minister începe cu detalii din Programul de Guvernare al PSD.

Iată-l:

„În Programul de Guvernare este asumată construcția a 8 spitale regionale: la Timișoara, Tîrgu-Mureș, Constanța, Brăila-Galaţi, Brașov, Cluj, Craiova, Iași.

Proiectele spitalelor regionale Cluj, Craiova, Iaşi se află într-o fază avansată de pregătire.

Din 2017, Ministerul Sănătății beneficiază de asistență tehnică de la BEI pentru elaborarea documentaţiei pentru studiile de fezabilitate, depunerea aplicațiilor de finanțare și lansarea procedurilor de licitaţie pentru finalizarea investiţiilor aferente celor trei spitale regionale.

Prin Hotărâri ale Guvernului României, emise în 2017 și 2018, s-a creat cadrul legal pentru trecerea în administrarea Ministerului Sănătății a suprafețelor de teren necesare construirii acestor spitale.

De asemenea, din luna iunie 2018 a fost aprobată în Ministerul Sănătății o structură specifică pentru implementarea și monitorizarea proiectelor spitalelor regionale (UIMP).

Acest departament este în faza de pregătire a documentației pentru spitalele regionale de urgență, împreună cu consultanții BEI.

Toate informațiile sunt preliminare, în continuă actualizare. Atunci când documentele vor fi finalizate, vor putea fi făcute publice, în conformitate cu reglementările legale în vigoare„.

„Pregătirile” pe care la tot face Ministerul Sănătății sunt invizibile la Bruxelles.

Într-un dialog cu PressOne, comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu, vorbește cu exasperare despre „performanța” Ministerului de profil de la Bucureşti.

Ea spune că, pe lângă cele 150 de milioane de euro puse deoparte (50 pentru fiecare), Comisia Europeană poate realoca şi alte fonduri celor trei proiecte din România.

Guvernul condus de Viorica Dăncilă nu trebuie decât să solicite acest lucru, dar să o facă repede, printr-o simplă cerere.

Nu s-a întâmplat până acum.

„Dacă România dorește să aloce o sumă mai mare din fondurile europene, autoritățile trebuie să înainteze Comisiei Europene o solicitare în regim de urgență”

− Câți bani a alocat Comisia Europeană până acum și câți a folosit Guvernul României pentru proiectele celor trei spitale regionale?

Corina Crețu: În cadrul Programului Operațional Regional, Guvernul României a propus alocarea a 150 milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională pentru proiectele celor trei spitale regionale de urgență.

De asemenea, pentru a acoperi costul total, estimat la 300 milioane de euro, al celor trei spitale regionale, Guvernul României s-a angajat să pună la dispoziție jumătate din această sumă, cealaltă jumătate fiind acoperită din fonduri europene.

Pentru a putea demara cele trei proiecte și pentru ca acestea să genereze cheltuieli, Comisia va trebui să primească aplicația, să revizuiască și, mai apoi, să accepte cererea de finanțare depusă de autoritățile române.

− Poate Guvernul să finanțeze mai departe lucrările din fonduri europene? (În țară se induce ideea că ar trebui să le finanţăm din bugetul propriu.)

− Proiectul studiilor de fezabilitate a indicat inițial un cost total pentru cele trei spitale regionale estimat între 1,2 și 1,5 miliarde de euro.

Aceste costuri ar acoperi: proiectarea spitalelor, construcția și supravegherea, echipamentele necesare, pregătirea personalului, infrastructura suplimentară (de exemplu, utilități, drumuri de acces, parcări etc) și reabilitarea spațiilor vechi din spital.

Construcția celor trei spitale regionale este o investiție complexă, care nu se rezumă doar la construcția a trei clădiri noi.

Cum va fi acoperită diferența dintre finanțarea alocată în cadrul Programului Operațional Regional și costul estimat ce rezultă din studiile de fezabilitate ține în totalitate de autoritățile române.

Din perspectiva noastră, există alte soluții ce pot fi luate în considerare:

− Vă rog să precizați la ce programe și la ce sume ne putem gândi.

− Așa cum am menționat deja, celor trei spitale regionale le-au fost alocate până în prezent 150 de milioane euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), în cadrul Programului Operațional Regional.

Rata de cofinanțare a FEDR este de 50%, ceea ce înseamnă o contribuție națională a României de 150 de milioane euro.

Reiterez faptul că, în cazul în care România dorește să aloce o sumă mai mare din fondurile europene pentru aceste spitale, autoritățile române trebuie să înainteze Comisiei Europene o solicitare în acest sens, în regim de urgență.

În cazul în care autoritățile naționale nu doresc să utilizeze fonduri UE pentru spitale, Programul Operaţional trebuie să fie din nou modificat, iar cele 150 de milioane de euro să fie alocate în scopuri diferite.

Și în acest caz este nevoie de o solicitare din partea autorităților naționale.

− De ce credeți că acest Guvern manifestă reticența la accesarea fondurilor europene pentru proiecte mari de infrastructură?

− Cred că, în ultima perioadă, multe dintre discuțiile pe care le am cu autoritățile române în ceea ce privește accesarea fondurilor europene sunt prea politizate.

Dar obiectivul nostru comun ar trebui să fie să găsim soluții pentru a folosi în beneficiul românilor toți banii europeni pe care România îi are alocați în această perioadă.

Din punct de vedere tehnic însă, pot să vă spun că succesul unui proiect major de investiții în infrastructură are nevoie de mult timp și de pregătire tehnică.

Din păcate, adesea, autoritățile publice nu au capacitatea și nici nu au expertiza necesară pentru a pregăti și implementa proiecte complexe. Tocmai de aceea, este complicat și pentru ele să planifice strategic și să pregătească un portofoliu de proiecte mature.

Dincolo de toate acestea, trebuie menționat și faptul că schimbarea priorităților, lipsa de coordonare în privința inițiativelor legislative și existența unor proceduri administrative greoaie au contribuit semnificativ la întârzieri în elaborarea și implementarea proiectelor.

− Ce ar trebui să facă Guvernul României pentru a acoperi din bani europeni un procent cât mai mare din costurile celor trei spitale regionale?

− Pentru actuala perioadă de finanțare, fondurile din FEDR sunt deja alocate pentru diferitele programe operaționale, pe priorități de investiții.

Autoritățile române sunt cele care, dacă doresc, pot să propună o revizuire a priorităților de investiții, în special în cadrul Programului Operațional Regional, sau pot solicita realocarea fondurilor din cadrul altor programe operaționale, în cazul în care doresc să mobilizeze fonduri UE suplimentare pentru proiectele celor trei spitale regionale.

În ceea ce mă privește, rămân același sprijin necondiționat pentru România și români.

Sunt deschisă să discut orice modificare a POR și orice variantă posibilă, în limitele regulamentului actual, care să conducă la accelerarea construcției celor trei spitale regionale de la Craiova, Iași și Cluj.