Sub Pământ SRL: Centrul de Date Quantum AI de la Luna va fi construit în subteran pe malul Arieșului

Mircea Șerdin

Bianca Felseghi

Senior Editor

Mai exact, una dintre firmele care au concesionat o parcelă de teren în vecinătatea amplasamentului pe care urmează să fie construit Centrul de Date QuantumAI a cerut instanței să anuleze toate actele prin care Primăria Luna a cedat folosința terenul către Leviatan Group, partenerul român al companiei americane DriverAI. 

Astăzi, prezentăm detaliile tehnice ale Centrului de Date Quantum AI, anunțate public de firma DriverAI, dar și implicațiile sociale și de mediu ale unui proiect de o asemenea anvergură. Amploarea investiției și detaliile tehnice depășesc cu mult scara investițiilor obișnuite din România. Potrivit informațiilor disponibile, la Luna ar urma să se construiască o infrastructură de nivel guvernamental, potrivită pentru aplicații critice, unde orice întrerupere de furnizare a energiei este inacceptabilă. 

Întreaga infrastructură de la Luna ar urma să fie construită subteran. Contactați de PressOne, americanii de la DriverAI susțin că astfel încearcă să limiteze problemele specifice de supraîncălzire a sistemelor AI, care sunt extrem de energofage.

Ce se construiește sub pământ? 

Planurile Centrului Quantum AI sunt pentru edificarea unei facilități de 80 MW, Tier III/IV. 

Un centru de date este, redus la esență, o clădire plină de calculatoare care merg non-stop, bazată pe o infrastructură sofisticată, care le ține în viață: alimentare electrică redundantă, generatoare, baterii și, cel mai important, un sistem de răcire. 

Serverele transformă aproape toată electricitatea consumată în căldură, iar evacuarea acelei călduri reprezintă problema centrală a industriei (dincolo de accesul la cipuri Nvidia).

Mărimea unui centru de date nu se măsoară în metri pătrați, ci în câtă putere electrică poate consuma (megawați de obicei, însă ne îndreptăm și spre gigawați). Mărimea declarată a centrului de date din Luna, 80 MW,  îl plasează în categoria hyperscale și ar deveni una dintre cele mai mari facilități din România. 

Singurul campus local comparabil este ClusterPower, de lângă Craiova, proiectat să ajungă în etape succesive la 500 MW.

La nivel global însă, 80 de MW nu mai reprezintă o performanță. Ca un exemplu maximal, campusul Stargate din Texas țintește 1.200 MW, întregul program fiind proiectat să depășească 9.000 MW până în 2029.  Luna ar fi un proiect mediu pentru piața mondială. 

80 MW, care funcționează permanent, înseamnă teoretic 700,8 GWh pe an, sau consumul a peste 206.000* de gospodării românești, un județ de talia Galațiului (* la un consum mediu de circa 280 kWh/lună pe gospodărie). Acesta este, desigur, un maxim posibil. Rareori e consum continuu, mai ales la început.

Gardul de sârmă ghimpată se întinde pe un perimetru impresionant, de pe malul râului Arieș până spre Autostrada Transilvani, Câmpia Turzii-Mureș. Foto: Raul Ștef

Ce înseamnă „GPU de înaltă densitate”? 

Facilitatea propusă ar urma să fie dezvoltată în patru etape a câte 20 MW fiecare și este concepută pentru a combina infrastructura de calcul GPU de înaltă densitate. 

Fața nevăzută a Lunei. Primul centru de date Quantum AI anunțat în România va fi construit pe un teren aflat în litigiu

Investiție de 1 miliard de dolari pentru primul centru de date cu inteligență artificială cuantică din România, într-o comună din Cluj. Terenul — concesionat în condiții contestate în instanță.

Și acum, ce? Peste 400 de oameni preluați de autorități din azilele din Bihor au ajuns în instituții din toată țara, unii la sute de kilometri distanță, mulți fără acte. O singură persoană a ajuns la familia ei

Ce se întâmplă mai departe cu cei 409 oameni relocați de urgență în instituții din toată țara în urma perchezițiilor de pe 30 iunie din județul Bihor, care au vizat o rețea de exploatare a persoanelor vulnerabile?

GPU-urile sunt procesoarele specializate (Nvidia domină această piață) pe care se antrenează și rulează modelele AI. 

Un singur rack de servere AI a ajuns să consume 30-100 kW, față de câțiva kilowați la serverele clasice. La asemenea densități, răcirea cu aer nu mai face față fizic. Standardele tehnice recomandă răcire lichidă la peste 20 kW pe rack.

Un computer cuantic are o tehnologie diferită, care exploatează fizica cuantică pentru clase restrânse de probleme și care funcționează la temperaturi de miimi de grad peste zero absolut, în frigidere cu diluție, răcite cu heliu și izolate de vibrații. 

Aici nu avem multe detalii. Companiile care produc astfel de sisteme sunt puține și nu am găsit informații publice despre vreo colaborare cu DriverAI.

În răspunsul parțial oferit PressOne de DriverAI se arată că tehnologia utilizată folosește „sisteme de răcire cu lichid în circuit închis”. Tehnologia descrisă pare să meargă în direcția industriei în 2026: lichidul de răcire circulă permanent, se umple o singură dată, iar evaporarea (mecanismul prin care centrele de date clasice consumă ireversibil apă) dispare. 

Microsoft, care introduce același tip de sisteme la facilitățile noi, estimează economii de peste 125 de milioane de litri de apă pe an per centru. 

Există însă două detalii care trebuie luate în calcul. 

Primul: căldura preluată de lichid trebuie cedată undeva, de regulă prin chillere electrice (instalații frigorifice pe curent care răcesc apa din circuit, ca un aer condiționat industrial), deci apa economisită se plătește în consum suplimentar de curent. 

Al doilea: producerea electricității consumă ea însăși apă; un studiu american recent a calculat un consum indirect de aproximativ 4,5 litri pe fiecare kWh livrat centrelor de date. Un centru cu zero evaporare la poartă rămâne un mare consumator de apă prin consumul în exces pe care îl cere.

Afirmația DriverAI că „temperaturile subterane natural stabile reduc substanțial cerințele de răcire”, merită o corecție de fizică elementară. Solul de la adâncime are într-adevăr o temperatură constantă, în jur de 10-12 grade, ceea ce ajută, dar pământul e un izolator, nu un radiator: roca din jur nu poate absorbi continuu 80 MW de căldură, s-ar încălzi. 

Căldura trebuie evacuată activ, la suprafață, exact ca la orice alt centru de date. Așa cum am arătat, Parcul concesionat la Luna are râul Arieș la 50 de metri, însă în răspunsul către PressOne DriverAI precizează explicit că apa Arieșului nu va fi sursa primară de răcire. 

Rămâne deci întrebarea: unde se duce căldura generată?

Râul Arieș trece prin apropierea Centrului de Date Quantum AI din comuna clujeană Luna. Foto: Raul Ștef

Ca urmare a dezvoltării extensive a tehnologiei AI, numeroase analize au început să arate ce înseamnă așa numita amprentă hidrică a AI-ului, mai exact „setea” de apă a inteligenței artificiale. 

Un raport făcut public zilele trecute de Institutul pentru Apă, Mediu și Sănătate al Universității Națiunilor Unite estima că până în 2030, AI-ul va necesita un consum de 9,3 mii de miliarde de litri de apă – echivalentul necesarului anual minim de apă pentru toți cei 1,3 miliarde de oameni din Africa Subsahariană.

Perimetrul concesionat al Leviatan-ului/DriverAI de la Luna este vecin cu râul Arieș, un râu care se varsă în Mureș, 8 kilometri mai jos de locația anunțată. În răspunsul la întrebările PressOne, DriverAI a menționat însă că „râul Arieș nu este destinat să servească drept sursă primară de răcire” pentru proiect. 

Ce înseamnă clasificările Tier III/IV?

Așa cum spuneam, Centrul de la Luna a fost anunțat ca va avea o putere de 80 MW Tier III/IV. Această specificație ne arată tipul de infrastructură vizată de această investiție. Tier-urile sunt o clasificare de fiabilitate acordată de Uptime Institute, un organism privat american, care măsoară cât de stabil este un centru de date. 

Tier III înseamnă că orice componentă poate fi întreținută fără a opri serverele, cu o disponibilitate garantată de 99,982% ( servicile pot fi indisponibile sub două ore pe an). Tier IV adaugă toleranța la defecte: sistemul supraviețuiește unei avarii neplanificate, nu doar mentenanței. 

În România există deja mai multe centre de date Tier III și IV, aparținând Serviciului de Telecomunicații Speciale, Orange România, Transfond  și Cluster Power. 

Unui posibil investitor sau partenerilor instituționali, o astfel de clasificare Tier III/IV îi spune că „acest loc nu se oprește niciodată, indiferent ce se întâmplă”. E și motivul pentru care astfel de proiecte sunt atât de scumpe. Acest tip de centru de date nu are voie să rămână niciodată fără curent sau fără apă rece, pentru că dacă se oprește chiar și pentru câteva minute se pierd date, bani, iar uneori chiar vieți, dacă e vorba de suport pentru infrastructură medicală sau militară. 

Toate echipamentele dintr-un centru clasificat astfel – generatoare, sisteme de răcire, linii electrice – sunt duble pentru a permite funcționarea non-stop, chiar și atunci când tehnicienii trebuie să repare sau să înlocuiască o componentă. Ei vor putea face asta în timp ce restul sistemului funcționează normal, fără întrerupere. În plus, același angrenaj ar permite ca sistemul să reziste și la avarii bruște și neplanificate. 

O fostă pășune de pe malul râului Arieș va fi transformată într-un centru de date subteran. Foto: Raul Ștef

Cum motivează DriverAI alegerea comunei Luna 

DriverAI și-a explicat decizia de a localiza centrul cuantic de AI în comuna Luna prin apropierea de Cluj-Napoca și de resursa umană pregătită în două din cele mai mari universități din România, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) și Universitatea „Babeș-Bolyai”. 

În comunicările sale de până acum, DriverAI nu a făcut nicio referire la vecinătatea Bazei Aeriene 71, care este o incintă NATO, unde piloții români se antrenează și execută misiuni de securitate și poliție aeriană cu avioane F-16. 

Infrastructura militară se află la mai puțin de doi km de amplasamentul viitorului Centru de Date Quantic AI și a fost modernizată tot de constructorii de la Leviatan Group. În răspunsul la întrebările PressOne, DriverAI spune că „apropierea Bazei Aeriene 71 nu a constituit factorul determinant în selectarea amplasamentului”.

Proiectul pus sub semnul întrebării 

Una dintre reacțiile publice pe subiectul investiției anunțate la Luna a venit din partea antreprenorului româno-american George Roth (foto) - fost colaborator UiPath și CTO al Recognos Inc. 

„Un AI Factory serios are nevoie de energie fiabilă, la scară mare. România ar trebui să înțeleagă cerințele de consum, impactul asupra rețelei, sistemele de backup, prețurile energiei și sustenabilitatea pe termen lung a proiectului”, a scris Roth pe contul său de LinkedIn.

Acesta a punctat, printre altele, și implicațiile de mediu ale unui proiect de tipul centrului de date pentru infrastructură AI cuantică, una dintre problemele majore fiind componenta de răcire a sistemelor. 

Roth consideră că, în cazul Luna, ar fi fost necesară o analiză independentă privind consumul de apă, soluțiile de răcire, impactul asupra terenului și efectele asupra comunității locale. 

Un centru de date cuantic ar fi o premieră pentru România și ne-ar pune pe harta geopolitică a inteligenței artificiale. Însă momentan, pentru o investiție „fără precedent în România", anunțată de al doilea om în stat, descoperim mai multe întrebări decât răspunsuri.