Votați Omul Anului 2017 în România!

2017 a fost anul în care speranța în clasa politică din România s-a năruit și încă fumegă. Din primele zile ale lui ianuarie și până în decembrie, societatea civilă și reprezentanții coaliției de guvernământ formate după alegerile din 2016 s-au situat pe poziții ireconciliabile.

În marile orașe, oamenii au ieșit în stradă în mod ritualic, aproape în fiecare săptămână. Au simţit victoria morală când, în urma uriaşelor proteste din februarie, Guvernul Grindeanu a retras Ordonanța de Urgență 13, care modifica anumite prevederi din Codul Penal.

Dar, mult mai frecvent, au simţit înfrângere sau neputință. Iar reconcilierea prin compromis de care păreau să fie capabili cei de la Putere s-a răzbunat la finele anului.

În mai puțin de o lună, majoritatea parlamentară a modificat legile justiției în folosul infractorilor, în ciuda opoziției exprimate de mai multe asociații ale magistraților din România.

PSD și ALDE, susținute pe final de an și de UDMR, au reuşit performanţa de a-şi ostiliza judecătorii, procurorii, polițiștii, sindicatele, mediul de afaceri, profesorii, personalul din sănătate și ambasadorii țărilor occidentale.

Și totuși.

2017 a fost și anul în care președintele Klaus Iohannis ne-a reprezentat cu demnitate la Washington, la Paris și la Berlin, în cadrul unor întâlniri strategice cu principalii jucători din politica internațională.

2017 a fost al doilea an consecutiv când o moarte și o înmormântare − de această dată, ale regelui Mihai − au produs o puternică emoție colectivă și au pus pe gânduri, pentru câteva zile, o națiune întreagă.

Ca de obicei, anul a avut și sclipiri, pe care vi le supunem atenției într-o selecție subiectivă.

2017 a scos la iveală sau a confirmat exemplul unor personalități ale căror inițiative și performanțe schimbă țara în bine.

PressOne vă propune 10 nominalizări pentru Omul Anului 2017 în România.

Le puteți citi mai jos, în ordine alfabetică, și vă invităm să le votați până duminică, 7 ianuarie 2018, la ora 24.

Sistemul permite acordarea unui singur vot de la un IP, unei singure nominalizări, o singură dată.

Horia Colibășanu

Alpinistul Horia Colibășanu bifează de ani de zile premiere românești la peste 8.000 de metri.

A fost primul român care a urcat pe cel mai periculos vârf din lume, K2 (8.611 metri), în 2004, primul român pe Manaslu (8.163 metri), în 2006, primul român pe Dhaulagiri (8.167 metri), în 2007, primul român pe Annapurna (8.091 metri), în 2010, și primul român pe Lhotse (8.516 metri), în 2013.

În 2017, pe 16 mai, Horia a ajuns pe cel mai înalt vârf al lumii − Everest (8.848 de metri), al optulea optmiar pe care ajunge de când face alpinism.

Toate ascensiunile sale din Himalaya au fost făcute fără oxigen suplimentar, doar cu propriii plămâni și cu o voință de fier.

În 2017, Horia Colibășanu, de profesie medic stomatolog, a împlinit 40 de ani rotunzi și 15 ani de când merge în Himalaya.

După întoarcerea de pe Everest, a fost decorat cu cea mai înaltă distincţie pe care o poate acorda preşedintele ţării − Ordinul Naţional „Steaua României”.

PressOne s-a întâlnit cu Horia la Timișoara. Am petrecut o după-amiază cu românul care a respirat de cele mai multe ori aerul rarefiat de pe acoperișurile lumii.

Oana Gheorghiu & Carmen Uscatu

Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, fondatoarele asociației Dăruiește Viață din Bucureşti, au lansat în 2017 o campanie de strângere de fonduri datorită căreia, în 2018, ONG-ul lor va începe să construiască un spital exclusiv din donaţii şi sponsorizări − o premieră pentru România.

Va fi un spital destinat copiilor bolnavi de cancer și ar urma să fie gata în martie 2019.

Noul corp de clădire va dubla capacitatea Spitalului Clinic „Marie Curie” din București, fiind estimat să aibă o suprafață construită de circa 8.000 de metri pătrați.

Bugetul inițial a fost de 5 milioane de euro, pentru o clinică de 6 etaje. La finalul lui 2017 se adunase deja jumătate din suma necesară.

„Noi renovăm spitale de oncologie din 2009, asta am vrut să facem și la Marie Curie. Am mers cu arhitecta și am vrut să recompartimentăm, astfel încât să creăm grupuri sanitare în fiecare salon, pentru că asta este principala problemă a spitalelor din România, că există un singur grup sanitar în capătul culoarului pentru toți pacienții”, așa explica Oana Gheorghiu începutul acestui demers.

În România, unu din doi copii bolnavi de cancer moare, în timp ce, în Europa, circa 80% dintre ei înving.

Iniţiativa temerarelor Carmen Uscatu şi Oana Gheorghiu demonstrează că nu de bani şi nici de ştiinţă nu duce lipsă statul român pentru a moderniza sistemul medical, ci de altceva, mult mai fin şi mult mai preţios.

Simona Halep

45-17 a fost raportul dintre victorii şi înfrângeri în anul pe care Simona Halep l-a încheiat pe locul 1 în lume.

Pentru prima oară în istorie, o româncă se află în fruntea clasamentului oficial al tenisului feminin.

Ea contrazice astfel orice scepticism sau defetism românesc şi demonstrează că ambiţia şi munca sunt indispensabile unui talent care vrea să facă performanţă la nivel internaţional.

Câteva dintre reperele lui 2017 pentru jucătoarea din Constanţa:

Au urmat, printre altele, thriller-ul cu Konta din sferturile de la Wimbledon, finala pierdută cu Muguruza la Cincinnati, înfrângerea dureroasă cu Sharapova, în primul tur de la US Open, dar și revanșa dulce împotriva rusoaicei, la Beijing, unde românca a și devenit numărul 1 mondial.

În 2017, Simona Halep a câştigat 5,2 milioane de dolari din premii. Pentru 2018, obiectivul ei este câştigarea primului titlu de Grand Slam din carieră.

Avram Iancu

Când a intrat în fântâna de la Donauquelle, locul care marchează izvorul Dunării, Avram Iancu (41 de ani) a fost ovaționat de o mulțime de oameni uluiți de îndrăzneala ideii sale: să înoate, fără niciun fel de protecţie termică, fluviul ce străbate patru capitale europene.

Avram Iancu este tatăl a trei fete şi trăieşte la Petroşani, unde este bibliotecar.

Aventura sa, parcurgerea Dunării de la izvoare până la vărsare, a durat 89 de zile şi s-a încheiat cu succes, la Sulina.

PressOne l-a supranumit Crăișorul apelor și a stat de vorbă cu el când se afla pe la jumătatea distanţei, după o zi epuizantă în care-şi instalase cortul chiar pe malul Dunării.

„Vreau să arăt lumii întregi, românilor, că limitele pot fi depășite. Atât limitele pe care le avem, cât mai ales cele pe care alții ne fac să credem că le avem”, ne-a spus Avram Iancu.

Melania Medeleanu & Vlad Voiculescu

„Pe 3 noiembrie 2017 am vrut să arătăm că părinţii copiilor bolnavi de cancer nu sunt singuri în lupta pe care o duc. Aşa că ne-am pus în locul lor. La propriu. Pe un scaun, asemeni celui pe care locuiesc zi de zi în spital.

Am promis că nu ne vom ridica până nu vom strânge banii pentru MagicHOME, o clădire de 700 de metri pătraţi lângă cel mai mare spital oncologic din Bucureşti.

Un loc de care au atâta nevoie. Să gătească, să spele, să plângă.

Pe 26 noiembrie am reuşit mai mult decât să strângem cele 100.000 de sms-uri. Am reuşit să ne strângem peste 120.000 de mii de oameni magici.

Vă mulţumim pentru implicare şi sperăm că ne veţi rămâne alături în continuare, lună de lună”.

Acesta a fost mesajul pe care iniţiatorii MagiCAMP, Melania Medeleanu şi Vlad Voiculescu, l-au transmis la finalul unei campanii care a generat o reacţie impresionantă în mediul online din România.

Siegfried Mureșan

Negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE pe 2018, europarlamentarul Siegfried Mureșan a propus și a obținut aprobarea unui program prin care se alocă 12 milioane de euro europenilor care vor împlini 18 ani.

Aceștia vor putea călători în interiorul Uniunii cu un bilet gratuit, valabil 30 de zile pe orice linie de tren.

Programul debutează la 1 iunie 2018, iar tinerii vor putea beneficia de această facilitate timp de 3 ani după împlinirea vârstei de 18 ani.

Siegfried Mureșan are 36 de ani și este hunedorean. A absolvit Academia de Științe Economice din București și a fost bursier al Parlamentului german. Din 2014 este parlamentar european din partea Partidului Mișcarea Populară.

RISE Project România

De-a lungul anului 2017, echipa de jurnaliști de la RISE Project România a documentat și publicat o serie de 10 investigaţii despre afacerile din țară și din Brazilia ale preşedintelui PSD, Liviu Dragnea.

A fost un demers jurnalistic de mare amploare, care a presupus mult curaj, dar și resurse transfrontaliere.

RISE Project a început să investigheze călătoriile braziliene ale lui Liviu Dragnea după ce în presa internațională a apărut informația despre sinuciderea omului de afaceri Costel Comana în toaleta unui avion cu destinația Costa Rica. (Primul episod, al doilea episod).

Patron al companiei feroviare Regiotrans, Comana era asociat într-o firmă din Brazilia. Din aproape în aproape, jurnaliștii i-au cercetat pe toți cei implicați într-o încrengătură de interese până când au ajuns la o firmă deținută de administratorul companiei Tel Drum din Teleorman.

Pentru investigaţiile care îl vizează pe Liviu Dragnea, echipa RISE Project a câştigat şi Superscrierea anului, la gala anuală a premiilor Superscrieri. (Toate cele 10 articole pot fi găsite aici).

Vlad Sebastian Rusu

Vlad Sebastian Rusu este arhitectul care a semnat proiectul de reabilitare a Palatului Cultural din Blaj.

În aprilie 2017, această lucrare a fost distinsă cu unul dintre cele 7 mari premii pentru patrimoniu cultural acordate anual de Comisia Europeană și de organizația Europa Nostra.

Proiectul de la Blaj a fost selectat din 202 dosare provenite din 39 de țări europene, juriul fiind format din experți independenți.

Până să intre în reabilitare, în 2013, Palatul Culturii din Blaj zăcuse în ruină timp de 17 ani.

În final, readucerea sa în circuitul public a costat aproape un milion de euro, bani proveniți dintr-un parteneriat între Primăria Blaj și Consiliul Județean Alba.

Vlad Rusu a povestit pentru PressOne cum a evoluat șantierul și ce soluţii le-au adus românilor recunoașterea europeană.

Florin Talpeș

Milionarul român care stă la bloc și merge cu metroul la serviciu, așa poate intra în conştiinţa publicului Florin Talpeș, co-fondator şi CEO al Bitdefender.

În 2017, compania Bitdefender a fost evaluată la peste 600 de milioane de euro, cu ocazia vânzării unui pachet minoritar de acţiuni către fondul de investiţii Vitruvian Partners.

Potrivit lui Florin Talpeş, circa 500 de milioane de persoane folosesc antivirusul Bitdefender, care este, astfel, cel mai cunoscut produs românesc la nivel mondial.

În afara muncii de la firmă, Florin Talpeş a dezvoltat, printre altele, programul Viitori olimpici, prin care sunt răsplătiţi copii participanți la olimpiadele județene.

Se antrenează o oră pe zi dansând cu soția sa, Măriuca Talpeș, iar cei doi fii ai lor își încearcă şansele pe cont propriu, nu în compania înfiinţată de părinţi.

Tibi Ușeriu

După ce, în 2016, plecat din postură de outsider, câştiga 6633 Arctic Ultra, Tibi Uşeriu s-a întors în 2017 să-şi apere titlul.

Şi, în ciuda unui picior degerat şi a infecţiei declanşate din această cauză, în dimineaţa zilei de 17 martie 2017 bistriţeanul a trecut din nou primul linia de sosire a ultramaratonului de peste 500 de kilometri de la Cercul Polar.

E primul om care câştigă doi ani la rând această cursă, considerată cea mai grea din lume din pricina vântului puternic şi a temperaturilor care coboară sub −40 de grade.

„N-am mers ca să demonstrez nimănui ceva anume. Pe oameni, orice ai face pe lume, nu-i poți mulțumi. Am mers pentru mine, ca să mă lămuresc cum e de fapt.

Acum știam multe, drept urmare, am mers cu o frică și mai mare, nu inconștient, ca anul trecut. Una e când nimerești aiurea în iad, alta e când te duci cu bună știință, având o idee cu ce se mănâncă iadul”, declara Tibi Uşeriu pentru PressOne, într-un interviu realizat după întoarcerea acasă.

*

Rezultate “Omul Anului 2017 în România”