De ce contează lipsa de transparență în cazul întâlnirii dintre Bolojan și președinta CCR

Norbert Nemeș

Când se face din țânțar armăsar, după cum a declarat luni, 17 august, premierul Bolojan? Când nu ești transparent. Întâlnirea neanunțată dintre premierul Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale a României, a provocat în ultimele zile un val de reacții și a pus din nou în discuție relația dintre politicieni și una dintre cele mai importante instituții ale statului.

Cei doi s-au întâlnit vineri, 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, din Palatul Parlamentului. Întâlnirea nu a fost anunțată public, nu a apărut în agendele oficiale și nici subiectele discutate nu au fost făcute publice înainte sau după.

Momentul a ridicat și mai multe semne de întrebare, în contextul în care întâlnirea a avut loc cu doar câteva zile înainte ca CCR să decidă asupra noii legi a integrității, importantă inclusiv pentru îndeplinirea unor angajamente asumate de România prin PNRR.

PressOne a discutat cu Dumitru Borțun, profesor la Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA, despre felul în care lipsa de transparență a contribuit la amploarea controversei, cum ar fi putut fi comunicată întâlnirea și ce spune acest episod despre relația dintre instituțiile statului și public.

„Informația este ascunsă tocmai de teama reacțiilor pe care le-ar putea provoca”, susține Dumitru Borțun, doctor în filosofie și profesor la Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA într-un interviu pentru PressOne. Foto: arhivă personală

„Lipsa de comunicare duce întotdeauna la suspiciuni”

În opinia lui Borțun, faptul că informațiile despre întâlnire au apărut abia ulterior, fără ca publicul să-i cunoască de la început contextul și scopul, a lăsat loc suspiciunilor. 

„A contat foarte mult și a contat în rău, pentru că oamenii au sărit în sus, fiind convinși că e ceva suspect, că s-au discutat lucruri care nu trebuiau discutate, că s-a încălcat o regulă sau mai multe reguli ale statului de drept sau ale democrației”. 

În lipsa unor informații oficiale, spune acesta, publicul începe să-și construiască propriile explicații despre ce s-a întâmplat.

„Lipsa de comunicare duce întotdeauna la suspiciuni și, ceea ce e și mai rău, la proiectarea diferitelor prejudecăți, stereotipuri, iluzii ideologice asupra fenomenului, în absența unei informări oficiale”. 

Profesorul de la SNSPA nu vede o problemă în faptul că cei doi s-au întâlnit și spune că dialogul între instituții este firesc. Dar pune sub semnul întrebării cadrul în care a avut loc discuția. 

Nicușor Dan și Ilie Bolojan. Foto: administrația prezidențială

Din punctul său de vedere, o întâlnire de acest tip ar fi trebuit mediată de președintele României, căruia articolul 80 din Constituție îi atribuie rolul de mediator între puterile statului, precum și între stat și societate.

„Președintele nostru e absent, el nu face așa ceva. Și atunci s-a organizat spontan, într-un birou al Senatului României. M-aș fi bucurat să aud că a avut loc această întâlnire în prezența și în organizarea președintelui României, Nicușor Dan. Nu s-a întâmplat”. 

HARTĂ INTERACTIVĂ. Cine deține trecutul, deține și prezentul. Polonia, Slovacia, Ungaria și România față în față cu fantomele Armatei Roșii

În timp ce Rusia poartă un război de agresiune în Ucraina, își folosește morții din 1944-1945 ca scut diplomatic și instrument de presiune în țările pe care le-a ocupat atunci.

PODCAST. Este Ronaldo o povară pentru Portugalia? | Mihai Mironică – Sub Radar

În acest episod din Sub Radar stăm de vorbă cu Mihai Mironică, comentator sportiv, despre Cupa Mondială din 2026, la doar câteva zile după finalul celui mai mare turneu din istoria fotbalului.

Borțun îi dă parțial dreptate lui Bolojan atunci când premierul spune că „s-a făcut din țânțar armăsar”, dar consideră că tocmai lipsa de transparență a contribuit la amploarea reacțiilor.

„Astea sunt legitățile opiniei publice. Trebuia să știe lucrul ăsta un om care a ajuns în fruntea Guvernului. Guvernanții noștri ar trebui să fie mai pregătiți în ceea ce privește cultura comunicațională”. 

Ce puteau face diferit

O parte dintre reacțiile apărute ulterior puteau fi evitate, spune Borțun, prin câțiva pași simpli: anunțarea întâlnirii și explicarea ei după ce a avut loc. 

„În primul rând, (întâlnirea) anunțată din timp. În al doilea rând, anunțate momentul și locul. Și, în al treilea rând, un briefing de presă după, în care să se explice de ce a avut loc întâlnirea, ce s-a discutat și ce s-a stabilit sau nu în urma ei”. 

Premierul interimar Ilie Bolojan, în plenul Parlamentului. Foto: Inquam Photos / George Calin

Cu toate acestea, episodul Bolojan – Tănăsescu se înscrie, spune profesorul, într-o problemă mai largă. Întrebat cum evaluează comunicarea instituțiilor statului cu cetățenii, răspunsul său este scurt: „dezastruos”.

Borțun vorbește despre o administrație în care funcționarii nu se raportează suficient la rolul lor de a servi interesul public. În opinia sa, această problemă ține inclusiv de felul în care a evoluat administrația după căderea regimului comunist, într-un sistem puternic influențat de partide.

Această raportare se vede și în felul în care instituțiile tratează informațiile de interes public, spune Borțun. El susține că obligația de a comunica ajunge deseori să fie tratată mai degrabă ca o constrângere decât ca parte a funcționării normale a unei instituții publice.

„Doctrina comunicării publice spune că trebuie să răspunzi la solicitările privind informația publică, de interes general (...). Există un fel de consens tacit între funcționarii de stat și demnitari să nu se aplice legile și regulamentele care țin de comunicarea corectă cu publicul”, explică profesorul.

Simina Tănăsescu, președinta CCR. Foto: Inquam Photos / George Călin

La asta se adaugă, în opinia sa, politizarea instituțiilor și neîncrederea dintre ele. Borțun crede că inclusiv decizia de a nu face publică întâlnirea dintre Bolojan și Tănăsescu poate fi privită în acest context: informația este ascunsă tocmai de teama reacțiilor pe care le-ar putea provoca.

„De ce credeți că nu s-a dat publicității întâlnirea dintre domnul Bolojan și președinta Curții Constituționale? Tocmai ca să nu sară cei care abia așteaptă să găsească un nod în papură. Despre asta e vorba aici: despre o neîncredere totală, de sus în jos, de jos în sus și pe orizontală”. 

Neîncrederea cetățenilor în stat este, spune Borțun, mult mai veche decât episodul de acum. El o leagă de o relație istorică complicată cu instituțiile, accentuată în perioada comunistă și continuată după 1989 de problemele de funcționare ale statului. 

„Un astfel de stat este și ostil, este și necredibil, perceput ca incompetent și neputincios. Iată de ce neîncrederea românilor în instituțiile statului e o poveste atât de veche, încât episodul de astăzi nu cred că poate influența în prea mare măsură”. 

Din acest motiv, Borțun nu crede că întâlnirea Bolojan–Tănăsescu va modifica, singură, nivelul de încredere în instituțiile statului.

„E ca și când am crede că scufundăm două barje și mărim debitul Dunării pe canalul principal, care duce la Cernavodă. Aceeași iluzie”. 

Combinația dintre o întâlnire neanunțată și lipsa explicațiilor despre ce s-a discutat a fost, practic, rețeta perfectă pentru a alimenta nedumeririle: dacă întâlnirea a fost una instituțională și obișnuită, așa cum susțin premierul și CCR, tocmai lipsa informațiilor despre ea a creat terenul pentru suspiciunile și interpretările pe care autoritățile ar fi vrut să le evite.

Bolojan: „Se încearcă să se facă din țânțar armăsar”

Premierul a vorbit pentru prima dată public despre controversă luni, 17 august, în timpul unor declarații de presă făcute după o vizită la pasajele de pe Calea Aradului din Oradea. Întrebat de jurnaliști despre întâlnirea cu Simina Tănăsescu, Bolojan a susținut că discuțiile dintre conducătorii unor instituții sunt normale și a comparat situația cu întâlnirile pe care le avea cu reprezentanții Curții de Apel Oradea pe vremea când era primar.

Bolojan a explicat că, atunci când sediul Curții de Apel Oradea era reabilitat, a discutat cu reprezentanții instanței pentru rezolvarea unor probleme instituționale, fără ca asta să însemne că discuțiile vizau dosarele judecate de Curte.

Totuși, explicația premierului nu lămurește trei dintre elementele care au alimentat controversa: de ce întâlnirea cu Tănăsescu nu a fost făcută publică, de ce cei doi s-au văzut în biroul președintelui Senatului și care a fost, concret, agenda discuției.

Ce au explicat CCR și Guvernul după apariția informațiilor

Duminică, 16 august, după apariția informațiilor despre întâlnire, CCR a transmis un comunicat în care a explicat că președinta Curții are, pe lângă atribuțiile legate de judecarea dosarelor, și atribuții administrative și de reprezentare, care presupun inclusiv discuții cu reprezentanții Executivului.

Curtea nu a precizat însă concret ce au discutat Bolojan și Tănăsescu. Instituția a insistat că dosarele aflate pe rol nu sunt discutate în astfel de întâlniri.

Luni, 17 august, Curtea s-a pronunțat și asupra noii legi a integrității. CCR a decis că este constituțională prevederea privind încetarea unei funcții sau demnități publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, în cazul persoanelor vizate de o decizie definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese. Prevederea îl poate afecta inclusiv pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele USR.

Înaintea deciziei, Simina Tănăsescu a fost înlocuită din calitatea de judecător-raportor în acest dosar de judecătorul Csaba Asztalos.

PressOne a solicitat CCR să explice de ce întâlnirea nu a fost anunțată public, de ce a avut loc în biroul președintelui Senatului și de ce nu a fost comunicată agenda discuției. Până la momentul publicării, Curtea nu a răspuns întrebărilor.

Aceleași întrebări au fost adresate și Ioanei Dogioiu , purtătoarea de cuvânt a Guvernului. Aceasta a transmis că nu „are declarații suplimentare de făcut față de ceea ce a declarat premierul”.

Astfel, explicațiile oferite până acum de cele două instituții spun ce nu s-a discutat – cauzele aflate pe rolul CCR –, dar nu lămuresc de ce întâlnirea nu a fost anunțată, de ce a avut loc în biroul președintelui Senatului și care a fost agenda concretă a discuției.